Petrecere fără artificii: 20.000 de vizitatori sunt așteptați la un Revelion inedit la München
München se pregătește pentru un Revelion foarte special, dar fără artificii. 20.000 de vizitatori sunt așteptați să întâmpine noul an pe Ludwigstrasse. Aceștia vor admira instalațiile spectaculoase și vor putea urmări concerte cu muzică live între orele 19:00 și 2:00, potrivit TZ . Este primul Revelion fără artificii. „Vânzarea de bilete în avans pentru eveniment a început foarte promițător, mai ales având în vedere că este prima dată când are loc acest eveniment”, au spus organizatorii. Întreaga zonă a evenimentului va fi iluminată artistic. Conceptul general de iluminat este opera artistului de instalații Matthias Singer, care, potrivit organizatorilor, a lucrat anterior pentru Kammerspiele, Opera de Stat Bavareză, Elbphilharmonie din Hamburg și Opera de Stat din Berlin. Intrarea de la ora 19:00, se termină la 1:30 Locație: Ludwigstrasse, începând de la Siegestor (Poarta Victoriei), München. Restricții de vârstă: Potrivit pentru toate vârstele, intrarea este permisă doar copiilor cu vârsta de 6 ani și peste; cei sub 18 ani trebuie să fie însoțiți de un părinte sau tutor; Biletele au fost disponibile la prețul de 33 de euro în primele 48 de ore de la începerea vânzărilor în avans la mijlocul lunii octombrie și ulterior, prețul a crescut la 40 de euro. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Parlamentul unei țări din UE a interzis petardele și artificiile. Care este motivul
Cum sunt exploatați românii săraci în Germania prin metoda hotelurilor sociale / Frauda care a îngenuncheat financiar Germania
Germania se plânge de câțiva ani că nu mai are bani și înțelege acum unde au dus politicile sociale puse la punct pe vremea lui Merkel, politici de pe urma cărora orice cetățean al Uniunii Europene putea să beneficieze de ajutoare sociale în ceea ce a fost odată cea mai puternică economie europeană. Din 2014, în tot mai multe orașe din vestul Germaniei, în special în regiunea Ruhr, o rețea complexă de recrutare, cazare și exploatare financiară transformă ajutoarele sociale într-o sursă de profit pentru grupări organizate. Este o adevărată industrie, un sistem perfect pus la punct, menit să-i îmbogățească pe unii și care produc frustrare în comunitățile locale. „Fraudă organizată, cu beneficii”, dar cine sunt beneficiarii? Sistemul, descris de autorități drept „fraudă organizată, cu beneficii” și „structuri mafiote”, funcționează prin atragerea de persoane vulnerabile din Europa de Est, cazarea lor în imobile degradate și direcționarea ajutoarelor sociale către intermediari. Pentru operatorii din spatele acestui mecanism este o afacere profitabilă. Pentru comunitățile locale, este o sursă constantă de probleme: mizerie, infestări cu dăunători, conflicte, apeluri repetate la poliție și presiune asupra serviciilor publice. Afacerea „Hotelurile sociale” despre care știe toată Germania După ce publicația BILD a relatat despre cazul „Hotel BB” din Berlin-Schöneberg — unde a avut loc o razie pe fondul suspiciunii de fraudă cu beneficii sociale — au ieșit la iveală tot mai multe exemple de clădiri folosite ca „hoteluri sociale”: imobile ieftine, adesea insalubre, în care sunt înghesuite familii recrutate din Bulgaria și România. În multe cazuri, proprietarii imobilelor sunt legați direct de angajatorii formali ai acestora sau chiar sunt aceiași oameni. Astfel, ei profită de două ori: din chirii acoperite de stat și din redirecționarea unei părți din ajutoarele sociale către rețea. Cum funcționează sistemul Potrivit autorităților și centrelor de ocupare a forței de muncă, mecanismul este relativ simplu: Oamenii sunt recrutați în țările de origine cu promisiuni de locuri de muncă. Ajunși în Germania, primesc contracte de muncă false sau sunt angajați formal pentru doar câteva ore pe lună (mini-joburi). Cu aceste documente, solicită „venitul cetățenesc” (Bürgergeld) și alte beneficii sociale. O parte semnificativă din bani este apoi predată liderilor rețelei, sub presiune sau constrângere. Persoanele sunt cazate în imobile degradate, la chirii maxime decontate de stat. Ministerul Federal al Muncii recunoaște existența acestui tip de fraudă și subliniază că este favorizată de libera circulație a forței de muncă în UE și de dificultatea verificării rapide a documentelor. Toate drumurile duc la Ruhr Orașe precum Duisburg și Gelsenkirchen sunt printre cele mai afectate. Acolo există: comunități deja stabilite de migranți, un stoc mare de locuințe ieftine și degradate, presiune bugetară mare pe sistemele de asistență socială. Primarul din Duisburg, Sören Link (SPD), spune că această combinație face ca orașul să fie atractiv pentru rețelele de fraudă. La Gelsenkirchen, peste jumătate din bugetul orașului este alocat beneficiilor sociale, ceea ce face ca fiecare caz de fraudă să aibă un impact direct asupra contribuabililor. Primarul Karin Welge avertizează că sistemul este deturnat: „Libera circulație înseamnă că cineva vine, lucrează și dacă își pierde locul de muncă, primește ajutor. Dar să vină direct fără să muncească aproape deloc și să obțină mii de euro — asta generează tensiuni sociale inutile.” Datele oficiale 2023: 229 cazuri de fraudă organizată, 52 de acuzații penale 2024: 421 cazuri, 209 acuzații penale 2025 (până în mai): 195 cazuri, 96 acuzații Și acestea sunt doar datele din 300 de centre de ocupare a forței de muncă; alte 104 centre municipale nu sunt incluse. Autoritățile vorbesc explicit despre un „număr mare de cazuri neraportate”. Reacția guvernului Ministrul Muncii, Bärbel Bas (SPD), și cancelarul Friedrich Merz (CDU) au vorbit public despre „structuri mafiote” care trebuie destructurate. Guvernul pregătește: schimburi mai bune de date între instituții, digitalizarea administrației migrației, modernizarea controalelor privind munca la negru. Scopul este detectarea mai rapidă a documentelor false, a adreselor fictive și a angajărilor simulate. O problemă socială și penală, în același timp Deși rețelele sunt criminale, victimele sunt adesea persoanele recrutate — oameni săraci, fără alternative, care ajung prinși într-un sistem de exploatare economică și socială. De aceea, unii politicieni cer prudență în discursul public. Deputatul verde Timon Dzienus avertizează împotriva panicii și stigmatizării, cerând o abordare bazată pe fapte. Exploatare, criminalitate, vulnerabilitate Fenomenul „hotelurilor sociale” nu este o problemă de naționalitate, ci una de exploatare sistemică: un amestec de vulnerabilitate socială, lacune administrative și criminalitate organizată care transformă protecția socială într-o sursă de profit. Pentru autorități, problema este dublă: pe de o parte protejarea banilor publici, pe de altă parte – protejarea oamenilor vulnerabili de rețele care îi folosesc ca instrumente într-o afacere construită pe abuz.
O țară în care lucrează sute de mii de români discută creșterea vârstei de pensionare
În Germania, se discută din nou dacă actualul sistem de pensii mai poate fi susținut pe termen lung. Consiliul Economic al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a cerut public, duminică, creșterea vârstei de pensionare peste pragul actual de 67 de ani. Organizația, apropiată de CDU, unul dintre principalele partide politice din Germania, invocă presiunile demografice și riscurile financiare pe termen lung. Pensionarea mai târzie, soluție invocată tot mai des Potrivit secretarului general al organizației, Wolfgang Steiger, actualul sistem de pensii este supus unei presiuni tot mai mari din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii numărului de pensionari. „Este necesară o creștere consecventă a vârstei de pensionare, chiar și peste 67 de ani”, a declarat Steiger, citat de Die Welt. Wolfgang Steiger a explicat că sistemul de pensii este supus unei presiuni tot mai mari din cauza schimbărilor demografice și a poverii tot mai mari asupra sistemului de pensii bazat pe redistribuire. „Este timpul să modernizăm structura asigurărilor pentru bătrânețe și să o facem viabilă pentru viitor”, a precizat oficialul german. Pensiile și bugetul, în analiză O comisie numită de guvernul federal german analizează în prezent posibile reforme ale sistemului de pensii. Mandatul acesteia include și evaluarea vârstei legale de pensionare, care urmează să ajungă treptat la 67 de ani. În Germania, pensiile cresc, de regulă, în funcție de salarii, iar guvernul a decis în decembrie să garanteze prin lege că pensiile vor continua să țină pasul cu salariile. Din cauza costurilor ridicate pentru bugetul de stat, măsura a fost criticată de numeroși economiști. Pensionare legată de speranța de viață Consiliul Economic al CDU susține că o soluție durabilă ar fi legarea automată a vârstei de pensionare de speranța de viață, astfel încât sistemul să se adapteze mai bine realităților demografice. Organizația indică drept exemple Suedia, Danemarca și Țările de Jos, unde au fost introduse sau sunt în curs de implementare mecanisme similare. „Creșterea vârstei de pensionare, acumularea de rezerve de capital și o distribuire mai echitabilă a poverilor între generații sunt piloni esențiali ai unui sistem de pensii sustenabil”, a mai spus Steiger. Deocamdată, propunerea nu reprezintă o decizie guvernamentală, ci face parte dintr-o dezbatere politică și economică amplă. Însă discuțiile despre pensii vor deveni tot mai sensibile în Germania, pe măsură ce se pensionează generația născută după al doilea război mondial.
Parlamentarii germani cer trimiterea rachetelor Taurus către Ucraina
Mai mulți membri ai Bundestagului susțin livrarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către Ucraina. Printre ei se află Omid Nouripour, vicepreședinte al Parlamentului german și reprezentant al Partidului Verzilor. Acesta a declarat că Germania trebuie să își asume un rol mai direct în vederea sprijinului pentru Kiev și să treacă de la declarații la acțiuni concrete, scrie Europan Pravda. În opinia sa, actualul cancelar trebuie să respecte pozițiile pe care le-a exprimat anterior. „Este bine că cancelarul Merz revendică un rol de lider pentru Germania. Merz trebuie acum să se țină de ceea ce a cerut pe bună dreptate în timp ce se afla în opoziție și să deschidă calea pentru livrările de rachete Taurus.”, a spus acesta. Omid Nouripour a avertizat că lipsa unor astfel de livrări poate avea consecințe grave și poate duce la pierderi de vieți omenești în Ucraina. El spune că sprijinul diplomatic nu este suficient în actualul context al războiului împotriva Ucrainei. „Nu este suficient să-l susții pur și simplu pe președintele ucrainean prin apeluri telefonice. UE trebuie să crească presiunea asupra lui Putin. Putin este singurul care poate pune capăt imediat acestui război oribil. Fără presiune, el nu va ceda.”, a spus Nouripour. În trecut, ministrul german de externe Johann Wadephul a susținut o poziție rezervată în privința trimiterii rachetelor Taurus către Ucraina. Cu toate acestea, Partidul Verzilor a cerut constant un sprijin militar mai puternic pentru Kiev, inclusiv prin furnizarea acestor sisteme de armament.
Germania: Trafic aerian perturbat la Hanovra, după apariția unor drone neidentificate în zonă
Traficul aerian de pe aeroportul din Hanovra, din nordul Germaniei, a fost întrerupt vineri seara și sâmbătă, după ce în zonă au fost detectate drone. Anunțul a fost făcut sâmbătă de un purtător de cuvânt al aeroportului din Hanovra, potrivit Deutsche Welle (DW). Traficul aerian a fost întrerupt pentru câteva ore începând de vineri seara, fiind necesară devierea a șapte aeronave către Paderborn, Bremen, Dusseldorf, Frankfurt și alte destinații, relevă sursa citată. În plus, alte două zboruri nu au aterizat la Hanovra din cauza măsurilor de securitate și, prin urmare, nu au putut decola sâmbătă. Acestea erau conexiuni către Frankfurt și Paris, care au trebuit să fie anulate, mai scrie DW. Momentan, nu există informații despre originea dronelor. Publicația locală Hannoversche Allgemeine Zeitung (HAZ) a raportat că în zonă au fost observate cel puțin cinci drone. Prima dronă a fost văzută la o altitudine de aproximativ 80 de metri în apropierea unui aerodrom, iar cel puțin puțin două drone s-au apropiat de aeroportul din Hanovra o oră mai târziu. Acest incident vine după ce luna trecută, aeroportul din Hanovra a mai fost închis timp de 45 de minute din cauza observării unei drone. Incursiunile neautorizate ale dronelor au perturbat serviciile la mai multe aeroporturi germane în ultimele luni. Suspiciunile au căzut asupra Rusiei, însă fără a fi furnizate dovezi în acest sens.
UE, Franța și Germania critică interdicțiile de viză impuse de SUA pentru cinci cetățeni europeni
Administrația Trump a anunțat marți interdicții de viză pentru cinci cetățeni europeni, inclusiv fostul comisar european francez Thierry Breton, acuzați de restrângerea libertății de exprimare și de vizarea nedreaptă a giganților tehnologici americani, potrivit Reuters. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția „condamnă ferm decizia SUA”, adăugând: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa și o valoare de bază comună cu Statele Unite în întreaga lume democratică”. Tensiuni între SUA și UE Interdicțiile de viză ar putea accentua divergențele tot mai mari dintre Washington și unele capitale europene pe teme care includ libertatea de exprimare, apărarea, imigrația, comerțul și războiul din Ucraina. Ele vin la doar câteva săptămâni după ce un document al Strategiei Naționale de Securitate a SUA a avertizat că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să își schimbe direcția pentru a rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite. Breton a fost unul dintre arhitecții Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) al UE, care a iritat oficialii americani. Oficialii de la Washington au fost deosebit de nemulțumiți de sancțiunea aplicată de Bruxelles la începutul acestei luni platformei X a lui Elon Musk, amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor privind conținutul online. Interdicțiile i-au vizat și pe Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, lideri ai HateAid, o organizație germană; Clare Melford, care conduce Indicele Global de Dezinformare. Reacții de la Bruxelles, Paris și Berlin Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că UE a solicitat mai multe informații de la Washington cu privire la aceste măsuri. „Dacă va fi necesar, vom răspunde rapid și decisiv pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva unor măsuri nejustificate”, a spus acesta. „Aceste măsuri echivalează cu intimidare și constrângere menite să submineze suveranitatea digitală europeană”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. Macron a subliniat într-o postare pe X că DSA a fost aprobat printr-un proces democratic și există „pentru a asigura o concurență echitabilă între platforme, fără a viza vreo țară terță, și pentru a se asigura că ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”. Ministerul Justiției din Germania a declarat că cele două activiste germane beneficiază de „sprijinul și solidaritatea” guvernului, iar interdicțiile de viză sunt inacceptabile, adăugând că HateAid sprijină persoanele afectate de discursul ilegal de ură în mediul digital. „Oricine descrie acest lucru drept cenzură denaturează sistemul nostru constituțional”, a transmis ministerul într-un comunicat. „Regulile după care vrem să trăim în spațiul digital în Germania și în Europa nu sunt decise la Washington”, a adăugat Ministerul german al Justiției.
Germania reia expulzările către Siria după aproape 15 ani
Bărbatul a fost predat autorităților din capitala Siriei marți dimineață, a precizat Ministerul german de Interne, adăugând că acesta ispășise o pedeapsă cu închisoarea pentru tâlhărie calificată, agresiune și șantaj, conform agenției dpa. Tot marți, un cetățean afgan condamnat pentru vătămare corporală a fost, de asemenea, expulzat. „Expulzările către Siria și Afganistan trebuie să fie posibile. Societatea noastră are un interes legitim ca infractorii să părăsească țara”, a declarat ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, promițând „controale, consecvență și o poziție clară” în privința migrației. Germania a suspendat expulzările directe către Siria după izbucnirea războiului în 2011, în urma reprimării violente a protestelor pro-democrație de către regimul Bashar al-Assad. După ce Bashar al-Assad a fost înlăturat de la putere la sfârșitul anului trecut, în Germania au apărut apeluri tot mai frecvente pentru ca refugiații sirieni să se întoarcă în țară. Guvernul Merz a adoptat o politică mai dură în privința migrației Guvernul conservator condus de cancelarul Friedrich Merz, instalat în funcție în luna mai, a adoptat o linie mai dură în privința migrației, angajându-se să reia expulzările către Siria și Afganistan, începând cu persoanele condamnate penal. După luni de negocieri, oficialii germani au ajuns la acorduri cu noul guvern al Siriei, precum și cu regimul taliban din Afganistan, pentru a facilita, în mod regulat, expulzarea infractorilor condamnați și a persoanelor considerate un risc de securitate, potrivit ministerului. Măsura vine după ce Merz declara, în noiembrie, că va face personal demersuri pe lângă președintele sirian Ahmed al-Sharaa pentru reluarea rapidă a expulzărilor către Siria. „Războiul civil din Siria s-a încheiat. Nu mai există motive pentru azil în Germania”, a afirmat Merz la începutul lunii noiembrie. Ulterior, acesta a precizat că Germania „nu va expulza” persoanele persecutate politic sau religios.
O mașină a intrat într-o stație de autobuz din Germania. Șoferul, un bărbat din Azerbaidjan, a fost reținut
Un șofer a intrat cu mașina într-o stație de autobuz din Germania. Incidentul s-a produs luni, la nord de Frankfurt, potrivit AP. Cel puțin trei persoane au fost rănite, dintre care una grav, au declarat autoritățile germane. Șoferul, un bărbat în vârstă de 32 de ani din Azerbaidjan, a fost reținut. Incidentul din Giessen, Germania, a avut loc în jurul orei locale 16:30, la aproximativ 53 de kilometri nord de Frankfurt. „Circumstanțele exacte ale incidentului sunt în prezent necunoscute și fac obiectul unor anchete în curs”, a transmis poliția într-un comunicat. Șoferul, care este rezident al orașului Giessen, s-a ciocnit inițial cu două mașini care circulau în aceeași direcție înainte de a lovi pietonii din stația de autobuz, a declarat poliția. El a continuat să conducă mașina înainte de a opri și a fi arestat de ofițeri. Anchetatorii nu au oferit alte detalii și nu au spus dacă ar putea fi vorba despre un gest premeditat.
Imigrația, subiectul care divizează Europa, inclusiv Germania
Declarațiile recente ale cancelarului Friedrich Merz, potrivit cărora refugiații sirieni nu mai au motive întemeiate pentru a solicita azil în Germania, marchează o schimbare de ton în politica oficială. Sondajele indică o creștere a sprijinului pentru măsuri mai restrictive privind imigrația, semn al intensificării scepticismului față de primirea refugiaților. În fața acestei evoluții, cercetătorii au încercat să răspundă unei întrebări esențiale: ce determină oamenii să fie solidari cu refugiații sau, dimpotrivă, să îi perceapă ca pe o amenințare? Un experiment bazat pe mesaje video Studiul, prezentat de The Conversation, a fost derulat în 2023 pe un eșantion de peste 2.000 de persoane din Germania. În el s-au folosit scurte materiale video despre refugiați sirieni aflați în tabere din Turcia. Participanții au fost împărțiți în grupuri care au vizionat fie un clip neutru, cu informații generale, fie materiale ce evidențiau fie situația dificilă a refugiaților, fie posibile riscuri pentru societatea germană. Unele prezentau familii cu copii, altele tineri bărbați. Rezultatele au evidențiat că persoanele cu valori umanitare puternice au manifestat mai multă empatie și grijă față de bunăstarea refugiaților. Mesajele axate pe dificultățile umanitare au crescut sprijinul pentru ajutorarea în afara Germaniei, cum ar fi finanțarea taberelor din străinătate. Însă, aceste mesaje nu au diminuat temerile legate de imigrație și nici nu au sporit dorința de a primi mai mulți refugiați pe teritoriul german. Percepții diferite în funcție de tipul refugiaților Imaginile cu tineri bărbați au generat mai multă reticență. Însă în special din cauza îngrijorărilor privind impactul cultural, nu din motive economice sau de securitate. Prezentarea familiilor cu copii, pe de altă parte, a stârnit mai multă compasiune, dar și temeri legate de presiunea asupra sistemului de asistență socială. Mesajele au avut efecte distincte în funcție de orientarea politică. Cei cu vederi de stânga au reacționat mai favorabil la mesajele umanitare, fiind mai puțin preocupați de riscurile culturale. În schimb, în rândul persoanelor cu opinii de dreapta, aceleași mesaje au amplificat îngrijorările. Cea mai pronunțată diferență s-a observat între estul și vestul Germaniei. Participanții din est au reacționat preponderent negativ indiferent de tipul mesajului. Se pare că influența trecutului politic al fostei Germanii de Est este încă prezentă. O temă cu multe nuanțe Opiniile despre refugiați nu pot fi reduse la simple poziții „pro” sau „contra”. Impactul mesajelor depinde de modul de formulare, dar și de valorile, experiențele și contextul social al celor care le recepționează, rezultă din concluzia cercetării. Într-o Europă tot mai fragmentată pe tema imigrației, aceste subtilități sunt esențiale pentru a înțelege de ce anumite politici obțin sprijin, în timp ce altele provoacă respingere.
BILD a dezvăluit câți bani ia Germania după ce a pierdut finala Campionatului Mondial de Handbal în fața Norvegiei
Naționala feminină de handbal a Germaniei a pierdut finala Campionatului Mondial, în fața Norvegiei, dar jucătoarele vor încasa o sumă imensă, potrivit BILD. Co-organizatoare a Campionatului Mondial feminind e handbal, alături de Olanda, Germania a pierdut finala mare, dar jucătoarele vor fi recompensate cu 300.000 de euro, scrie BILD. Handbalistele din Germania vor intra în posesia unei sume mari de bani, după finala CM pierdută cu Norvegia. Echiția cu numărul 29 a Campionatului Mondial feminin de handbal s-a încheiat cu victoria Norvegiei, care s-a impus, la Rotterdam, în fața Germaniei, cu 23-20 (11-11), după un meci pe care l-a controlat doar în ultimele 10 minute. Publicația germană BILD mulțumește handbalistelor pentru medalia de argint, le felicită pentru formanță, dar nu uită să menționeze că pierderea finalei este o mare rușine. „Echipa feminină de handbal a Germaniei a ratat producerea unei mari surprize, pierzând finala Campionatului Mondial cu 20-23 în fața campioanei olimpice, Norvegia. A fost o finală palpitantă, cu momente de neuitat, în fața a 8.500 de fani în Ahoy Arena din Rotterdam, care a fost plină. Germania a jucat de la egal la egal cu favorita încă din prima secundă. Ce turneu pentru echipa noastră, care a câștigat prima medalie la Campionatul Mondial din 2007! Recompensa este un bonus de medalie de argint în valoare de 300.000 de euro pentru echipă. Norvegia este campioană olimpică, vicecampioană la Campionatul Mondial și de trei ori campioană europeană consecutivă. La Campionatul Mondial, au câștigat fiecare meci la o diferență de cel puțin nouă goluri. Pe scurt: etalonul în handbalul feminin”, mai scrie BILD. În vara lui 2024, Germania pierdea 5 meciuri din 6 la Jocurile Olimpice de la paris Medalia de aur este şi un cadou de rămas-bun pentru portarul Katrine Lunde, care s-a retras de la naţională, la 45 de ani și un palmares incredibil care include, printre altele, trei medalii olimpice de aur, tot atâtea mondiale și 7 europene. De asemenea, a câștigat Liga Campionilor de 7 ori și a devenit campioană în Norvegia, Danemarca și Ungaria 15 ori. Pentru naționala țării ei a jucat de 386 de ori, marcând 3 goluri. Bronzul a revenit echipei Franţei, în urma victoriei obținută după prelungiri în fața Olandei. România s-a clasat pe locul 9. „Echipa noastră națională a câștigat ultima dată Campionatul Mondial în 1993 și ultima medalie în 2007. La Jocurile Olimpice din 2024, fetele noastre au pierdut 5 meciuri din 6. Nimic din toate acestea nu contează! Jucătoarele germane au trecut prin turneu cu 8 victorii remarcabile și au fost, de asemenea, echipa mai bună în prima jumătate a finalei”, au notat jurnaliștii de la BILD.