Ce a putut păți o femeie care a omis să scaneze o cutiuță cu brânză topită într-un supermarcket din Germaia. Cum au reacționat nemții
O clientă în vârstă de 63 de ani a fost oprită de personalul de securitate într-un supermarket din Hamburg după ce ar fi părăsit magazinul fără să scaneze un produs alimentar cu valoare redusă. Situația a generat reacții puternice în mediul online și a readus în discuție responsabilitățile consumatorilor, dar și practicile comercianților în astfel de cazuri, preia Cancan. Evenimentul s-a produs într-o filială a lanțului Edeka situată în cartierul Eppendorf. Potrivit informațiilor apărute inițial în spațiul public local, clienta ar fi omis să scaneze un produs din zona de alimente refrigerate, evaluat la 3,99 euro. La scurt timp după finalizarea plății, aceasta a fost oprită și informată că există suspiciunea unei sustrageri intenționate de marfă. Cazul a căpătat rapid vizibilitate după ce detaliile au fost distribuite pe platforme de socializare, unde numeroși utilizatori au relatat situații similare petrecute la casele automate. Discuțiile au evidențiat frecvența erorilor neintenționate, în special în contextul în care clienții sunt nevoiți să scaneze singuri produsele, să cântărească articolele fără cod de bare și să gestioneze plata fără asistență constantă din partea personalului. Potrivit informațiilor disponibile, magazinul ar fi prezentat cliente două opțiuni administrative: plata unei taxe considerabile și interdicția de acces în unitate pentru o perioadă determinată sau continuarea procedurii prin sesizarea autorităților. Situația a ajuns astfel în atenția poliției, fiind deschis un dosar privind suspiciunea de furt de valoare redusă. Ancheta urmează să stabilească dacă omiterea scanării a fost rezultatul unei acțiuni deliberate sau o simplă eroare umană. Reprezentanții lanțului comercial au subliniat că multe dintre magazine funcționează în regim independent, iar deciziile privind gestionarea incidentelor sunt luate la nivel local de operatorii autorizați. Nu au fost comunicate date oficiale privind frecvența unor astfel de situații, însă fenomenul a devenit mai vizibil odată cu extinderea caselor self-service în retailul alimentar. Revomandarea autorului: O turmă de oi a luat cu asalt un supermarket din Gemania. Care a fost mobilul incredibil al mioarelor
Care sunt orașele din Germania unde românii și-ar găsi cu greu un loc de muncă pentru că șomajul este deja la cote mari
Germania traversează o perioadă dificilă pe piața muncii. La sfârșitul anului 2025, numărul șomerilor urcase la aproximativ 2,9 milioane de persoane, ceea ce înseamnă o rată națională a șomajului de 6,2 procente. Dar media națională ascunde realități foarte diferite de la un oraș la altul, scrie ziarulromanesc.de. În unele dintre cele mai mari orașe germane, găsirea unui loc de muncă a devenit considerabil mai grea decât în urmă cu câțiva ani. Dortmund ocupă primul loc în clasamentul orașelor cu cea mai dificilă piață a muncii, cu un indice de 8,29 din 10. Rata șomajului este de 6,35 procente, iar în 2024 au apărut doar 3.197 oferte de muncă la 10.000 de angajați — un număr modest pentru un oraș de această dimensiune. Mai mult, 56,1 % dintre anunțuri sunt adresate exclusiv experților și specialiștilor, ceea ce înseamnă că persoanele fără calificări superioare sau experiență îndelungată au șanse semnificativ mai mici să găsească un loc de muncă. Urmează Essen, cu un indice de 8,17, și Bielefeld, cu 8,10. Acest oraș înregistrează o rată a șomajului de 5,74 procente și 3.243 de oferte la 10.000 de angajați, dintre care 56,2 procente vizează candidați înalt calificați. Bielefeld are o rată a șomajului ceva mai mică, de 4,99 procente, dar numărul de firme prezente în oraș este printre cele mai reduse din clasament — doar 13.988 — ceea ce limitează sever opțiunile pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Duisburg și Berlin: două orașe, cu două probleme diferite Duisburg are cea mai ridicată rată a șomajului din întregul clasament — 6,74 procente — și totodată cel mai mic număr de oferte de muncă la 10.000 de angajați: doar 2.422. Cu un indice de 8,04, orașul se plasează pe locul 4. Situația reflectă dificultățile structurale cu care se confruntă de decenii orașele din bazinul Ruhr, foste centre industriale care nu au reușit să se reinventeze suficient de rapid pentru a absorbi forța de muncă disponibilă. Berlinul se află pe locul 7, cu un indice de 7,50, dar dintr-un motiv surprinzător: capitala are cel mai mare număr de firme din clasament — 194.185 de sedii de companii — și totuși piața muncii rămâne tensionată. Cu o rată a șomajului de 5,51 procente și 60,4 procente dintre oferte adresate specialiștilor, Berlinul este un oraș al oportunităților, dar aproape exclusiv pentru cei cu calificări ridicate. Pentru muncitorii necalificați sau cu experiență limitată, masa de firme disponibile nu se traduce automat în locuri de muncă accesibile. Köln și Hannover, orașe mari cu piețe ale muncii sub presiune Köln ocupă locul 8, cu un indice de 7,29. Orașul are 60.543 de firme și 3.848 de oferte la 10.000 de angajați – cel mai mare număr de oferte din clasament – dar rata șomajului de 5,37 procente și proporția ridicată de anunțuri pentru specialiști (59,9 procente) mențin presiunea pe piața muncii. Hannover, pe locul 9, afișează 5,69 procente șomaj și 3.380 de oferte la 10.000 de angajați, cu 51,1 procente dintre acestea rezervate experților. Sursa foto – caracter ilustrativ: Profimedia La polul opus al dificultății se află Munchen, care nu apare în acest clasament tocmai pentru că situația sa este radical diferită: rata șomajului în capitala Bavariei este de doar 2,9 procente, cel mai scăzut nivel dintre marile orașe germane. Contrastul dintre München și orașele din Renania de Nord-Westfalia ilustrează o fractură structurală profundă în economia germană, între sudul prosper și fostele regiuni industriale din vest și nord. Ce trebuie să știe românii din Germania O analiză a platformei JobLeads, publicată în februarie 2026, a fost realizată pe baza datelor oficiale ale oficiilor statistice, ale platformei Jobmonitor.de și ale portalului Kununu. Metodologia a luat în calcul rata locală a șomajului, numărul de sedii de firme și numărul de oferte de muncă la 10.000 de angajați, combinând acești indicatori într-un indice final de dificultate. Pentru românii care trăiesc și muncesc în Germania, aceste date au o relevanță practică directă. Orașele din Renania de Nord-Westfalia — Dortmund, Essen, Duisburg, Bochum, Wuppertal — au fost în mod tradițional destinații populare pentru diaspora românească, atrase de costurile de trai mai mici față de München sau Frankfurt. Topul arată că tocmai aceste orașe sunt astăzi cele mai dificile din perspectiva găsirii unui job, în special pentru cei fără calificări recunoscute pe piața germană. Autorul mai recomandă: Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare Bani în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează, de fapt
Țara din Europa care crește salariul minim. Și românii care muncesc aici vor primi mai mulți bani
Într-o țară din Europa va crește salariul minim, în 2026. În acest sens, angajații din mai multe ramuri, inclusiv unii dintre românii care muncesc aici, vor primi mai mulți bani. Iată mai jos, în articol, detaliile. La începutul anului, în Germania, salariul minim la nivel național a fost majorat de la 12,82 euro la 13,90 euro. Însă, nu toți angajații beneficiază de această creștere, deoarece a fost aplicată doar în anumite ramuri. O altă majorare este preconizată pentru primăvara acestui an, din aprilie 2026. Creșteri ale salariilor minime vor fi aplicate, de pildă, în ramura construcțiilor. La începutul anului 2026, pentru muncitorii necalificați, în domeniul acoperișurilor, salariul minim a crescut la 14,96 de euro pe oră. Altfel, în cazul lucrătorilor calificați, salariul minim va rămâne stabil conform contractului colectiv valabil până în 2028, potrivit Ziarulromanesc.de. Germania, țara din Europa care crește salariul minim În ce sectoare vor fi majorări ale salariului minim Ajustări salariale au fost aplicate și în sectorul montării schelelor, cu 7,5%. Salariul minim a ajuns la 14,35 euro pe oră. În domeniul construcțiilor, în primul trimestru al acestui an nu vor avea loc majorări, ci abia de la 1 aprilie 2026. Va fi o creștere cu 3,9%. Începând cu data de 1 martie 2026, în industria materialelor de construcții, sectorul „Steine und Erden” din Bavaria, vor avea loc majorări cu 3,3%. Ultima majorare a avut loc în iunie 2025, de 2,45%. Până la finalul lui aprilie 2026, salariul minin va rămâne neschimbat în industria betonului și a prefabricatelor din Mecklenburg-Pomerania Inferioară și regiunea Centru-Est. Prima de vacanță a fost crescută cu 150 de euro, de la 1 ianuarie 2026. Schimbări abia se vor produse de la 1 martie 2026 în industria cărămizilor din nordul Germaniei, fiind vorba despre o creștere cu 1,8%. Nu se cunoaște, însă, dacă majorarea va avea loc. Altfel, a rămas în vigoare plata unică de 90 de euro, care va fi achitată în iunie, în Renania de Nord-Westfalia și sudul Saxoniei Inferioare. Autorul recomandă: Categoriile de români care ar putea lua 1.000-1.250 de lei în plus la salariu. Ce arată un nou proiect de ordonanță de urgență 525 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare Ce salariu are un shaormar în 2026. Câți bani primește, în funcție de orașul din România în care este shaormeria la care e angajat Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai muncit 27 de ani cu carte de munca Ce salariu are un cioban la oi în Italia. Cât ar câștiga în România Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock
Germania vrea să acorde serviciilor secrete puteri extinse
Cancelarul Friedrich Merz și oficialii germani susțin că, după cum țara și-a ajustat politica de apărare după invazia Rusiei în Ucraina, este necesară o transformare similară în domeniul inteligenței, mai precizează Politico. BND, înființat în 1956, a fost construit cu reguli stricte pentru a evita abuzurile din perioada nazistă. Agenția are atribuții limitate, concentrându-se pe colectarea de informații fără puteri legale ample de intervenție. De asemenea, legislația privind protecția datelor îi obligă să anonimizeze informațiile înainte de a le partaja cu partenerii externi. Cu toate acestea, autoritățile germane consideră că aceste restricții nu mai sunt potrivite într-o lume confruntată cu amenințări hibride, atacuri cibernetice și sabotaj, în special din partea Rusiei. Germania, dependentă de informațiile americane În ultimii ani, Germania s-a bazat puternic pe informațiile furnizate de SUA pentru a preveni atacuri sau tentative de destabilizare. Totuși, acestă dependență a devenit o problemă strategică. Mai ales după ce Washington a folosit temporar oprirea schimbului de informații cu Ucraina ca instrument politic. „Dacă SUA ar alege să acționeze independent, Germania trebuie să fie capabilă să se susțină singură”, a afirmat Marc Henrichmann, președintele comisiei parlamentare pentru servicii de informații. Extinderea puterilor BND Guvernul german a crescut deja bugetul BND cu 26%, la 1,51 miliarde de euro în 2024. Reforma propusă ar putea permite agenției să efectueze operațiuni cibernetice ofensive și acțiuni de sabotaj. De asemenea, ar putea să utilizeze tehnologii avansate precum inteligența artificială. Schimbările vor fi activate doar în situații excepționale, aprobate de Consiliul Național de Securitate și parlament. Reforma stârnește dezbateri aprinse în Germania, unde protecția libertăților individuale și frica de supraveghere excesivă rămân sensibile din cauza istoriei naziste și a poliției secrete est-germane (Stasi). Susținătorii reformei susțin că, într-un mediu global din ce în ce mai agresiv, țara nu-și mai poate permite restricții care îi limitează capacitatea de apărare. Proiectul va fi dezbătut în Bundestag toamna acestui an, în contextul în care Europa își reevaluează politicile de securitate și relațiile transatlantice.
După Germania, Polonia vizează și Rusia. Varșovia pregătește o cerere de despăgubiri pentru crimele din era sovietică
Bartosz Gondek, directorul unui institut creat la cererea premierului Donald Tusk pentru investigarea crimelor istorice rusești, spune că ancheta va fi mult mai amplă decât cea despre brutalitatea nazistă, având în vedere cele peste patru decenii din timpul Războiului Rece în care Polonia a rămas sub influență sovietică, informează Financial Times. Polonia, principala țintă a atacurilor cibernetice rusești O astfel de revendicare ar putea crește tensiunile cu Moscova, într-un moment în care Varșovia îl acuză pe Vladimir Putin că intensifică războiul hibrid. Guvernul lui Tusk mai susține că Polonia este, în prezent, cea mai vizată țară de atacuri cibernetice rusești și a reținut mai multe persoane suspectate că ar fi spionat pentru Rusia. Gondek afirmă că este „prematur” să se discute dacă suma cerută Rusiei ar putea depăși suma cerută Germaniei în 2022. El spune că echipa sa, formată din aproximativ 10 istorici și cercetători, se lovește de obstacole mai mari decât în cazul dosarului german și descrie ancheta ca „un proiect pe termen lung”. Istoricii polonezi nu au acces la arhive rusești considerate sensibile, iar multe documente ar fi fost falsificate sau distruse în perioada sovietică. PiS îl acuză pe Tusk de „stagnare” în negocierile cu Germania În paralel, cererea Poloniei către Germania rămâne nerezolvată și continuă să stârnească dispute, inclusiv în interiorul țării. Germania a susținut că problema despăgubirilor a fost închisă din punct de vedere juridic după al Doilea Război Mondial. Între timp, partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) susține că Tusk nu a făcut suficient pentru a încerca să forțeze Berlinul să plătească. Coaliția pro-UE a lui Tusk a înlocuit PiS la guvernare în 2023. Arkadiusz Mularczyk, europarlamentar PiS care a coordonat revendicarea din 2022 împotriva Germaniei, a spus că partidul său a intenționat întotdeauna să formuleze la o dată ulterioară și o cerere împotriva Rusiei. Însă l-a acuzat pe Tusk că încearcă acum să folosească nemulțumirile față de Moscova pentru a abate atenția de la „stagnarea” discuțiilor cu Berlinul privind despăgubirile germane. „Ridicarea chestiunii despăgubirilor de la Rusia este, în esență, o încercare de a evita problema de fond: responsabilitatea încă nerezolvată a Germaniei”, a declarat Mularczyk pentru FT. „Având în vedere că Tusk a revendicat deja succesele PiS ca fiind ale lui, nu va fi nicio surpriză să-l vedem pe Tusk acumulând cinic capital politic, oriunde poate”, prin cererea de despăgubiri rusești, a adăugat el. Putin promovează o versiune revizionistă a istoriei Kremlinul a negat mult timp atrocități precum masacrul de la Katyn din 1940, în care aproximativ 22.000 de ofițeri ai armatei poloneze și civili au fost executați la scurt timp după ce Germania și Uniunea Sovietică au împărțit Polonia. Totuși, parlamentul Rusiei a recunoscut în cele din urmă, în 2010, că liderul sovietic Iosif Stalin a ordonat uciderile de la Katyn. După invazia Ucrainei, în 2022, Putin a promovat o versiune revizionistă a istoriei, care a vizat și Polonia. În 2023, președintele de atunci al parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Luna trecută, șeful arhivelor federale ale Rusiei, Andrei Artizov, a susținut că un studiu comandat de Putin ar arăta că Polonia ar fi subminat eforturile sovietice de a lucra cu Marea Britanie și Franța împotriva Germaniei, preveni izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia respinge acuzația. Paweł Machcewicz, istoric polonez, spune că Tusk urmărește probabil două obiective politice prin solicitarea unui „raport estic” despre crimele sovietice. În primul rând, guvernul ar vrea să contracareze campania tot mai intensă de dezinformare a lui Putin împotriva Poloniei. În al doilea rând, Tusk ar încerca „să arate opiniei publice că nu doar dreapta și partidul Lege și Justiție se preocupă de interesele poloneze”, a spus Machcewicz. Nawrocki continuă presiunea asupra Berlinului De când a preluat funcția vara trecută, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a continuat să preseze Berlinul în privința despăgubirilor. „Până în ziua de azi, statul german nu a plătit despăgubiri Poloniei pentru răul provocat în cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Nawrocki luna trecută, într-un discurs la Auschwitz. Deși respinge cererea Poloniei, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a făcut recent câțiva pași de conciliere: a susținut ideea construirii unui memorial polonez la Berlin și a sprijinit returnarea unor artefacte poloneze jefuite. „Discutăm și alte posibilități pentru gesturi umanitare adecvate față de poporul polonez”, a spus Merz în decembrie, după o întâlnire cu Tusk. „Vă rog să înțelegeți că nu numim aici nicio sumă, dar vă rog să fiți siguri că guvernul german, pe care îl conduc, este pe deplin conștient de responsabilitatea sa istorică față de vecinul nostru Polonia”.
Ucraina a primit 4,4 milioane de obuze de artilerie în cadrul unei inițiative conduse de Cehia
Dintre acestea, aproape 2 milioane de cartușe au fost furnizate Ucrainei numai în 2025, potrivit declarațiilor președintelui ceh Petr Pavel, în cadrul unui interviu pentru publicația cehă Odkryto, citată de Ukrainksa Pravda. În total, proiectul a furnizat peste 50% din toate proiectilele de calibru mare livrate Ucrainei, a menționat acesta. „Deci, se poate spune că a fost vital pentru Ucraina. Și continuă să fie așa, pentru că, deocamdată, nu avem nicio alternativă. Cehia a contribuit nu numai cu impulsul inițial, ci și cu «know-how-ul» pentru a reuni partenerii, pentru a combina finanțele, resursele, rutele și logistica, astfel încât să putem asigura muniție din întreaga lume, oriunde este disponibilă, și să o livrăm Ucrainei în condiții rezonabile și la prețuri rezonabile, în cel mai scurt timp posibil”, a declarat președintele Cehiei, Petr Pavel. Inițiativa condusă de Cehia de furnizare a munițiilor pentru Ucraina a fost lansată în februarie 2024 de președintele ceh. Programul are obiectivul de le furniza muniții forțelor armate ale Ucrainei proiectile de artilerie de 155 mm și 122 mm achiziționate din țări din afara Uniunii Europene. Programul inițiat de președintele Cehiei a fost sprijinit de 18 țări, printre care Olanda, Canada, Germania, Franța și Polonia, dar și altele. Fiecare țară membră participantă stabilește în mod independent nivelul de finanțare, dar și tipurile de muniție care urmează să fie achiziționate pentru a fi livrate spre Ucraina. Președintele ceh a mai precizat că Ucraina nu poate planifica eficient apărarea dacă nu dispune de o aprovizionare sigură și previzibilă cu muniție.
Un grup de țări europene susțin discuțiile privind o descurajare nucleară comună
Mai multe state europene și-au declarat intenția de a participa la discuțiile privind stabilirea unui mecanism de descurajare nucleară comun în Europa, scrie Ukrinform. Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că Riga este pregătită să se implice în această inițiativă. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?”, a declarat acesta, spunând că orice pas trebuie să respecte „angajamentele noastre internaționale”. Ministrul adjunct al Apărării din Estonia, Tuuli Duneton, a spus că țara sa nu exclude participarea la negocierile preliminare privind o descurajare nucleară europeană. Cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au vorbit despre acest subiect la Conferința de Securitate de la München. Emmanuel Macron a spus că este necesară rearticularea descurajării nucleare, ținând cont și de armele convenționale, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune. Ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braze, a declarat și el că „descurajarea nucleară este un subiect important” la Conferința de Securitate din acest an. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a participat, de asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de la Munchen, la o discuție cu uși închise pe această temă.
Dan Dungaciu: Au început scandalurile pe programul SAFE. Polonia a spus că nu se împrumută de bani ca să bage sume imense în industria Germaniei sau Franței
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a vorbit despre programul SAFE de înarmare și apărare, și motivele pentru care președintele Poloniei, Karol Nawrocki, refuză ca Polonia să ia parte la acesta. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre culisele programului SAFE, susținând că acesta ar avea ca scop salvarea economiei franceze și germane cu ajutorul țărilor contribuabile precum România, Bulgaria sau Polonia. Acesta ar fi motivul pentru care și președintele Poloniei și-a manifestat opoziția față de programul Bruxelles-ului, susține analistul politic. „În Polonia a început scandalul cu SAFE, pentru că programul SAFE, pe care noi l-am aplaudat atâta, Bulgaria l-a luat mai mult decât noi. Nawrocki a zis nu. Nu luăm acest program să înarmăm industria germană și industria franceză pe banii noștri. Pentru că, de fapt, ăla e tot jocul SAFE-ului. Și Tusk a spus ce? Nu se poate așa ceva, pentru că el, dacă nu contrasemnează președintele, acest proiect se duce în Parlament și Parlamentul are nevoie de trei cincimi ca să treacă. Și nu au. Au majoritate singură. În Polonia e un scandal cât casa. Și Nawrocki a zis foarte clar: Unde se duc banii ăștia? Se duc în industria poloneză să facem arme? Nu. Atunci ce facem? Cumpărăm de la nemți și de la francezi. E, hai, lăsați-mă. Cu banii ăștia, dacă e, mai bine cumpăr de la americani, măcar știu că fac o legătură.” În cazul în care România ar urma exemplul Poloniei și s-ar opune programului de împrumuturi pentru apărare, îndreptându-se către politicile Washingtonului printr-o mișcare de tip suveranist, afirmă profesorul Dungaciu, proiectul Bruxelles-ului nu ar mai putea fi realizat. „Deci, când Porsche a anunțat , în al Doilea Război Mondial, că ei vor avea creștere prin 2026, au anunțat-o din perspectiva contractelor deja semnate cu industria de apărare. Ăștia devin ca rușii. Își cresc economia prin industria de apărare. Cum fac rușii acum? Sau își mențin industria cu industria de apărare. Și nemții fac la fel, francezii o să facă la fel, pe banii noștri și ai polonezilor. Noi și polonezii am împrumutat cel mai mult. Ei având totuși o brumă de industrie militară, noi nu avem deloc. Și Nawrocki spune: Nu. Ne va fi imposibil. Dacă România pleacă la Washington sau dacă România rupe rândurile acestei coaliții și aduce la coaliție o mișcare suveranistă, s-a dus în cap tot proiectul Bruxelles-ului. Pentru că Bruxelles-ul acesta spune: Ne decuplăm de americani și scoatem cordonul sanitar, îl menținem în sensul în care suveraniștii să nu vină la putere. Ăsta este proiectul pe termen lung, proiectul pe termen scurt e să-i scoată din criza economică. Cu banii noștri.”
Germania respinge propunerea lui Emmanuel Macron privind euroobligațiunile
Guvernul condus de Friedrich Merz a refuzat propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind crearea unei scheme comune de împrumuturi europene, scrie POLITICO. Decizia a fost luată înaintea reuniunii liderilor Uniunii Europene programate joi. Propunerea lui Emmanuel Macron a venit în cadrul unui interviu publicat marți de mai multe instituții media europene. Liderul francez a susținut lansarea unor noi împrumuturi comune, sub forma euroobligațiunilor, pentru a sprijini investițiile în domenii strategice. Macron a prezentat această idee drept o necesitate pentru ca Europa să rămână competitivă în raport cu Statele Unite și China. Cu toate acestea, Berlinul a respins inițiativa la doar câteva ore după publicarea interviului. Poziția Germaniei arată că există o divergență între Macron și Merz, după mai multe dispute legate de comerț și relația cu președintele american Donald Trump. „Credem că, având în vedere agenda [de la summitul liderilor UE], acest lucru distrage puțin atenția de la ceea ce este de fapt, și anume că avem o problemă de productivitate”, a declarat marți un înalt oficial al guvernului german, apropiat de Merz. „Este adevărat că avem nevoie de mai multe investiții. „Dar, ca să fiu sincer, acest lucru se încadrează în contextul Cadrului Financiar Multianual”, a mai spus acesta. Decizia Germaniei a fost anunțată înaintea retragerii informale a liderilor europeni la un castel din Belgia, iar aceasta întâlnire a avut ca temă principală competitivitatea. Deși nu sunt așteptate decizii concrete, discuțiile ar urma să stabilească direcțiile principale pentru un summit viitor, programat în martie, la Bruxelles.
Lucrezi în Germania? Ce pensie primești după 5 ani de muncă. Care este formula de calcul
Pentru a putea beneficia de pensie în Germania, la bătrânețe, trebuie să lucrezi minimum 5 ani. Suma pe care pensionarul o va încasa, în schimb, depinde de veniturile realizate și de punctele de pensie acumulate. De reținut faptul că legea nu oferă o pensie minimă garantată. Contribuțiile care sunt plătite la asigurarea de pensii sunt importante, deoarece ele vor determina câte puncte de pensie („Entgeltpunkte”) vor fi acumulate. Însă, cetățenii pot beneficia de pensie la bătrânețe, dacă au o perioadă minimă de asigurare de 5 ani, așa cum arată legea din Germania. Ce trebuie să știi despre calculul pentru pensie în 2025/2026, în Germania: Acumulezi 1 punct de pensie dacă încasezi salariul mediu brut pe an (estimat la 50.493 de euro pentru 2025); Valoarea unui punct de pensie este de 40,79 euro (stabilit în 2025); Formulă de calcul al pensiei germane: Pensia brută = Numărul de puncte x Factorul de acces x Valoarea actuală a punctului x Factorul tipului de pensie. Ce pensie primești după 5 ani de muncă, în Germania Ce pensie încasezi după 5 ani de muncă în Germania (luând în considerare salariul mediu): 5 puncte x 40,79 euro = 203,95 euro (brut/lună). Cu cât venitul este mai mic, sub media pe economie, cu atât punctajul va fi mai mic. Statul german oferă și asistență socială suplimentară în cazul cetățenilor care au o pensie care nu acoperă nevoile de bază, arată Blic. De ce nu există o pensie minimă în Germania Sunt luate în considerare câteva motive pentru care legea din Germania nu a impus o pensie minimă. În primul rând, este urmărit principiul echivalenței („Äquivalenzprinzip”) și se dorește separarea asigurărilor sociale de asistența socială. De altfel, se evită să se pună presiune pe contribuabilii activi. În 2021, Germania a introdus „pensia de bază” („Grundrente”) ca alternativă. Autorul recomandă: 2.000 lei în plus la pensie pentru toți pensionarii români din această categorie. Cine se încadrează Pensii de doar 2.000 lei cu 30 de ani vechime, peste acești pensionari din România. Cine se încadrează Cum se depune contestație la decizia de pensionare. Ce date trebuie să conțină documentul Tabel complet. Cu câți lei vei ieși la pensie, în funcție de meseria ta, daca ai cotizat 23 de ani Care sunt punctele de stabilitate în 2026. Cum cresc pensiile și cine beneficiază de ele Care este valoarea unei pensii de urmaș a unui copil. Ce sume primesc și care sunt condițiile de acordarea potrivit legii din România Sursă foto: Envato