Atena, un smart city în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
București vs Atena: Care oraș are costurile de trai mai mici în 2025
București vs Atena: Primul oraș este capitala unei țări post-comuniste din Europa estică, cu o climă temperată, iar al doilea oraș este capitala unei țări balcanice din Europa sud-estică, cu o climă subtropicală. România este o țară în dezvoltare, cu o economie mixtă, situându-se pe locul 12 la PIB în UE și pe locul 7 la putere de cumpărare, dar cu deficit mare. Grecia este o țară dezvoltată, cu o economie avansată și în creștere. În urmă cu 10 ani, aceasta era în prag de incapacitate de plată. Acum, este a 50-a putere economică a lumii, a 16-a din UE și a 54-a la putere de cumpărare, la nivel global. Două țări, două economii, două povești La 35 de ani de la revoluția anti-ceaușistă din 1989, România depune eforturi pentru reforme structurale și întărirea instituțiilor. Dintr-un fost stat comunist aflat într-o îndelungată tranziție spre democrație și capitalism, partidele liberale aflate la guvernare încearcă să-l transforme într-un stat de drept, deplin integrat în spațiul euro-atlantic. Pe de altă parte, Grecia stă mai bine pe plan democratic, la 51 ani de la căderea juntei militare, dar încă are probleme sociale după criza economică din 2009-2018. Spre deosebire de România care a devenit un stat comunist după cel de-al Doilea Război Mondial, Grecia a fost printre țările care au primit ajutor în cadrul Planului Marshall, ba chiar a respins comunismul în războiul civil dintre anii 1946 și 1949. România a crescut în ultimii 20 ani într-uin centru pentru tehnologia mobilă, producția de electronice, securitate cibernetică și cercetare în domeniul hardware, devenind lider în domenii de IT și producția de motoare auto, iar Bucureștiul tinde să devină un mare centru financiar și industrial în estul Europei. Grecia, ca membru fondator OECD și membru al BSEC (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră), are o economie bazată în proporție de 80% pe servicii, 16% pe sectorul industrial și 4% pe producția agricolă. Cele mai importante domenii sunt turismul, telecomunicațiile și navigația. Grecia este a șaptea cea mai vizitată țară din UE și a 13-a din lume, cu peste 30 de milioane de turiști anual. Potrivit Numbeo, costurile de trai din Atena sunt cu 23,6% mai mari decât în București, excluzând chiriile. Chiriile din Atena sunt cu 19,1% mai mari decât în București. Și mersul la restaurant este mai costisitor în Atena: cu 16,3% mai mult. Prețurile din magazine sunt cu 26,9% mai mari decât în București. Puterea de cumpărare locală din Atena este cu 27,2% mai mică în comparație cu cea din București. Pentru a trăi în Atena de unul singur și a acoperi costurile de trai esențiale, ai avea nevoie de un salariu de 831,8 euro (echivalentul a 4.211,5 lei). Excluzând chiria, în cazul în care vrei să-ți întemeiezi o familie, trebuie să ai un salariu de 2.907,2 euro (14.719,8 lei) pentru a întreține o familie alcătuită din patru persoane: bărbatul, soția și doi copii. Un bucureștean singur are nevoie în medie de un salariu lunar de 3.491,6 lei pentru a face față costurilor, excluzând chiria, iar o familie de patru persoane, pentru a fi întreținută, are nevoie de un venit lunar de 12.230,3 lei în total. Prețuri comparate În mare, produsele alimentare și băuturile alcoolice sunt mai scumpe la greci. Însă, portocalele, apa plată și țigările de tutun sunt mai ieftine în Grecia. Meniu de restaurant București: 60 de lei – 11,85 euro Atena: 75,95 lei – 15 euro Meniu McDonalds București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 50,63 lei – 10 euro Bere locală (0,50 ml) București: 15 lei – 2,96 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Bere de import (0,33 ml) București: 16 lei – 3,16 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Cafea Cappucino București:14 lei – 2,77 euro Atena: 18,75 lei – 3,70 euro Cola sau Pepsi (0,33 ml) București: 10 lei – 2 euro Atena: 10,67 lei – 2,11 euro Apă (0,33 ml) București: 9,81 lei – 1,94 euro Atena: 2,85 lei -0,56 euro Lapte (1 litru) București: 7,73 lei – 1,53 euro Atena: 8,34 li – 1,65 euro Pâine albă (500 grame) București: 5,98 lei – 1,18 euro Atena: 6,12 lei – 1,21 euro Cofrag cu 12 ouă București: 15,45 lei – 3,05 euro Atena: 21,89 lei – 4,32 euro 1 kg Brânză locală București: 41,60 lei – 8,22 euro Atena: 64,87 lei – 12,81 euro 1 kg mere București:6,02 lei – 1,19 euro Atena: 9,80 lei – 1,94 euro 1 kg banane București: 7,45 lei – 1,47 euro Atena: 9,27 lei – 1,83 euro 1 kg portocale București:7,55 lei – 1,49 euro Atena: 6,78 lei – 1,34 euro 1 kg roșii București: 11,39 lei – 2,25 euro Atena: 10,23 lei – 2,02 euro 1 kg cartofi București: 4,43 lei – 0,88 eurocenți Atena: 6,31 lei – 1,25 euro O sticlă medie de vin București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 44,81 lei – 8,85 euro Pachet de 20 țigări Malboro București: 28,25 lei -5,58 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Transportul public: un bilet pentru o călătorie București: 5 lei – 0,99 eurocenți Atena: 6,08 lei – 1,20 euro Abonament lunar la transportul public București: 100 lei – 19,75 euro Atena: 151,90 lei – 30 euro Taxi București: 3 lei – 0,59 eurocenți Atena: 20,25 lei – 4 euro 1 litru de gaz București: 7,25 lei – 1,43 euro Atena: 9,14 lei – 1,81 euro Mașină Volkswagen Golf București: 125.000 lei – 24,687 euro Atena: 126.581 lei – 25.000 euro Întreținere/utilități lunare – Electricitate, căldură, apă, gunoi pentru un apartament de 85 metri pătrați București: 774 lei – 152 euro Atena: 927 lei – 183 euro Abonament lunar la telefonie mobilă București: 38 lei – 7,56 euro Atena: 117 lei – 23 euro Abonament lunar la internet București: 49,81 lei -9,81 euro Atena: 153,69 lei – 30,35 euro Abonament lunar la un club de fitness București: 233 lei – 46 euro Atena: 243 lei – 48, 19 euro Bilet la cinema București: 40 lei – 7,90 euro Atena: 45,57 lei – 9 euro O
Atena, un smart city în devenire: Cum a reușit o putere asiatică să revigoreze o țară europeană aflată acum 14 ani în pragul falimentului
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Cât l-a costat pe un turist român o vacanță de 5 nopți în Atena, în 2025
Atena este una dintre cele mai vizitate destinații de către turiștii români pentru atracțiile sale monumentale și istoria antică. Însă, dacă când vine vorba de hoteluri accesibile, mâncare ieftină și transport ieftin, capitala Greciei nu este un oraș tocmai ideal pentru turiștii cu buget modest în plin sezon turistic. O săptămână petrecută în Grecia poate să coste în medie 1.300 de euro pentru o singură persoană, iar pentru două persoane, suma ajunge la 2.600 de euro, potrivit unui articol publicat în iunie de către Știrile PRO TV. Un turist român a împărtășit costurile unei aventuri la Atena pe rețelele de socializare. Zborul: O cursă dus-întors AGEAN din Otopeni Henri Coandă International Airport către Atena Eleftherios Venizelos costă 395 euro/2000 de lei, fără rezervare din timp. Pe site-ul eSky, se pot găsi oferte de 81 de euro la zboruri, dar numai în ianuarie 2026, de aceea, trebuie rezervate zborurile cu minim 5 luni înainte. Un sandviș grecesc de la un magazin din aeroport poate costa 6 euro. Cazarea: Hotelurile din Atena sunt foarte scumpe. Prin Booking.com se pot găsi cazări ieftine în apartamente cu condiții mai mult decât decente. Pentru 5 nopți, turistul a cheltuit 316 euro, adică în jur de 1.600 de lei, la un apartament din zona portului Pireu. Atracții: Un bilet pentru vizitarea Muzeului Acropole costă 20 de euro (100 de lei), iar pentru vizitarea Partenonului de pe Acropole, mai trebuie să plătești încă un bilet de acces în valoare de 20 de euro. La intrare se pot cumpăra sticle mici de apă care costă 0,50 de cenți. Accesul la Forumul Roman este 10 euro, iar pentru a vizita Agora ateniană, trebuie să plătești 20 de euro. Un tur cu ghid de 6 ore către Delfi este 100 euro/persoană, în plin sezon, fără a mai adăuga cheltuielile extra pentru mâncare și suveniruri la fiecare popas. De asemenea, accesul la Muzeul Național de Arheologie unde poți admira statui spectaculoase și multe exponate grecești, egiptene și romane, te costă 10 euro. Mâncarea: Este recomandat să cumperi de la supermarket, unde mâncarea este mai ieftină. La restaurantele ateniene, meniurile sunt ceva mai scumpe: Souvlaki cu cartofi prăjiți și o băutură răcoritoare: 20 de euro; Musaka și ciocolată caldă – 20 de euro; Un pahar cu suc de pepene – 9 euro; Un milkshake – 4 euro; Gyros – între 5 și 10 euro, în funcție de gramaj; O înghețată cu căpșuni și Cola-Cola cu lămâie și cuburi de gheață (fără taxă extra) – 11 euro; Măsline – între 3 și 8 euro/kilogramul; Friptură de cocoș cu sos – 11 euro. Transportul: O cursă de taxi poate costa în jur de 20 de euro, în funcție de distanță. Pentru că Atena este un oraș aglomerat, taximetristul poate întârzia și 30 de minute, iar unii chiar anulează cursele. De aceea, este recomandat metroul, fiind facil și rapid. Costă 4 euro biletul, cu o valabilitate de 24 ore. Asta înseamnă 24 de euro. Suveniruri: 6-10 euro o figurină, 30 de euro o carte cu ilustrații; TOTAL: în jur de 1100 euro Sursa Foto: Profimedia | Shutterstock Autorul recomandă: Cât costă o vacanță pe insula românilor din GRECIA în 2025. Prețurile s-au triplat în ultmii ani. Ce buget trebuie să-ți iei în calcul acum
Revolte în Grecia: sute de cetățeni protestează față de războiul și foametea din Gaza
Polițiștii greci au format joi un cordon în unul dintre cele mai mari porturi din Grecia, pentru a opri sute de protestatari pro-palestinieni care încercau să se apropie de un vas de croazieră israelian. S-a întâmplat în portul Pireu, în apropiere de Atena, acolo unde demonstranții au avut torțe și au fluturat steaguri palestiniene, în spatele cordonului format din autobuze ale poliției anti-revoltă, potrivit Euronews. Potrivit organizatorilor protestului, care au menționat postări online ale unor călători, printre pasagerii vasului s-ar fi aflat soldați ai armatei Israelului care se aflau în timpul liber. „Nu îi dorim aici. Nu au ce căuta aici. Mâinile lor este pătat cu sângele unor oameni nevinovați. Nu ar trebui să îi primim cu brațele deschise”, a declarat Markos Bekris, unul dintre organizatorii protestului anti-Israel. Grecia este o destinație de vacanță populară în rândul cetățenilor din Israel. Totuși, pe fondul războiului Israel – Hamas din Fâșia Gaza, dar și atenția globală cu privire la distrugerea în masă și pneuria de hrană au cauzat sute de proteste anti-Israel în Atena, dar și alte orașe din Grecia, precum și confruntări politice. Opoziția de exteremă-stângă îndeamnă guvernul conservator să sisteze acordurile de cooperare comercială, dar și militară cu Israel. Protestatarii greci pro-Palestina condamnă ofensiva militară a armatei israeliene în Gaza. Miercuri, protestele au început să protesteze și în orașul Volos, acolo unde un vas de croazieră israelian a acostat. Luna trecută, același vas israelian de croazieră, nava Crown Iris, a părăsit insula greacă Syros, înaintea programului, fără ca pasagerii să debarce, după ce peste 150 de protestatari au manifestat în portul insulei. Proteste similare au avut loc și în Rodos și Creta. Nu toți cetățenii Greciei sunt ostili față de Israel Totuși, nu toți cetățenii greci se poziționează împotriva Israelului. Ministrul Sănătății din Grecia, Adonis Georgianis. Într-o postare publicată pe X, oficialul și-a cerut scuze pentru incidentul din portul Syros. „Le datorăm scuze acestor prieteni ai Greciei, care au ales să-și petreacă vacanța aici, dar prezența lor a fost refuzată în mod forțat de unii dintre cetățeni. Țara noastră rămâne ospitalieră față de toți cetățenii, iar antisemitismul nu are ce căuta aici”, a transmis Adonis Georgianis.
Mare atenție, dacă pleci în concediu în Grecia! Sancțiuni mai dure pentru șoferi: amenzi de până la 8.000 de euro
Mare atenție, dacă pleci în concediu în Grecia! Guvernul de la Atena va introduce, din luna septembrie, un set de măsuri mai dure pentru șoferii care încalcă regulile de circulație. Se aplică atât turiștilor, cât și localnicilor. Această decizie vine pe fondul statisticilor îngrijorătoare: Grecia ocupă locul șapte în Uniunea Europeană la numărul de decese în accidente rutiere. Astfel, noul cod rutier prevede amenzi progresive în Grecia pentru șoferii care repetă abaterile. Spre exemplu, folosirea telefonului mobil la volan va fi sancționată, la prima abatere, cu 350 de euro amendă și suspendarea permisului pentru 30 de zile. La a doua abatere, amenda urcă la 1.000 de euro, iar permisul va fi suspendat vreme de 180 de zile. La a treia abatere, amenda urcă la 2.000 de euro și suspendarea permisului pentru un an. Șoferii care provoacă un accident rutier riscă amenzi între 2.000 și 4.000 de euro, precum și suspendarea permisului între patru și opt ani, în funcție de gravitatea și recidiva faptei. Dacă accidental este cauzat în timp ce șoferul folosea telefonul mobil, pedepsele pot să includă închisoarea: până la 10 ani pentru vătămare corporală gravă, între 10 și 20 de ani pentru un accident mortal și chiar închisoare pe viață dacă sunt mai multe victime. De asemenea, amenzile cresc și pentru depășirea vitezei legale sau participarea la curse neautorizate. Prima abatere va fi sancționată cu 2.000 de euro și retragerea permisului pentru un an. La a doua abatere, amenda ajunge la 4.000 de euro, iar permisul este suspendat pentru doi ani. La cea de-a treia abatere, amenda este de 8.000 de euro și retragerea permisului pentru patru ani. Astfel, autoritățile elene speră ca aceste măsuri să reducă numărul accidentelor și să descurajeze comportamentele periculoase în trafic. Turiștii sunt deci sfătuiți să se informeze cu atenție atunci când când circulă cu propria mașină prin Grecia, deoarece sancțiunile pot fi foarte dure. Spre exemplu, poliția din Grecia a confiscat mașina unor persoane din Serbia, deoarece copilul lor a „ieșit” prin trapă. Prin urmare, polițiștii grecu le-au confiscat mașina timp de șase luni. Autorul recomandă: „Septembrie în Grecia”. O sută de motive să vizitezi țara în acest anotimp Crezând că e mai ieftin, Mariana s-a dus la mare în GRECIA. Câți euro a plătit pentru acest pește, într-o tavernă din Thassos
Prespa, comoara ascunsă: Regiunea spectaculoasă din Grecia care atrage turiștii iubitor de natură
Într-un colț puțin cunoscut din nord-vestul Greciei, la intersecția cu Albania și Macedonia de Nord, regiunea lacurilor Prespa se conturează ca una dintre cele mai spectaculoase destinații naturale din Balcani, notează The Guardian. Aici, în inima unui bazin montan vast de peste 1.600 km², natura se dezvăluie în toată splendoarea ei: zeci de specii de fluturi, pelicani cu anvergura aripilor de peste trei metri, păduri de stejari și chiar urși bruni. Prespa este formată din două lacuri antice, Marele Prespa și Micul Prespa, considerate a avea între 3 și 5 milioane de ani. Acestea sunt aproape complet înconjurate de munți, ceea ce conferă zonei o izolare aparte și un farmec arhaic. Deși nivelul apelor a scăzut în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice, ecosistemul rămâne extrem de divers: doar pe partea grecească a regiunii trăiesc aproape de trei ori mai multe specii de fluturi decât în întreaga Mare Britanie. În plus, aici se află cea mai mare colonie de pelicani dalmațieni din Europa, alături de zeci de alte specii rare de păsări și mamifere. În sezonul cald, Prespa devine un paradis pentru drumeții și turiștii pasionați de ecoturism, oferind trasee montane, sate pitorești și ruine bizantine, precum insula Agios Achilleios sau chiliile monahale săpate în stâncă, vizitabile cu barca din satul pescăresc Psarades.
Un detaliu neobișnuit pe care puțini turiști îl observă la muzeul de lângă sanctuarul unde oracolul de la Delfi prevestea viitorul
În urmă cu 2500 ani, la Delfi, grecii din toată peninsula balcanică se duceau la Oracolul de la Delfi, cunoscută drept Pythia. Ei o consultau înainte de luarea deciziilor, de la alegerea partenerilor la politică și războaie. Numele de „Delfi” provenea de la Delfine, șarpele care a trăit în regiunea Phocis, fiind ucis de Apollo, zeul muzicii, al artelor, al luminii și al sănătății. El mai era venerat și ca zeu al Soarelui, dar și ca patron al oracolului. Se spune că zeul vorbea prin intermediul Oracolului de la Delfi, care trăia pe versantul Muntelui Parnassus. Titlul oracolului de la Delfi, Pythia, provenea de la Python, șarpele sa udragonul care a fost ucis de Apollo. Oracolul de la Delfi era o preoteasă care cădea în transă, sub influența vaporilor și a fumului gazelor etan scurse din sanctuarul interior. Așezată pe un trepied înalt, aurit, era o femeie în vârstă de peste 50 ani, care se îmbrăca și purta bijuterii pentru a semăna cu o tânără fecioară. Inițial, Pythia era o tânără fecioară, dar după ce un anume Echecrates din Tesalia a răpit-o și a violat-o către finalul secolului al III-lea î.Hr., s-a decis ca doar femeile în vârstă să acceadă la titlu. Pythia era selectată prin tragere la sorți după moartea predecesoarei sale, dintr-o breaslă de preotese ale Templului lui Apollo. Se spune că Oracolul învățase arta divinației de la surorile înaripate ale Muntelui Parnasului, Thriae, încă de pe vremea când Apollo își păștea vitele. Ea era nevoită să ducă o viață sobră și să aibă un caracter bun. În vremuri obișnuite, doar o femeie care avea o educație bună și era cunoscătoare de istorie, politică, geografie, filosofie și artă, putea să devină preoteasă. Unele au fost căsătorite, dar odată ce își asumau titlul de Pythia, preotesele încetau să mai aibă relații conjugale sau identitate individuală. Turiștii care vizitează complexul de sanctuare de la Delfi pot admira ruinele Templului lui Apollo din secolul al IV-lea î.Hr., o replică după Columna Șarpelui dedicată Bătăliei de la Plateea din 479 î.Hr. de la altarul lui Apollo, Tezaurul Atenei, Tolosul Atenei, Teatrul din Delfi, unde se desfășurau Jocurile Pitice, și stadionul cu o capacitate de 6.500 de spectatori, construit din a doua jumătate a secolului IV î.Hr. La Jocurile Pitice, una dintre cele patru Jocuri Panelenice, participau la competiții de atletism și artă nu doar bărbații, dar și femeile. Erau organizate festivaluri muzicale dedicate lui Apollo, iar concurenții cântau la liră și flaut, recitând poezii. Bărbații concurau la alergat, aruncat sulița, alergare în armura de hoplit, wrestling, box sau pankration (lupte cu mâinile goale, cu lovituri – arte marțiale mixte) și Pentathlon (sărituri lungi, aruncare cu sulițe și discuri, alergare de cursă scurtă și wrestling). De asemenea, se organizau și curse de călărit și cu care. Câștigătorii primeau o coroniță cu frunze de dafin. La Muzeul de Arheologie din Delfi, vizitatorii pot admira exponate spectaculoase, precum sculptura criselefantină realizată din aur și fildeș, dedicată zeiței vânătorii, Artemis, sora geamănă lui Apollo. Un alt exponat fascinant este Sfinxul din Naxos, o creatură cu trup de leu, aripi de leu și cap de femeie. La muzeu sunt expuse statuile sculptorului Polimedes din Argos, înfățișând doi tineri bărbați atleți, în pielea goală, din 580 î.Hr. Herodot a scris în „Istoriile” sale că acestea îi înfățișau pe Cleobis și Biton, cei doi frați care și-au transportat mama, Cydippe, o preoteasă de la templul Herei, pentru a o duce la timp la un festival. Pentru că boii de tracțiune nu au fost găsiți, frații s-au înjugat la carul mamei lor și au condus-o 10 km până la Templu, unde au murit de la epuizare. Solon i-a dat prezentat drept un exemplu de „cei mai fericiți bărbați din lume” regelui Lidiei, Cresus. Istorii de azi susțin că statuile i-ar ilustra pe Castor și Polux. Dar cel mai admirat exponat al Muzeului este această statuie din bronz: Auriga din Delfi, un căruțaș (sau vizitiul – există o constelație dedicată). Auriga din Delfi, cunoscut și sub numele de Heniokhos , este o sculptură antică în bronz, care ilustrează un căruțaș în mărime naturală (1,8 m). Statuia a fost descoperită în 1896,. la Sanctuarul lui Apollo din Delfi. Aceasta a fost sculptată pentru a comemora una dintre victoria tiranului Polyzalos din Gela (în Sicilia) și victoria căruțașului său la Jocurile Pitice din 478 sau 474 î.Hr., care au avut loc la Delfi în onoarea lui Apollo. Deși numele sculptorului este necunoscut, aceasta seamănă stilistic cu statuile turnate în Atena, cum ar fi Apollo din Pireu, despre care se știe că este de origine ateniană. O inscripție de pe baza de calcar a statuii indică faptul că aceasta a fost dedicată de către tiranul Polyzalus. Figura este a unui tânăr, așa cum o demonstrează buclele sale laterale moi. Brațele sunt întinse pentru a ține hățurile, atunci când face turul victoriei în jurul unui hipodrom. Remarcabilă este ingeniozitatea cu care a fost realizată sculptura din bronz: puțini turiști observă genele și irisul detaliat din ambii ochi. Sursa Foto: Envato | Profimedia Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena
32 de infecții cu virusul West Nile, raportate în Italia
Deși nu putem vorbi de o stare alarmantă, încă, totuși, Italia raportează 32 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, majoritatea acestora venind dinspre provincia Latina, la aprox. 100 km sud de Roma. Potrivit buletinului săptămânal al Sistemului de Supraveghere al Institutului Superior de Sănătate din Italia, de la începutul anului până la 23 iulie au fost raportate 32 de cazuri la oameni, dintre care 23 au fost neuroinvazive, 1 – caz asimptomatic, identificat la un donator de sânge, și 6 cazuri de febră. Au fost înregistrate 2 decese. Alte 12 cazuri au fost raportate în regiunea Lazio, regiune pe care autoritățile o consideră cea mai importantă pentru evoluția recentă. „Virusul West Nile este endemic în țara noastră de câțiva ani”, a spus Anna Teresa Palamara, directoarea Departamentului de Boli Infecțioase al ISS (Institutul Superior de Sănătate), „iar sistemul de supraveghere pe care Ministerul, ISS și autoritățile regionale l-au dezvoltat este bine pus la punct și eficient”. Potrivit Annei Teresa Palamara, „80% din cazurile de virus West Nile sunt asimptomatice, în timp ce riscul unor consecințe grave este mai mare pentru persoanele cele mai vulnerabile. Boala nu se transmite de la o persoană la alta. Prin urmare, sfatul este să vă protejați pe cât posibil de contactul cu țânțarii, purtătorii virusului, și să contactați medicul dacă aveți simptome precum febră peste 38 de grade Celsius, mai ales dacă este însoțită de o erupție cutanată”. Cum se prezintă restul Europei Până la 2 iulie a.c., nu au fost raportate infecții cu virusul West Nile la oameni, în statele UE, însă au fost înregistrate 2 focare la cai și 3 la păsări, în Germania, Italia și Ungaria. Un raport săptămânal ECDC din 16 iulie raporta cazuri locale umane confirmate, în Grecia, Italia și România, dar numărul total nu era definitivat. 2024 a fost un an activ din punctul de vedere al transmiterii infecțiilor. Acestea au avut o extindere geografică largă în Europa. Au fost raportate 1 436 de cazuri locale și 125 de decese în 19 țări europene. 2023 a confirmat 709 cazuri locale și 67 de decese în Europa, cele mai multe în Italia (336), urmată de Grecia (162) și de România (103), potrivit aceluiași raport. 2022 a raportat 1 133 de cazuri umane (104 decese) în UE plus alte 228 în țări europene din afara UE. Deși cazurile de infectare au scăzut în 2023, arealul de circulație a virusului s-a extins. Statistic, cele mai afectate state au fost, în ordine: Italia, Grecia, România, Ungaria, Austria, Germania, Spania, potrivit unui raport ecdc.europa.eu.
Dilema statuii din bronz de la Artemision, descoperită în urmă cu 100 ani. Istoricii nu au deslușit misterul nici acum
Statuia de bronz de la Artemision care reprezintă un bărbat puternic, gol, cu barbă, dezgropată de arheologi în 1926 chiar din mare, lângă Capul Artemision, la nord de insula Evia, reprezintă una dintre marile dileme ale antichității. Deși este o adevărată capodoperă de artă a antichității grecești, istoricii n-au identificat nici până azi numele autorului sau ce zeu ar ilustra sculptura. Statuia măsoară 2,09 metri și datează din secolul 5 î.Hr. și este expusă la Muzeul Național de Arheologie din Atena. Deși are orbitele goale, în antichitate ar fi avut ochi sculptați din oase sau fildeș, cu sprâncene din argint, iar buzele și sfârcurile de pe piept ar fi fost acoperite cu cupru. Majoritatea arheologilor și istoricilor greci preferă să considere că statuia l-ar ilustra pe Poseidon, căci a fost găsită pe fundul Mării Mediteraneene. Poseidon sau Zeus? Istoricii greci sunt împărțiți Mulți cercetători susțin că statuia din bronz l-ar reprezenta pe Zeus, zeul trăsnetelor și regele Olimpului. Alții cred că ar fi Poseidon, zeul mării. Singurul indiciu: mâna dreaptă a zeului neidentificat ar fi ținut un obiect alungit, aidoma unei sulițe. Să fi fost oare un simplu atlet olimpic? Istoricii care cred că statuia l-ar reprezenta pe Zeus susțin că ar fi avut un fulger, exact în stilul unei figurine mai vechi, care datează din anii 550 î.Hr. Istoricii care cred că statuia l-ar fi ilustrat pe Poseidon au un argument întărit: lângă degetul mare, aparent relaxat, degetul arătător este ușor coborât, în timp ce celelalte degete (mijlociul, inelarul și degetul mic) sunt strânse. Golul lăsat ar sugera dimensiunea unui trident. Istoricii cred că sculptura ar fi fost realizată de un sculptor ingenios din secolul 5 î.Hr., fiind nominalizați Onatas, Myron, Kritios și Nesiotes. Sculptura a fost descoperită pentru prima dată în 1926 și excavată în 1928, de pe fundul mării, în locul unde ar fi avut loc un naufragiu la mijlocul secolului al II-lea î.Hr. Din păcate, nu se știu prea multe despre epavă, deoarece cercetările au fost abandonate după moartea unui scafandru în 1928. Nu au mai fost reluate niciodată. Cine era Poseidon? Poseidon a fost zeul mărilor, al furtunilor, al cailor și al cutremurelor în mitologia greacă. A fost venerat în Grecia continentală și Creta din timpul epocii bronzului. El a fost considerat protector al marinarilor și al polisurilor de coastă. Sursa Foto: Profimedia Se spune că el a îmblânzit caii și a creat izvoarele cu o lovitură de trident. Părinții săi au fost Cronos și Rhea. A avut doi frați, pe Zeus, zeul cerului, și Hades, zeul lumii de dincolo, și trei surori, Demetra, zeița agriculturii, Hera, zeița căsătoriei și a familiei, și Hestia, zeița vetrei. Sursa Foto: Profimedia La naștere, Poseidon a fost înghițit de Cronos, regele titanilor și zeu al timpului, dar a fost salvat de Zeus. Cei trei au tras la sorți pentru a-și împărți domnia asupra lumii, iar Poseidon s-a ales cu marea. Poseidon a ajutat la construirea Troiei, alături de Apollo, însă a fost de partea aheeilor în Războiul Troian. În Odiseea lui Homer, Ulise a stârnit furia zeului după ce l-a orbit pe fiul său, ciclopul Polifem. Sursa Foto: Profimedia Conform unei legende, Poseidon și Atena au concurat pentru a denumi un mare oraș după numele lor. Poseidon a făcut o demonstrație spectaculoasă: a creat cai din mare. Însă, Atena le-a dăruit locuitorilor orașului un măslin. De atunci, orașul a căpătat numele Atenei. La 70 de km de Atena, turiștii pot să viziteze Templul zeului Poseidon de la Capul Sounion. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena