Etichetă: germania

Țara din Europa care crește salariul minim. Și românii care muncesc aici vor primi mai mulți bani

Într-o țară din Europa va crește salariul minim, în 2026. În acest sens, angajații din mai multe ramuri, inclusiv unii dintre românii care muncesc aici, vor primi mai mulți bani. Iată mai jos, în articol, detaliile. La începutul anului, în Germania, salariul minim la nivel național a fost majorat de la 12,82 euro la 13,90 euro. Însă, nu toți angajații beneficiază de această creștere, deoarece a fost aplicată doar în anumite ramuri. O altă majorare este preconizată pentru primăvara acestui an, din aprilie 2026. Creșteri ale salariilor minime vor fi aplicate, de pildă, în ramura construcțiilor. La începutul anului 2026, pentru muncitorii necalificați, în domeniul acoperișurilor, salariul minim a crescut la 14,96 de euro pe oră. Altfel, în cazul lucrătorilor calificați, salariul minim va rămâne stabil conform contractului colectiv valabil până în 2028, potrivit Ziarulromanesc.de. Germania, țara din Europa care crește salariul minim În ce sectoare vor fi majorări ale salariului minim Ajustări salariale au fost aplicate și în sectorul montării schelelor, cu 7,5%. Salariul minim a ajuns la 14,35 euro pe oră. În domeniul construcțiilor, în primul trimestru al acestui an nu vor avea loc majorări, ci abia de la 1 aprilie 2026. Va fi o creștere cu 3,9%. Începând cu data de 1 martie 2026, în industria materialelor de construcții, sectorul „Steine und Erden” din Bavaria, vor avea loc majorări cu 3,3%. Ultima majorare a avut loc în iunie 2025, de 2,45%. Până la finalul lui aprilie 2026, salariul minin va rămâne neschimbat în industria betonului și a prefabricatelor din Mecklenburg-Pomerania Inferioară și regiunea Centru-Est. Prima de vacanță a fost crescută cu 150 de euro, de la 1 ianuarie 2026. Schimbări abia se vor produse de la 1 martie 2026 în industria cărămizilor din nordul Germaniei, fiind vorba despre o creștere cu 1,8%. Nu se cunoaște, însă, dacă majorarea va avea loc. Altfel, a rămas în vigoare plata unică de 90 de euro, care va fi achitată în iunie, în Renania de Nord-Westfalia și sudul Saxoniei Inferioare. Autorul recomandă: Categoriile de români care ar putea lua 1.000-1.250 de lei în plus la salariu. Ce arată un nou proiect de ordonanță de urgență 525 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare Ce salariu are un shaormar în 2026. Câți bani primește, în funcție de orașul din România în care este shaormeria la care e angajat Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai muncit 27 de ani cu carte de munca Ce salariu are un cioban la oi în Italia. Cât ar câștiga în România Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock

Germania vrea să acorde serviciilor secrete puteri extinse

Cancelarul Friedrich Merz și oficialii germani susțin că, după cum țara și-a ajustat politica de apărare după invazia Rusiei în Ucraina, este necesară o transformare similară în domeniul inteligenței, mai precizează Politico. BND, înființat în 1956, a fost construit cu reguli stricte pentru a evita abuzurile din perioada nazistă. Agenția are atribuții limitate, concentrându-se pe colectarea de informații fără puteri legale ample de intervenție. De asemenea, legislația privind protecția datelor îi obligă să anonimizeze informațiile înainte de a le partaja cu partenerii externi. Cu toate acestea, autoritățile germane consideră că aceste restricții nu mai sunt potrivite într-o lume confruntată cu amenințări hibride, atacuri cibernetice și sabotaj, în special din partea Rusiei. Germania, dependentă de informațiile americane În ultimii ani, Germania s-a bazat puternic pe informațiile furnizate de SUA pentru a preveni atacuri sau tentative de destabilizare. Totuși, acestă dependență a devenit o problemă strategică. Mai ales după ce Washington a folosit temporar oprirea schimbului de informații cu Ucraina ca instrument politic. „Dacă SUA ar alege să acționeze independent, Germania trebuie să fie capabilă să se susțină singură”, a afirmat Marc Henrichmann, președintele comisiei parlamentare pentru servicii de informații. Extinderea puterilor BND Guvernul german a crescut deja bugetul BND cu 26%, la 1,51 miliarde de euro în 2024. Reforma propusă ar putea permite agenției să efectueze operațiuni cibernetice ofensive și acțiuni de sabotaj. De asemenea, ar putea să utilizeze tehnologii avansate precum inteligența artificială. Schimbările vor fi activate doar în situații excepționale, aprobate de Consiliul Național de Securitate și parlament. Reforma stârnește dezbateri aprinse în Germania, unde protecția libertăților individuale și frica de supraveghere excesivă rămân sensibile din cauza istoriei naziste și a poliției secrete est-germane (Stasi). Susținătorii reformei susțin că, într-un mediu global din ce în ce mai agresiv, țara nu-și mai poate permite restricții care îi limitează capacitatea de apărare. Proiectul va fi dezbătut în Bundestag toamna acestui an, în contextul în care Europa își reevaluează politicile de securitate și relațiile transatlantice.

După Germania, Polonia vizează și Rusia. Varșovia pregătește o cerere de despăgubiri pentru crimele din era sovietică

Bartosz Gondek, directorul unui institut creat la cererea premierului Donald Tusk pentru investigarea crimelor istorice rusești, spune că ancheta va fi mult mai amplă decât cea despre brutalitatea nazistă, având în vedere cele peste patru decenii din timpul Războiului Rece în care Polonia a rămas sub influență sovietică, informează Financial Times. Polonia, principala țintă a atacurilor cibernetice rusești O astfel de revendicare ar putea crește tensiunile cu Moscova, într-un moment în care Varșovia îl acuză pe Vladimir Putin că intensifică războiul hibrid. Guvernul lui Tusk mai susține că Polonia este, în prezent, cea mai vizată țară de atacuri cibernetice rusești și a reținut mai multe persoane suspectate că ar fi spionat pentru Rusia. Gondek afirmă că este „prematur” să se discute dacă suma cerută Rusiei ar putea depăși suma cerută Germaniei în 2022. El spune că echipa sa, formată din aproximativ 10 istorici și cercetători, se lovește de obstacole mai mari decât în cazul dosarului german și descrie ancheta ca „un proiect pe termen lung”. Istoricii polonezi nu au acces la arhive rusești considerate sensibile, iar multe documente ar fi fost falsificate sau distruse în perioada sovietică. PiS îl acuză pe Tusk de „stagnare” în negocierile cu Germania În paralel, cererea Poloniei către Germania rămâne nerezolvată și continuă să stârnească dispute, inclusiv în interiorul țării. Germania a susținut că problema despăgubirilor a fost închisă din punct de vedere juridic după al Doilea Război Mondial. Între timp, partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) susține că Tusk nu a făcut suficient pentru a încerca să forțeze Berlinul să plătească. Coaliția pro-UE a lui Tusk a înlocuit PiS la guvernare în 2023. Arkadiusz Mularczyk, europarlamentar PiS care a coordonat revendicarea din 2022 împotriva Germaniei, a spus că partidul său a intenționat întotdeauna să formuleze la o dată ulterioară și o cerere împotriva Rusiei. Însă l-a acuzat pe Tusk că încearcă acum să folosească nemulțumirile față de Moscova pentru a abate atenția de la „stagnarea” discuțiilor cu Berlinul privind despăgubirile germane. „Ridicarea chestiunii despăgubirilor de la Rusia este, în esență, o încercare de a evita problema de fond: responsabilitatea încă nerezolvată a Germaniei”, a declarat Mularczyk pentru FT. „Având în vedere că Tusk a revendicat deja succesele PiS ca fiind ale lui, nu va fi nicio surpriză să-l vedem pe Tusk acumulând cinic capital politic, oriunde poate”, prin cererea de despăgubiri rusești, a adăugat el. Putin promovează o versiune revizionistă a istoriei Kremlinul a negat mult timp atrocități precum masacrul de la Katyn din 1940, în care aproximativ 22.000 de ofițeri ai armatei poloneze și civili au fost executați la scurt timp după ce Germania și Uniunea Sovietică au împărțit Polonia. Totuși, parlamentul Rusiei a recunoscut în cele din urmă, în 2010, că liderul sovietic Iosif Stalin a ordonat uciderile de la Katyn. După invazia Ucrainei, în 2022, Putin a promovat o versiune revizionistă a istoriei, care a vizat și Polonia. În 2023, președintele de atunci al parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Luna trecută, șeful arhivelor federale ale Rusiei, Andrei Artizov, a susținut că un studiu comandat de Putin ar arăta că Polonia ar fi subminat eforturile sovietice de a lucra cu Marea Britanie și Franța împotriva Germaniei, preveni izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia respinge acuzația. Paweł Machcewicz, istoric polonez, spune că Tusk urmărește probabil două obiective politice prin solicitarea unui „raport estic” despre crimele sovietice. În primul rând, guvernul ar vrea să contracareze campania tot mai intensă de dezinformare a lui Putin împotriva Poloniei. În al doilea rând, Tusk ar încerca „să arate opiniei publice că nu doar dreapta și partidul Lege și Justiție se preocupă de interesele poloneze”, a spus Machcewicz. Nawrocki continuă presiunea asupra Berlinului De când a preluat funcția vara trecută, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a continuat să preseze Berlinul în privința despăgubirilor. „Până în ziua de azi, statul german nu a plătit despăgubiri Poloniei pentru răul provocat în cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Nawrocki luna trecută, într-un discurs la Auschwitz. Deși respinge cererea Poloniei, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a făcut recent câțiva pași de conciliere: a susținut ideea construirii unui memorial polonez la Berlin și a sprijinit returnarea unor artefacte poloneze jefuite. „Discutăm și alte posibilități pentru gesturi umanitare adecvate față de poporul polonez”, a spus Merz în decembrie, după o întâlnire cu Tusk. „Vă rog să înțelegeți că nu numim aici nicio sumă, dar vă rog să fiți siguri că guvernul german, pe care îl conduc, este pe deplin conștient de responsabilitatea sa istorică față de vecinul nostru Polonia”.

Ucraina a primit 4,4 milioane de obuze de artilerie în cadrul unei inițiative conduse de Cehia

Dintre acestea, aproape 2 milioane de cartușe au fost furnizate Ucrainei numai în 2025, potrivit declarațiilor președintelui ceh Petr Pavel, în cadrul unui interviu pentru publicația cehă Odkryto, citată de Ukrainksa Pravda. În total, proiectul a furnizat peste 50% din toate proiectilele de calibru mare livrate Ucrainei, a menționat acesta. „Deci, se poate spune că a fost vital pentru Ucraina. Și continuă să fie așa, pentru că, deocamdată, nu avem nicio alternativă. Cehia a contribuit nu numai cu impulsul inițial, ci și cu «know-how-ul» pentru a reuni partenerii, pentru a combina finanțele, resursele, rutele și logistica, astfel încât să putem asigura muniție din întreaga lume, oriunde este disponibilă, și să o livrăm Ucrainei în condiții rezonabile și la prețuri rezonabile, în cel mai scurt timp posibil”, a declarat președintele Cehiei, Petr Pavel. Inițiativa condusă de Cehia de furnizare a munițiilor pentru Ucraina a fost lansată în februarie 2024 de președintele ceh. Programul are obiectivul de le furniza muniții forțelor armate ale Ucrainei proiectile de artilerie de 155 mm și 122 mm achiziționate din țări din afara Uniunii Europene. Programul inițiat de președintele Cehiei a fost sprijinit de 18 țări, printre care Olanda, Canada, Germania, Franța și Polonia, dar și altele. Fiecare țară membră participantă stabilește în mod independent nivelul de finanțare, dar și tipurile de muniție care urmează să fie achiziționate pentru a fi livrate spre Ucraina. Președintele ceh a mai precizat că Ucraina nu poate planifica eficient apărarea dacă nu dispune de o aprovizionare sigură și previzibilă cu muniție.

Un grup de țări europene susțin discuțiile privind o descurajare nucleară comună

Mai multe state europene și-au declarat intenția de a participa la discuțiile privind stabilirea unui mecanism de descurajare nucleară comun în Europa, scrie Ukrinform. Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că Riga este pregătită să se implice în această inițiativă. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?”, a declarat acesta, spunând că orice pas trebuie să respecte „angajamentele noastre internaționale”. Ministrul adjunct al Apărării din Estonia, Tuuli Duneton, a spus că țara sa nu exclude participarea la negocierile preliminare privind o descurajare nucleară europeană. Cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au vorbit despre acest subiect la Conferința de Securitate de la München. Emmanuel Macron a spus că este necesară rearticularea descurajării nucleare, ținând cont și de armele convenționale, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune. Ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braze, a declarat și el că „descurajarea nucleară este un subiect important” la Conferința de Securitate din acest an. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a participat, de asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de la Munchen, la o discuție cu uși închise pe această temă.

Dan Dungaciu: Au început scandalurile pe programul SAFE. Polonia a spus că nu se împrumută de bani ca să bage sume imense în industria Germaniei sau Franței

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a vorbit despre programul SAFE de înarmare și apărare, și motivele pentru care președintele Poloniei, Karol Nawrocki, refuză ca Polonia să ia parte la acesta. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre culisele programului SAFE, susținând că acesta ar avea ca scop salvarea economiei franceze și germane cu ajutorul țărilor contribuabile precum România, Bulgaria sau Polonia. Acesta ar fi motivul pentru care și președintele Poloniei și-a manifestat opoziția față de programul Bruxelles-ului, susține analistul politic. „În Polonia a început scandalul cu SAFE, pentru că programul SAFE, pe care noi l-am aplaudat atâta, Bulgaria l-a luat mai mult decât noi. Nawrocki a zis nu. Nu luăm acest program să înarmăm industria germană și industria franceză pe banii noștri. Pentru că, de fapt, ăla e tot jocul SAFE-ului. Și Tusk a spus ce? Nu se poate așa ceva, pentru că el, dacă nu contrasemnează președintele, acest proiect se duce în Parlament și Parlamentul are nevoie de trei cincimi ca să treacă. Și nu au. Au majoritate singură. În Polonia e un scandal cât casa. Și Nawrocki a zis foarte clar: Unde se duc banii ăștia? Se duc în industria poloneză să facem arme? Nu. Atunci ce facem? Cumpărăm de la nemți și de la francezi. E, hai, lăsați-mă. Cu banii ăștia, dacă e, mai bine cumpăr de la americani, măcar știu că fac o legătură.” În cazul în care România ar urma exemplul Poloniei și s-ar opune programului de împrumuturi pentru apărare, îndreptându-se către politicile Washingtonului printr-o mișcare de tip suveranist, afirmă profesorul Dungaciu, proiectul Bruxelles-ului nu ar mai putea fi realizat. „Deci, când Porsche a anunțat , în al Doilea Război Mondial, că ei vor avea creștere prin 2026, au anunțat-o din perspectiva contractelor deja semnate cu industria de apărare. Ăștia devin ca rușii. Își cresc economia prin industria de apărare. Cum fac rușii acum? Sau își mențin industria cu industria de apărare. Și nemții fac la fel, francezii o să facă la fel, pe banii noștri și ai polonezilor. Noi și polonezii am împrumutat cel mai mult. Ei având totuși o brumă de industrie militară, noi nu avem deloc. Și Nawrocki spune: Nu. Ne va fi imposibil. Dacă România pleacă la Washington sau dacă România rupe rândurile acestei coaliții și aduce la coaliție o mișcare suveranistă, s-a dus în cap tot proiectul Bruxelles-ului. Pentru că Bruxelles-ul acesta spune: Ne decuplăm de americani și scoatem cordonul sanitar, îl menținem în sensul în care suveraniștii să nu vină la putere. Ăsta este proiectul pe termen lung, proiectul pe termen scurt e să-i scoată din criza economică. Cu banii noștri.”

Germania respinge propunerea lui Emmanuel Macron privind euroobligațiunile

Guvernul condus de Friedrich Merz a refuzat propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind crearea unei scheme comune de împrumuturi europene, scrie POLITICO. Decizia a fost luată înaintea reuniunii liderilor Uniunii Europene programate joi. Propunerea lui Emmanuel Macron a venit în cadrul unui interviu publicat marți de mai multe instituții media europene. Liderul francez a susținut lansarea unor noi împrumuturi comune, sub forma euroobligațiunilor, pentru a sprijini investițiile în domenii strategice. Macron a prezentat această idee drept o necesitate pentru ca Europa să rămână competitivă în raport cu Statele Unite și China. Cu toate acestea, Berlinul a respins inițiativa la doar câteva ore după publicarea interviului. Poziția Germaniei arată că există o divergență între Macron și Merz, după mai multe dispute legate de comerț și relația cu președintele american Donald Trump. „Credem că, având în vedere agenda [de la summitul liderilor UE], acest lucru distrage puțin atenția de la ceea ce este de fapt, și anume că avem o problemă de productivitate”, a declarat marți un înalt oficial al guvernului german, apropiat de Merz. „Este adevărat că avem nevoie de mai multe investiții. „Dar, ca să fiu sincer, acest lucru se încadrează în contextul Cadrului Financiar Multianual”, a mai spus acesta. Decizia Germaniei a fost anunțată înaintea retragerii informale a liderilor europeni la un castel din Belgia, iar aceasta întâlnire a avut ca temă principală competitivitatea. Deși nu sunt așteptate decizii concrete, discuțiile ar urma să stabilească direcțiile principale pentru un summit viitor, programat în martie, la Bruxelles.

Lucrezi în Germania? Ce pensie primești după 5 ani de muncă. Care este formula de calcul

Pentru a putea beneficia de pensie în Germania, la bătrânețe, trebuie să lucrezi minimum 5 ani. Suma pe care pensionarul o va încasa, în schimb, depinde de veniturile realizate și de punctele de pensie acumulate. De reținut faptul că legea nu oferă o pensie minimă garantată. Contribuțiile care sunt plătite la asigurarea de pensii sunt importante, deoarece ele vor determina câte puncte de pensie („Entgeltpunkte”) vor fi acumulate. Însă, cetățenii pot beneficia de pensie la bătrânețe, dacă au o perioadă minimă de asigurare de 5 ani, așa cum arată legea din Germania. Ce trebuie să știi despre calculul pentru pensie în 2025/2026, în Germania: Acumulezi 1 punct de pensie dacă încasezi salariul mediu brut pe an (estimat la 50.493 de euro pentru 2025); Valoarea unui punct de pensie este de 40,79 euro (stabilit în 2025); Formulă de calcul al pensiei germane: Pensia brută = Numărul de puncte x Factorul de acces x Valoarea actuală a punctului x Factorul tipului de pensie. Ce pensie primești după 5 ani de muncă, în Germania Ce pensie încasezi după 5 ani de muncă în Germania (luând în considerare salariul mediu): 5 puncte x 40,79 euro = 203,95 euro (brut/lună). Cu cât venitul este mai mic, sub media pe economie, cu atât punctajul va fi mai mic. Statul german oferă și asistență socială suplimentară în cazul cetățenilor care au o pensie care nu acoperă nevoile de bază, arată Blic. De ce nu există o pensie minimă în Germania Sunt luate în considerare câteva motive pentru care legea din Germania nu a impus o pensie minimă. În primul rând, este urmărit principiul echivalenței („Äquivalenzprinzip”) și se dorește separarea asigurărilor sociale de asistența socială. De altfel, se evită să se pună presiune pe contribuabilii activi. În 2021, Germania a introdus „pensia de bază” („Grundrente”) ca alternativă. Autorul recomandă: 2.000 lei în plus la pensie pentru toți pensionarii români din această categorie. Cine se încadrează Pensii de doar 2.000 lei cu 30 de ani vechime, peste acești pensionari din România. Cine se încadrează Cum se depune contestație la decizia de pensionare. Ce date trebuie să conțină documentul Tabel complet. Cu câți lei vei ieși la pensie, în funcție de meseria ta, daca ai cotizat 23 de ani Care sunt punctele de stabilitate în 2026. Cum cresc pensiile și cine beneficiază de ele Care este valoarea unei pensii de urmaș a unui copil. Ce sume primesc și care sunt condițiile de acordarea potrivit legii din România Sursă foto: Envato

Șoc la Campionatul European! Naționala României a pierdut un meci în fața unei adversare care avea cotă 50!

Naționala României a fost învinsă, surprizător, în primul meci de la ediția din acest an a Campionatului European, de o adversară care avea cotă 50 să se impună. Echipa masculină de rugby a României a întâlnit Germania, în deplasare, în debutul ediției 2026 a Campionatului European. Gazdele s-au impus, surprinzător, cu 30-24. Mare surpriză la Campionatul European! Deși era cotată mare favorită, naționala României a pierdut rușinos Selecționerul francez al „stejarilor”, David Gerard, l-a folosit, pentru prima dată după un an, pe Taylor Gontineac. În plus, i-a titularizat în linia de treisferturi pe tinerii Antonio Mitrea și Toni Maftei și i-a dat banderola de căpitan lui Andrei Mahu. Înaintea partidei, Germania avea o cotă imensă pentru victorie, 50, la casele de pariuri. Cu toate acestea, „tricolorii” au cedat, surprinzător, după o a doua repriză catastrofală. România conducea cu 14-6 după primele 40 de minute, dar în partea a doua a confruntării a marcat doar 10 puncte, în timp ce adversarii au realizat 24. În următorul meci, România va întâlni Belgia la Iași, pe 15 februarie, de la ora 19:00, pe Stadionul „Emil Alexandrescu”. Ultimul meci este în deplasare, împotriva Portugaliei. Semifinalele se joacă pe 7 și 8 martie, în timp ce ultimul act și meciurile de clasament au loc pe 15 martie, la Madrid. O nouă regulă disciplinară la Campionatului European Interesant este că selecționata germană s-a confruntat cu mai multe probleme de lot. Unii jucători experimentați au decis să își încheie activitatea internațională, iar alții se confruntăr cu accidentări sau au refuzat convocarea din diverse motive. De precizat că începând cu ediția din acest an a Campionatului European (Rugby Europe Championship, cum este denumirea oficială a competiției), a fost aplicată o nouă regulă disciplinară. Astfel, un jucător penalizat cu cartonaș roșu va fi, în continuare, eliminat definitiv, dar echipa îl poate înlocui după 20 de minute cu unul de pe bancă, restabilind egalitatea numerică. Cartonașul roșu se referă la o acțiune de antijoc, care nu este nici deliberată, nici intenționată. Pentru actele de antijoc pe care oficialii de meci le consideră a fi făcute cu intenție se pot acorda, în continuare, cartonașe roșii cu efect eliminări definitive, fără posibilitatea de substituire a jucătorului sancționat astfel, scrie Rugby Romania. De asemenea, incidentele de joc și anti-joc pot fi trimise spre revizuire în afara terenului în timpul perioadei de sancționare 10 minute cu cartonaș galben. Oficialul implicat poate cere menținerea unei sancțiuni ca cartonaș galben sau transformarea ei într-un cartonaș roșu. În această din urmă situație, se aplică noua regulă, de înlocuire după 20 de minute.

Radu Miruță s-a întâlnit cu omologul său german. Cei doi au discutat consolidarea cooperării bilaterale

Întâlnirea miniștrilor „Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut miercuri, 28 ianuarie, o întâlnire bilaterală cu omologul său german, Boris Pistorius, în marja vizitei oficiale a delegației guvernamentale române, condusă de prim-ministrul României, la Berlin. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării româno-germane în domeniul apărării, aprofundarea dialogului strategic și întărirea rolului celor două state în asigurarea securității Flancului Estic al NATO, în contextul unui mediu de securitate complex și aflat într-o continuă transformare”, se arată în comunicatul emis de MApN.  Cei doi miniștri au discutat despre implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Haga, din iunie 2025, inclusiv creșterea investițiilor în apărare la 5% din PIB și menținerea unui sprijin constant, predictibil și pe termen lung pentru Ucraina.  Ministrul Miruță a subliniat că parteneriatul bilateral în domeniul apărării produce rezultate concrete, reflectate în cooperarea eficientă din cadrul misiunilor NATO. Întâlnirea șefilor de Stat Major În paralele cu discuțiile miniștrilor, a avut loc și un dialog între șefii de Stat Major, generalul Gheorghiță Vlad și  generalul Carsten Breuer. Dialogul s-a concentrat pe cooperarea operațională și pe evoluțiile de securitate din regiune.  De asemenea, s-a mulțumit părții germane pentru sprijinul acordat de forțelor aeriene germane la misiunile de Poliție Aeriană Întărită desfășurate în România.  De asemenea, s-a discutat și colaborarea în industria de apărare în raport cu programul SAFE. Radu Miruță a spus: „Pentru parte din produsele pe care România le-a introdus ca achiziții în comun, Germania este țara lider care gestionează aceste achiziții.  Va însemna un preț mai mic pe achiziție și ne așteptăm la termene mai scurte de livrare”.  Semnarea Declarației Comune de Intenție În plus, a fost semnată Declarația Comună de Intenție între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Federal al Apărării din Republica Federală Germania care are scopul de a integra industria românească de apărare în ecosistemele europene.  Despre aceasta Declarație Comună, Miurță a spus: „Este un pas concret spre integrarea industriei românești de apărare în ecosistemele europene. Parteneriatul se va concentra pe patru direcții esențiale: suport logistic întrunit, achiziții bilaterale de produse și servicii, co-dezvoltarea de echipamente militare, cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor de apărare”, adăugând pe Facebook: „Avem șansa de a construi un model de cooperare europeană eficient, care aduce beneficii reale atât pentru securitatea națională, cât și pentru industria românească”.