Germania – Norvegia, Live Text Online, de la ora 18:30, în finala Campionatului Mondial feminin de handbal
19:01 Min. 30, pauză: Germania – Norvegia 11-11, finala CMfeminin de handbal Repriza se încheie cu golul lui Aardahl cu poarta goală. 18:45 Min. 28: Germania – Norvegia 10-10, finala CM feminin de handbal Nordicele egalează cu puțin timp înainte de pauză. 18:35 Min. 15: Germania – Norvegia 7-8, finala CM feminin de handbal Nordicele se apropie la un singur gol. 18:31 Min. 6: Germania – Norvegia 4-4, finala CMfeminin de handbal Sarabandă de goluri în primele 5 minute ale meciului. 18:30 Min. 1: Germania – Norvegia 1-0, finala CM feminin de handbal Germania înscrie la primul atac al meciului. 17:52 Franţa a câştigat medalia de bronz Naționala Franței a învins Olanda, după prelungiri, 33-31 (12-11, 26-26) în finala mică a competiţiei. Deţinătoarea titlului a ajuns la opt distincții mondiale, dintre care 3 de aur. Olanda are câte una din fiecare metal. Germania și Norvegia se întâlnesc astăzi, 14 decembrie, în finala Campionatului Mondial de handbal feminin, într-o partidă programată la ora 18:30. Meciul poate fi urmărit pe www.prosport.ro, în format Live Text Online, dar și la TV, pe posturile Prima Sport 3 și Digi Sport 3. După 106 meciuri jucate în cinci orașe gazdă, plus încă unul în plină desfășurare, cel pentru medaliile de bronz, titlul mondial se va decide la Ahoy Arena din Rotterdam. Germania și Norvegia sunt neînvinse la ora partidei. Întrebarea care se pune este următoarea: poate Germania, una dintre cele două gazde, alături de Olanda, să producă o altă performanță remarcabilă și să-și asigure trofeul după 32 de ani sau va continua Norvegia să scrie istoria handbalului cu al 5-lea titlu? După 18 zile palpitante, a venit momentul bătăliei pentru trofeu. Este cert că vom avea o nouă campioană mondială, deoarece Franța, deținătoarea trofeului, a fost învinsă în semifinale. Germania și Norvegia au câștigat aproape cu ușurință fiecare meci, cele mai strânse victorii fiind victoria Germaniei cu 29-25 împotriva Spaniei în Grupa principală II și a Norvegiei cu 32-23 cu Muntenegru în sferturi. Germania a părăsit teritoriul său natal după sferturile de finală, pentru a-și continua cursa pentru medalii în Olanda, iar mutarea a fost benefică. Învingând Franța, și-a asigurat prezența în finala mare a CM după 32 de ani, când, de altfel, a învins Danemarca, după prelungiri, cu 22-21, în Norvegia. Norvegia are cel mai bun atac și cea mai bună apărare dintre echipele prezente la startul CM Norvegia, o națiune care a definit handbalul feminin modern și continuă să scrie noi capitole în istoria sa, urmărește încă o medalie de aur. Antrenorul principal, Ole Gustav Gjekstad, are șansa de a extinde moștenirea construită de predecesorul său, Thorir Hergeirsson, care a preluat naționala în 2009 și a câștigat 6 medalii la 8 CM: 3 de aur, două de argint și una de bronz. De asemenea, este o altă etapă pentru Katrine Lunde, care joacă ultimul turneu cu naționala și are ocazia de a câștiga al treilea titlu Mondial. Experiența ei și eficiența de excepție au fost demonstrate în semifinala cu Olanda, în care Norvegia s-a impus cu 35-25. Norvegia are cel mai bun atac și cea mai bună apărare dintre echipele prezente la startul competiției. A marcat 282 de goluri, adică 35,2 goluri pe meci, și a primit doar 156, adică 19,5 goluri pe meci. Germania, pe de altă parte, are al patrulea cel mai bun atac, cu 261 de goluri, și a doua cea mai bună apărare, primind 172, potrivit IHF. Finala aduce și un duel între căpitanii echipelor care se luptă pentru titlul de golgheter. Norvegianca Henny Reistad are 50 de goluri, cu 4 mai puțin cubaneza Lorena Delgado, în timp ce germanca Antje Döll a ajuns la cota 48. Va fi a 7-a întâlnire la Campionatul Mondial dintre Germania și Norvegia. Nordicele au câștigat 5, inclusiv semifinala din 1997, după care Germania a obținut bronzul, în timp ce Norvegia a ajuns în finală și a câștigat argintul.
Ne-ve-ro-si-mil! Cea mai mare surpriză s-a produs la Campionatul Mondial de handbal feminin, iar prima finalistă s-a aflat
Germania a reușit să producă cea mai mare surpriză de la Campionatul Mondial de handbal feminin. Naționala feminină a Germaniei a reușit să treacă de Franța în semifinale și să obțină calificarea în marea finală a competiției. Germania a reușit o mare surpriză la Campionatul Mondial de handbal feminin, după ce a învins-o în semifinale pe Franța, nimeni alta decât campioana en-titre. Meciul s-a încheiat cu scorul de 29-23 pentru nemțoaice. Echipa Germaniei a controlat partida de la început până la final, iar efortul lor a fost răsplătit cu o calificare meritată în ultimul act al competiției. La pauză conduceau deja cu 15-12. Înainte de joc, Franța era văzută ca favorita clară, însă Germania a gestionat extraordinar meciul și a produs marea surpriză. În marea finală, Germania o va întâlni pe învingătoarea meciului dintre Norvegia și Olanda. Nu trebuie uitat că Franța este deținătoarea titlului mondial, cucerit în 2023, când a învins Norvegia cu 31-28.
Germania acuză Rusia de atacuri cibernetice asupra traficului aerian și de ingerință în alegeri
„Putem atribui acum în mod clar atacul cibernetic împotriva autorității germane pentru siguranța aviației, din august 2024, grupului de hackeri APT28, cunoscut și sub numele de Fancy Bear”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe. Potrivit autorităților germane, datele obținute de serviciile de informații indică faptul că atacul cibernetic din august 2024 poate fi atribuit serviciului de informații militare al Rusiei (GRU), care ar fi acționat prin intermediul grupului de hackeri APT28. „În al doilea rând, putem afirma fără echivoc că Rusia, prin campania Storm 1516, a încercat să influențeze și să destabilizeze cele mai recente alegeri federale”, a adăugat acesta, într-o conferință de presă, conform The Moscow Times. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a mai spus că Germania „va lua o serie de contramăsuri pentru a face Rusia să plătească un preț pentru acțiunile sale hibride, în strânsă coordonare cu partenerii noștri europeni”. Berlinul va susține „noi sancțiuni individuale împotriva actorilor implicați în acțiuni hibride, la nivel european”, a precizat el, fără a oferi detalii suplimentare. Guvernele din întreaga Europă se află în stare de alertă ridicată în legătură cu presupuse activități rusești de spionaj, supraveghere cu drone și sabotaj, precum și cu atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Germania este, de la lansarea invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022, al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei și a acuzat în mod repetat Moscova de „atacuri hibride”.
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Politico: Germania va fi principalul garant al unui împrumut acordat Ucrainei folosind active rusești
Germania a fost de acord să ofere 25% din „împrumuturile pentru reparații” pentru Ucraina în cazul în care țările membre UE vor fi obligate să returneze activele rusești blocate pe teritoriul lor. Comisia Europeană a propus un „împrumut pentru reparații” – prevede alocarea a 115 miliarde de euro pentru finanțarea industriei de apărare a Ucrainei pe o perioadă de 5 ani și a 50 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor bugetare ale țării. Alte 45 de miliarde de euro vor fi folosite pentru rambursarea împrumutului pe care țările din G7 l-au acordat Ucrainei în 2024. Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a discutat această problemă cu Bart de Wever și a dat asigurări că țările UE ar trebui să își împartă riscul. Potrivit unui document citat de Politico, garanțiile financiare, distribuite proporțional între țările UE, sunt esențiale pentru ca premierul belgian Bart de Wever să aprobe planul de finanțare a unui împrumut acordat Ucrainei din activele rusești. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz la Berlin, pe 28 mai 2025. În Belgia există temeri că Ucraina nu va reuși să-și plătească datoria Wever se teme că Ucraina nu ar putea reuși să ramburseze datoria în viitor, ceea ce ar forța Belgia să ramburseze fondurile Rusiei. Depozitarul belgian Euroclear deține majoritatea fondurilor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei în UE – aproximativ 185 de miliarde de euro. Germania ar trebui să ofere 51 de miliarde de euro drept „garanție financiară”. Franța ar putea primi 34 de miliarde de euro, Italia 25 miliarde de euro, iar Spania 18,9 miliarde de euro. Unele țări precum Ungaria nu vor contribui Sumele ar putea fi modificate dacă nu toate țările membre UE nu sunt dispuse să contribuie, precum Ungaria. Decizia finală va fi luată la summitul UE din 18 decembrie; aprobarea va necesita o majoritate calificată. Potrivit Liga, UE ar pregăti garanții de 210 de miliarde de euro pentru împrumutarea Ucrainei, iar Germania ar cotiza cu 52 de miliarde de euro. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el
Cel mai scump apartament din Germania este de vânzare: care este prețul cerut pentru facilități de 5 stele și o vedere panoramică peste Munchen
Un apartament de lux din Munchen a stabilit un nou record de preț pe piața imobiliară din Germania. Aflat în cartierul Gärtnerplatz, acest penthouse din fostul complex „The Seven” este scos la vânzare pentru suma de 18,7 milioane de euro. Apartamentul este amplasat la etajul 11 al clădirii, oferind o priveliște panoramică asupra orașului Munchen, potrivit Bild. Apartamentul are un living spațios, bucătărie deschisă, trei dormitoare, trei băi de lux cu dușuri, cadă și o saună finlandeză. Designul interior este realizat de Schreinerei Eham, o companie bavareză renumită pentru proiectele sale de lux din Zürich, Kitzbühel și Tegernsee. Materialele folosite includ parchet din stejar, calcar San Sebastian în băi și o bucătărie din granit Nero Assoluto, dotată cu electrocasnice de ultimă generație, chiar și două cuptoare și un frigider pentru vinuri. Proprietatea mai are și patru locuri de parcare subterană, evaluate la 360.000 de euro, un spa privat cu saune, baie de aburi și sală de fitness, dar și două lifturi private care duc direct în apartament. Potrivit Bild, agenții imobiliari păstrează discreția despre identitatea proprietarului. Deși apartamentul a fost listat pe piață de doar zece zile, se pare că interesul pentru el este considerabil. Autorul recomandă: Care este cea mai ieftină casă din București. Din ce cartiere poți să începi căutările dacă vrei o locuință
Germania crește pensiile de la 1 ianuarie 2026. O pensie în Berlin ajunge 48% din salariul mediu. În România nu vor fi indexate nici măcar cu inflația, a dat asigurări Bolojan
Bundestagul (Parlamentul Federal Unicameral al Germaniei) a adoptat, în sfârșit, pachetul controversat de pensii. Acum, pensia pentru germani va reprezenta 48% din salariul mediu, dar va costa statul miliarde de euro în plus. În România, situația este fix pe invers. Unele pensii au scăzut, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi că în 2026 ele nu vor crește nici măcar cu rata inflației. Cancelarului german Friedrich Merz a reușit să obțină adoptarea reformei pensiilor, care a stârnit multe controverse în ultimele săptămâni. Pachetul propune fixarea pensiilor la un nivel de 48% din salariul mediu și prelungirea acestei reguli până în 2031, precum și asigurarea unor plăți sporite pentru mamele care au crescut copii până în 1992 (Mütterrente III). Deputații tineri au votat contra Votul pentru pachetul de reforme a fost precedat de discuții lungi în interiorul fracțiunii „Uniunea” (CDU/CSU). În special, deputații tineri au amenințat să voteze împotrivă, deoarece pentru o pensie de 48% vor fi necesare cheltuieli de miliarde de euro, care vor cădea, în primul rând, pe umerii tinerilor contribuabili. Totuși, reforma a trecut cu 319 voturi „pentru” și 225 „împotrivă”, iar 53 s-au abținut. Aceasta înseamnă că cancelarul Friedrich Merz și coaliția sa „neagră-roșie” au reușit să mobilizeze suficiente voturi în propriile rânduri din SPD, CDU și CSU pentru a adopta reforma pensiilor cu o majoritate. Astfel, grupul tinerilor și alți dizidenți din blocul CDU/CSU nu au reușit să-și atingă scopul. Cancelarul Friedrich Merz Proiectul de lege urmează să fie dezbătut. Ar putea intra în vigoare din 2026 Ministrul de finanțe și vicecancelarul din partea SPD, Lars Klingbeil, a reacționat cu ușurare, numind rezultatul votului „un rezultat clar” și „un pas foarte important”, care va garanta acum „o pensie decentă” pentru milioane de pensionari. Dacă proiectul de lege va fi aprobat și de Bundesrat pe 19 decembrie, pachetul de pensii va putea intra în vigoare pe 1 ianuarie 2026. Pensia medie de stat va rămâne neschimbată până în 2031 Guvernul de coaliție fracturat al Germaniei urmează să adopte vineri un proiect de lege pentru creșterea pensiilor cu aproximativ 185 de miliarde de euro în următorii 15 ani. Asta le va permite lucrătorilor de vârstă pensionară să lucreze și să fie scutiți de impozite. Economiștii estimează că creșterile pensiilor vor face finanțele deja precare ale sistemului și mai puțin sustenabile, deoarece se așteaptă ca tot mai puțini lucrători să susțină tot mai mulți pensionari într-o populație îmbătrânită. Pensia medie de stat din Germania, care valorează acum 48% din salariul mediu, va rămâne la acest nivel până în 2031, înainte de a scădea ușor la 46,3% până în 2039.Fără intervenție, valoarea pensiei medii în raport cu salariile ar fi trebuit să scadă mai devreme și mai rapid, la 44,9% din salariul mediu până în 2040.Conform noilor cifre din raportul privind asigurările de pensii, această schimbare va costa în total 122 de miliarde de euro până în 2039, informează Reuters. Premierul Bolojan anunță că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației Tot astăzi, premierul Ilie Bolojan a anunțat, după ședința de Guvern, că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației. Întrebat dacă există vreo posibilitate ca anul viitor să fie indexate pensiile cu rata inflației, premierul Bolojan a spus că „deciziile care au fost luate pentru anul viitor nu pot fi schimbate cât timp nu există spații fiscale”. „Dacă anul viitor evoluează într-o anumită măsură, anumite aspecte pot fi evaluate. Dar nu mi se pare normal să creez anumite așteptări”, a precizat Bolojan. Sursa Foto: Deutscher Bundestag / Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București Încă o veste proastă de la Guvern. Premierul Bolojan anunță că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației
Criză majoră în Germania. Guvernul Friedrich Merz în pericol. Revoltă a tinerilor din propriul partid împotriva legii pensiilor
Tensiunile au izbucnit după ce aproximativ 18 deputați mai tineri ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU) au anunțat că se opun proiectului de lege privind pensiile, care urmează să fie supus votului final în Bundestag vineri. Răzvrătirea vine din chiar partidul cancelarului și lovește direct în autoritatea acestuia. CDU/CSU și SPD controlează împreună 328 de mandate din cele 630, ceea ce le asigură o majoritate extrem de fragilă, de doar 12 voturi. Un eșec la vot ar reprezenta încă un eșec umilitor pentru Merz, după tentativa nereușită de numire a unui judecător la Curtea Constituțională în iulie, relatează Bloomberg. Un vot pierdut ar scoate în evidență lipsa de control a cancelarului asupra propriului grup parlamentar și ar putea deteriora iremediabil capacitatea guvernului de a adopta legislație. SPD avertizează: e în joc viitorul coaliției Copreședinta SPD, Baerbel Bas, a sugerat în această săptămână că, dacă legea pensiilor nu trece, coaliția ar putea fi la final de drum. Un asemenea scenariu ar putea duce la alegeri anticipate într-un moment în care extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), se situează pe primul loc în unele sondaje. Blocată de diferențe profunde de viziune pe teme esențiale, coaliția Merz–SPD are dificultăți în a convinge electoratul că poate livra promisiunile de relansare economică, întărire a securității interne și a armatei și modernizare a infrastructurii rutiere și de poduri. Deși guvernul a adoptat, începând din mai, mai multe pachete de măsuri – inclusiv fonduri speciale finanțate din datorie pentru armată și infrastructură, în valoare de sute de miliarde de euro – efectele concrete întârzie să se vadă. Mediul de afaceri a salutat unele inițiative, dar critică ritmul lent al reformelor. „Economia este în cădere liberă, dar guvernul nu reacționează suficient de hotărât”, a avertizat reprezentantul industriei, Leibinger. După un vot-test intern în grupul parlamentar, marți, a devenit clar că o parte dintre parlamentarii tineri ai CDU nu sunt dispuși să renunțe la opoziția față de proiectul de lege. În aceste condiții, decizia lui Merz și a strategilor săi de a merge înainte cu votul în plen, în pofida majorității fragile, este considerată o mișcare cu grad ridicat de risc. Salvarea ar putea veni de la stânga radicală Sprijinul pentru adoptarea legii ar putea veni indirect din partea opoziției radicale de stânga. Partidul Stângii a anunțat miercuri că deputații săi se vor abține. În Bundestag, o lege este adoptată dacă numărul voturilor „pentru” îl depășește pe cel al voturilor „împotrivă”, abținerile nefiind contabilizate. Dacă toți cei 64 de parlamentari ai Stângii se abțin, pragul pentru majoritate scade la 284 de voturi – un obiectiv pe care, teoretic, guvernul l-ar putea atinge. Totuși, adoptarea legii datorită abținerii unui partid anticapitalist ar fi percepută ca o victorie de fațadă, care nu ar consolida poziția politică a lui Merz. Conservatorii tineri se revoltă împotriva costurilor pentru generațiile viitoare Cancelarul este supus unei presiuni crescânde în interiorul CDU, unde mulți îi reproșează concesiile prea mari făcute SPD. La rândul său, SPD a arătat puțină disponibilitate de compromis pe tema pensiilor, reamintind că măsura este inclusă în acordul de guvernare negociat înainte de preluarea puterii. Într-o ședință cu ușile închise, marți, Merz le-ar fi cerut tuturor parlamentarilor conservatori să voteze pentru proiect, invocând contextul geopolitic tensionat și avertizând că un vot negativ ar avea „consecințe dramatice”, potrivit unor participanți. Pentru tinerii deputați CDU, miza este însă povara financiară asupra generațiilor viitoare. Proiectul garantează plata pensiilor până în 2031 și, într-un punct controversat, oferă garanții suplimentare pentru nivelul veniturilor pensionarilor și după această dată. Sistemul este finanțat prin contribuțiile obligatorii ale angajaților, dar, pe măsură ce numărul pensionarilor crește, numărul de salariați care susțin un beneficiar scade. Diferența este acoperită din ce în ce mai mult de bugetul federal. Perspectiva unor cheltuieli suplimentare de ordinul miliardelor a declanșat revolta aripii tinere din CDU, care acuză că prea mult din povară este transferată spre viitor. Aceștia cer reforme mai profunde. Merz a recunoscut public nevoia de schimbare și a mandatat o comisie de experți să elaboreze propuneri. Economie în impas, perspectivă politică incertă Un colaps al coaliției ar surveni într-un moment critic pentru economia germană, care s-a contractat în 2023 și 2024 și abia dacă a înregistrat creștere în acest an. După alegerile din februarie și relaxarea regulilor stricte privind datoria publică, optimismul inițial că Germania va redeveni motorul economiei europene s-a estompat. Luna trecută, consilierii lui Merz au revizuit în jos prognoza de creștere pentru anul viitor, la sub 1%. Fondul Monetar Internațional a avertizat că Germania riscă să rămână în urma altor economii dezvoltate și să se confrunte cu dificultăți de durată în atingerea unui nivel ridicat de prosperitate, dacă nu trece la reforme „curajoase”. Sistemul de pensii, aflat sub presiunea îmbătrânirii populației, este central pentru mulți alegători, dar generează tensiuni puternice cu tinerii, care se tem că vor finanța beneficii pe care ei înșiși nu le vor mai primi. Chiar dacă miza votului este enormă pentru Friedrich Merz – un eșec ar putea să-i zdruncine decisiv mandatul – analiștii consideră puțin probabil ca actuala alianță să se destrame imediat.
Germania vrea ca Trump să invite Africa de Sud la summitul G20
Germania a anunțat joi că va încerca să-l convingă pe Donald Trump să revină asupra deciziei de a exclude Africa de Sud de la summitul G20 de anul viitor din Florida. Discuțiile ar venit după afirmațiile false ale președintelui american, Donald Trump, că țara ar abuza minoritatea albă. De când a preluat al doilea mandat în ianuarie, Trump a spus de mai multe ori că guvernul sud-african, cu majoritate neagră, persecută populația albă. În luna mai, Trump l-a confruntat pe președintele Cyril Ramaphosa la Casa Albă cu rapoarte neconfirmate despre un genocid al fermierilor albi, menționate și de Elon Musk. Washingtonul a boicotat reuniunea liderilor G20 de la Johannesburg din această lună, invocând „abuzuri ale drepturilor omului” în Africa de Sud. Trump a scris miercuri pe rețelele de socializare că „Africa de Sud a demonstrat lumii că nu este o țară demnă de a fi membră nicăieri” și că nu o va invita la summitul de anul viitor. Vincent Magwenya, purtătorul de cuvânt al lui Ramaphosa, a spus pentru Reuters că „mulți” membri ai G20 au trimis mesaje private de susținere Africii de Sud, fără a menționa țări specifice. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că va încerca să-l convingă pe Trump să trimită invitație Africii de Sud. „În opinia mea, G7 și G20 sunt formate care nu ar trebui reduse fără un motiv întemeiat. Voi încerca să-l conving (pe Trump) să invite și guvernul sud-african.”, a spus Merz reporterilor la Berlin. Africa de Sud nu va solicita sprijinul altor membri G20 Biroul lui Ramaphosa a afirmat că Africa de Sud va continua să participe la G20 și „nu apreciază insultele din partea altei țări cu privire la valoarea sa în participarea la platformele globale”. Totuși, purtătorul de cuvânt a precizat că țara nu va face lobby pe lângă alte state pentru sprijin. „Înțelegem și apreciem că, la nivel bilateral, unele dintre aceste țări se află într-o poziție precară față de Statele Unite”, a spus Vincent Magwenya În postarea sa de miercuri, Trump a spus că excluderea Africii de Sud de la reuniunile G20 are legătură cu refuzul acesteia de a preda președinția G20 unui reprezentant al Ambasadei SUA după summitul de la Johannesburg. Africa de Sud susține că delegația americană nu a fost prezentă la summit și că președinția a fost predată unui oficial al ambasadei săptămâna aceasta.
Fără precedent. Mașinile care nu mai pot trece de ITP în Germania, deși sunt în stare perfectă. Care este motivul
Începând cu 2028, șoferii din Germania s-ar putea confrunta cu o situație fără precedent. Milioane de autoturisme ar putea pierde dreptul de circulație, nu din cauza defecțiunilor mecanice, ci din cauza unor schimbări tehnologice. Modificările planificate în infrastructura de comunicații ar putea face ca anumite vehicule să nu mai îndeplinească cerințele TÜV, inspecția tehnică periodică obligatorie din Germania. Sitemul sistemul automat de apel de urgență „eCall”, riscă să fie afectat Problema nu ține de frâne, luminile sau caroserie, ci de conectivitatea digitală. Vehiculele fabricate după 2019, echipate cu sistemul automat de apel de urgență „eCall”, riscă să fie afectate. Acest sistem, conceput pentru a contacta automat serviciile de urgență în cazul unui accident grav, funcționează în prezent prin rețeaua 2G. Germania intenționează însă să închidă complet această rețea până la sfârșitul lui 2028, migrând către 4G și 5G. În consecință, peste 5,5 milioane de mașini ar putea rămâne fără posibilitatea de a emite apeluri de urgență conform legii. Vehiculele pot fi considerate neconforme la TÜV În prezent, nu există o soluție universală pentru actualizarea sistemului eCall la noile standarde. Fără funcționalitate completă, aceste vehicule ar putea fi considerate neconforme la TÜV, ceea ce ar duce la refuzul eliberării plachetei obligatorii de siguranță. Reprezentanții TÜV-Verband cer ajustarea legislației, considerând că lipsa conexiunii 2G nu ar trebui tratată drept o problemă majoră de siguranță, ci un defect minor, și că șoferii nu trebuie penalizați din cauza unei decizii administrative. Pe de altă parte, Uniunea Europeană explorează introducerea unei inspecții tehnice anuale pentru vehiculele mai vechi de zece ani, ceea ce ar putea adăuga presiune suplimentară asupra proprietarilor afectați de tranziția tehnologică. Asociațiile de pompieri și siguranță rutieră avertizează că întreruperea eCall ar reprezenta „un pierdere importantă de siguranță” (de exemplu, nu s-ar putea transmite automat informațiile critice despre accident către serviciile de urgență). Industria auto (VDA) cere o prelungire a disponibilității rețelei 2G timp de 10–15 ani, pentru a proteja siguranța șoferilor cu mașini mai vechi.