Piperea rupe tăcerea după o discuție cu Vlad Voiculescu
Europarlamentarul Gheorghe Piperea afirmă că România ar fi avut șanse reale să câștige procesul cu compania farmaceutică Pfizer, dezvăluind detalii dintr-o discuție purtată cu fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu. Piperea spune că Voiculescu i-ar fi transmis citația din 12 februarie 2024 prin care Ministerul Sănătății era informat că România a fost dată în judecată de Pfizer în Belgia. „În urma unei conversații pe oațap cu Vlad Voiculescu, de aseară, conversație inițiată de el, am dat peste niște informații uluitoare. Voiculescu mi-a trimis citația din 12.02.2024, cu care Ministerul Sănătății a fost informat că Pfizer a dat România în judecată, în Belgia. Nu mi-e clar încă de ce procesul s-a derulat în Belgia, în limba franceză (probabil, contractul de achiziție a vaccinurilor face o astfel de atribuire de competență – România ar fi putut să refuze o clauză de acest gen, căci îi permite art. 1203 Cciv, dar nu a făcut-o). Voi afla curând și asta … Important: în citație se vorbește de un mandat al CE pentru a negocia și semna pentru statele membre, inclusiv pentru România, contracte de achiziție de vaccinuri. Dar documentele oficiale ale UE din iunie – septembrie 2020 nu vorbesc decât despre un pre-contract (nu despre contractul în sine, care putea fi semnat sau refuzat, la latitudinea statelor membre). Mai mult chiar, documentul publicat oficial de UE în data de 7 septembrie 2020, respectiv, anexa la Acordul Centralizat din iunie 2020, dispune expres că pre-contractul perfectat de Comisie cu producătorii de vaccinuri nu obligă statele membre la semnarea achiziției propriu – zise. Statele membre puteau ieși din pre-contract, dar nu puteau negocia direct cu niciun producător de vaccin. (cel ce putea face pentru opțiunea României de a ieși din pre-contract era chiar ministrul sănătății de la acea vreme…). Responsabilitatea statelor membre față de producător este trimisă pe seama contractelor de achiziție. Responsabilitatea producătorilor față de pacienți este trimisă pe seama legislației interne a statelor membre”, a scris Gheorghe Piperea luni, într-o postare pe Facebook. Gheorghe Piperea participa la depunerea listelor de candidati ai Aliantei pentru Unirea Romanilor (AUR) pentru Bucuresti la alegerile parlamentare, la sediul Biroului Electoral de Circumscriptie al Municipiului Bucuresti, joi, 17 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Piperea: „Procesul de 666 milioane € cu Pfizer putea fi câștigat de România” Europarlamentarul anunță că va reveni cu o analiză detaliată, susținând că procesul „putea fi câștigat de România”. El precizează că „important este ca Statul român: să formuleze urgent apel și cerere de suspendare a efectelor sentinței de săptămâna trecută; să uzeze de drepturile de cumpărător; să uzeze de drepturile de mandant contra mandatarului (CE)” România a pierdut în primă instanță procesul deschis de compania farmaceutică Pfizer în Belgia, pe fondul refuzului Guvernului țării noastre de a achita peste 20 de milioane de doze de vaccin COVID-19. Este vorba de o decizie în primă instanță care obligă România să achite 600 de milioane de euro companiei farmaceutice Pfizer. Pfizer anunță moartea unui pacient cu distrofie musculară Duchenne pe care experimenta terapia genetică / Sursa FOTO: Shutterstock – Ilustrativ Galerie foto: Mediafax, Hepta AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Rogobete a făcut calculele. Suma datorată către Pfizer este echivalentă cu construcția celui de-al patrulea spital regional din România Voiculescu, nou atac la Rafila în problema vaccinurilor: „Tocmai m-a sunat cineva din minister. E groasă”
Avocatul Gheorghe Piperea anunţă că va bloca în instanţă noile taxe pe proprietate impuse de guvern: „Vor fi gata până pe 12 ianuarie”
„Este grabă pentru că există primari care își freacă palmele pentru aceste taxe excesiv majorate și contrare dreptului european”, motivează europarlamentarul Gheorghe Piperea, avocat de profesie, acţionile în instanţă pe care le pregăteşte cu privire la noile taxe de proprietate impuse de Guvernul Ilie Bolojan. Schiţele acţiunilor vor fi gata până pe 12 ianuarie, anunţă Gheorghe Piperea. „Chiar dacă e duminică și mulți încă nu s-au dezmeticit încă din petrecerile de Sărbători, anunț acum și aici că pregătesc două tipuri de procese colective contra noilor taxe pe proprietate: (i) un tip de proces colectiv care să îi reunească pe proprietari, atât persoane fizice, cât și IMM – uri și fermieri; (ii) un tip de proces colectiv care să îi reunească pe consilierii locali și pe primarii care nu sunt de acord cu taxele bolojaniene. Schițele celor 2 acțiuni și grupurile vor fi gata până luni, pe 12 ianuarie”, anunţă europarlamentarul AUR. Piperea spune că va face nişte demersuri urgente pentru ca acei „entuziaști sau naivi care de-abia așteaptă să se pună la cozi ca să plătească aceste noi taxe, sub impactul iluziei că li se va da o reducere de 50%” să nu apuce s-o facă. „Este grabă pentru că: (i) există primari care își freacă palmele pentru aceste taxe excesiv majorate și contrare dreptului european și Constituției; (ii) există entuziaști sau naivi care de-abia așteaptă să se pună la cozi ca să plătească aceste noi taxe, sub impactul iluziei că li se va da o reducere de 50%. Odată făcuți acești pași, există riscul ca noile taxe să devină ireversibile. Deci, trebuie ca hotărârile de majorare să fie urgent suspendate în justiție”, mai spune Piperea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan are ghinion pe final de an: Curtea de Apel București tocmai i-a blocat o reformă în instanță. Cum a rămas în pom reorganizarea ANCOM Gheorghe Piperea, Petrișor Peiu și Sorin Muncaciu se luptă pentru conducerea Consiliului Național de Conducere
Liderul grupului AUR în ECR s-a întâlnit cu Papa Leon al XIV-lea
O delegație de europarlamentari din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) a avut privilegiul să fie primită la Palatul Apostolic din Roma de Sfinția Sa Papa Leon al XIV-lea. Eurodeputatul Adrian Axinia, liderul grupului AUR în ECR, a luat parte la întâlnire, unde au fost discutate perspectivele Europei Unite. La eveniment a participat și europarlamentarul Gheorghe Piperea. „A fost o onoare și o mare bucurie să-l întâlnesc pe Sfinția Sa Papa Leon al XIV-lea. Am fost cu atât mai emoționat cu cât această întâlnire a avut loc în Postul Crăciunului, atunci când așteptăm vestea a nașterii Mântuitorului. Chiar dacă sunt creștin-ortodox practicant, visez la momentul Marii Reconcilieri și cred că lucrurile care ne unesc sunt infinit mai multe decât cele care ne despart. În aceste momente de inflexiune a istoriei în care proiectul european cunoaște o cumpănă, e important să privim creștinismul ca un liant și ca o valoare imuabilă pe care s-a construit Europa Unită. Noi, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, credem că rolul Bisericii trebuie să fie activ și că munca noastră este complementară. Lumea Credinței și Lumea Rațiunii trebuie să ofere un răspuns omului în căutarea fericirii”, a declarat Adrian Axinia, eurodeputat AUR/ECR. „Unele evoluții importante ale civilizației occidentale”, a remarcat Papa Leon al XIV-lea în discursul său, arată „o legătură intrinsecă între creștinism și istoria europeană, o istorie care trebuie apreciată și serbată”. „În mod specific, mă gândesc la bogatele principii etice și la modelele de gândire care constituie patrimoniul intelectual al Europei creștine. Acestea sunt esențiale pentru a salvgarda drepturile dăruite de Dumnezeu și demnitatea inerentă a oricărei persoane umane, de la concepere până la moartea ei naturală. Ele sunt fundamentale, de asemenea, pentru a răspunde la provocările prezentate de sărăcie, excluziunea socială, lipsurile economice, precum și de criza climatică, violența și războiul în curs de desfășurare. A se asigura că vocea Bisericii continuă să fie auzită, nu în ultimul rând prin intermediul doctrinei ei sociale, nu înseamnă a reface o epocă din trecut, ci a garanta faptul că resurse fundamentale pentru cooperarea viitoare și pentru integrare nu vor fi risipite”, a declarat Papa Leon al XIV-lea. În ultimele sale cuvinte din discurs, Papa a declarat că este foarte important dialogului dintre ceea ce Benedict al XVI-lea numea „lumea rațiunii și lumea credinței – lumea secularității raționale și lumea crezului religios”. „Înalț rugăciunea mea”, a spus Papa Leon al XIV-lea, „pentru ca voi să faceți partea care vă revine angajându-vă de o manieră pozitivă în acest important dialog, nu doar pentru binele oamenilor din Europa, dar și pentru binele întregii familii umane”.
Piperea, reacție la acuzațiile că moțiunea de cenzură împotriva președintei CE e susținută de Rusia
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a transmis o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca reacție la acuzațiile din presa europeană conform cărora moțiunea de cenzură votată de curând în Parlamentul European ar fi susținută de Rusia. Gheorghe Piperea i-a transmis o scrisoare deschisă Ursulei von der Leyen, în legătură cu acuzațiile din presa europeană conform cărora moțiunea de cenzură votată de curând în Parlamentul European, pe care el a inițiat-o, ar fi susținută de Moscova. „Aceste acuzații nefondate, preluate de numeroase publicații, se bazează atât pe declarațiile dumneavoastră din plenara de la Strasbourg, cât și pe cele ale purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, care citează niște studii presupus „independente și imparțiale” realizate de către organizațiile cvasi-non-guvernamentale Debunk și Check First. În primul rând, vreau să atrag atenția asupra independenței îndoielnice a acestor studii, realizate de entități care primesc finanțări directe din partea Comisiei Europene prin diferite proiecte. Precum ar trebui să știți, în repetate rânduri, chiar Curtea Europeană de Conturi a atras atenția prin rapoarte oficiale (probe, în sensul procedurii judiciare) asupra practicii ilegale și netransparente a Comisiei Europene de a plăti cu sute de milioane de euro anual, din banii publici europeni, presa oficială, obedientă, și mai ales anonimii „fact-checkers”. Nu este nicio coincidență că aceștia produc știri pozitive despre Comisia Europeană și despre conducerea sa, în timp ce etichetează negativ opiniile critice și dizidente față de politicile publice ale Comisiei Europene. Așadar, acești gardieni ai adevărului care promit imparțialitate și independență, nu pot fi decât subiectivi când elaborează „rapoarte independente” despre Comisia Europană, întrucât sunt mandatați chiar de Comisia Europeană cu vânătoarea de așa-zise fapte sau de greșit etichetate știri false (adică, tot ceea ce nu corespunde informației sau minciunii oficiale)”; spune europarlamentarul AUR. El mai spune că raportul realizat de către compania Check First susține că ar fi verificat presa rusă, unde sunt publicate opinii, „iar nu fapte”, iar aceste opinii sunt critice la adresa UE și a Ursulei von der Leyen personal. „Apariția unor asemenea opinii nu ar trebui să mire pe nimeni, de vreme ce entitatea (UE) și persoana fizică (temporarul reprezentant) sunt ostile Rusiei. Atrag atenția că, lipind persoana de entitate, nu faceți altceva decât să imitați practici sovietice, pe care niciun cetățean european nu le dorește repetate în UE, în anul de grație 2025. În alt treilea rând, verificările așa-zis factuale și concluziile independente privesc presa rusă din martie 2025, când ideea moțiunii nici măcar nu se născuse. Ideea moțiunii s-a născut imediat după decizia CJUE în speța Pfizergate din 14 Mai 2025, speță inițiată de o jurnalistă de la New York Times căreia Comisia Europeană nu i-a dat acces la mesajele telefonice scrise dintre președinta CE, pe de o parte, și CEO – ul Pfizer, pe de altă parte, lucru petrecut în timpul și cu ocazia unui contract de 35 de miliarde de euro din bani publici dintre statele membre UE (reprezentate ilegitim de președinta CE) și Pfizer. Înțeleg că aceste studii și rapoarte fac o paralelă între narativa prezentată de presa rusă și moțiunea de cenzură pe durata înaintării acestui demers. Însă, asta nu dovedește nicidecum o legătură între moțiunea de cenzură și apropiații Moscovei, mai ales dacă ne uităm la data și motivarea demersului bazată pe o decizie a CJUE. De fapt, acest gen de concluzie întrunește toate cerințele UE pentru a fi calificată drept teoria conspirației, iar nu informație sau judecată de valoare”, mai spune Piperea. Europarlamentarul AUR se declară „profund dezamăgit de reacția executivului european” care, în loc să apere cu cinste interesele cetățenilor europeni și să-și asume cu demnitate responsabilitatea în fața unor demersuri pur democratice, așa cum este moțiunea de cenzură, „recurge la acuzații nesusținute pe fapte, la insulte și la minciuni, totul pe baza unor teorii ale conspirației, plătite din bani publici europeni”. „Din nou, îi privați pe cetățenii europeni de dreptul de a cunoaște adevărul dar și de respectul cuvenit, respect care ar fi impus să vă abțineți de la inducerea în eroare a opiniei publice cu informații false”, afirmă Gheorghe Piperea. Acesta îi cere Ursulei von der Leyen să facă proba certă a afirmației că în spatele moțiunii se află regimul de la Moscova. Iar dacă o asemenea probă nu există, îi cere președintei CE să prezinte oficial scuze europarlamentarului român, precum și tuturor celorlalți 79 de euro-parlamentari semnatari ai moțiunii, precum și celorlalți 95 de euro-parlamentari care au votat moțiunea, deși „se cuvine să le cereți public scuze pentru dezinformare tuturor celor 460 de milioane de cetățeni ai UE”. „În caz de refuz sau de tăcere pe o perioadă mai mare de 7 (șapte) zile, atât Comisia Europeană, cât și agenții săi, respectiv, dumneavoastră și purtătorul de cuvânt, sunteți informați că vă expuneți unei acțiuni în daune la CJUE formulată de mine și de cel puțin o parte dintre semnatarii și votanții moțiunii”, se arată în scrisoarea deschisă a lui Gheorghe Piperea, membru al Parlamentului European, de profesie avocat.
Parlamentul European votează joi MOȚIUNEA de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de eurodeputatul român din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) Gheorghe Piperea, a fost dezbătută luni în plenul PE reunit la Strasbourg, iar votul prin apel nominal va avea loc joi, la ora 11. Eurodeputatul AUR îi reproșează șefei Comisiei Europene că nu a pus la dispoziție unei jurnaliste, Matina Stevis, de la The New York Times, documentele referitoare la relația sa cu compania Pfizer/BioNTech în perioada achiziționării vaccinurilor COVID-19 și nici mesajele dintre Von der Leyen și directorul companiei Pfizer, Albert Bourla. „Având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25 mai 2025, în cauzele Stevi – The New York Times/Comisia, care au clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie să fie strict justificat prin motive imperioase”, se arată în textul moțiunii de cenzură. Amintim că Parchetul European (EPPO) a deschis o investigație cu privire la comportamentul Comisiei Europene în negocierea și încheierea contractelor de achiziții publice pentru vaccinul COVID-19 cu Pfizer, anchetă în curs de desfășurare. Foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Ursula von der Leyen, faţă în faţă cu MOȚIUNEA de cenzură. PIPEREA: Costul obsesiilor birocrației UE a fost URIAȘ Avem textul MOȚIUNII de cenzură inițiate de un eurodeputat AUR împotriva șefei Comisiei Europene. Ce i se reproșează Ursulei von der Leyen?