Tot mai mulți români își cumpără case de vacanță în Grecia, unde TVA-ul la locuințe este… zero! Care sunt cele mai căutate zone
O garsonieră lângă Bucureşti sau una pe malul Mării Egee? Preţurile nu diferă foarte mult, aşa că tot mai mulţi români care au bani puşi deoparte preferă să-i investească în imobile din Grecia sau din alte ţări unde și clima și climatul economic sunt mai prietenoase. La noi, TVA-ul la locuinţe este de 21%. La greci, zero. Suntem, de altfel, pe locul trei în topul străinilor care cumpără proprietăți în Grecia, după vecinii comuni, bulgarii și sârbii. De exemplu, pentru ca ideea să devină realitate, Andreea a pregătit un buget de 100.000 de euro. Cu aceşti bani, speră să-şi cumpere un apartament în Thassos. „Aş putea să-l folosesc şi ca apartament de vacanţă. Sau să-l închiriez. Iar când doresc să mă duc să-mi fac vacanţa, am unde să mă duc. Pentru mare, mult mai accesibil decât ce avem noi”, a explicat ea pentru Observator TV. Tot mai mulţi români se orientează către imobilele greceşti. Cumpără în special în Halkidiki, Kavala şi Salonic. „În Grecia de Nord, din totalul tranzacţiilor, aproximativ 10% sunt făcute cu investitori din România. De ce se orientează către Grecia? Au preţurile foarte bune! Românii sunt îndrăgostiţi de Grecia. Şi se gândesc să combine o vacanţă cu închiriere, cu un randament foarte bun. În Grecia, vara este de şase luni, versus 3 luni la noi”, a subliniat Bogdan Severin, director de vânzări portal imobiliar. 44.600 de euro + TVA costă cea mai ieftină garsonieră în proximitatea Bucureștiului. În concurență directă cu un apartament de 2 camere, pe malul mării Egee, de 56.000 de euro. În Grecia, o vilă superbă poate fi cumpărată şi cu 100.000 de euro, cam cât costă la noi un apartament de două camere. În plus, la greci, TVA la locuinţe este zero. „Marele avantaj este că ai posibilitatea să le cumperi în rate. Pe perioada construcţiei, pe fazele construcţiei. Cei de acolo îţi asigură inclusiv partea property management, ei se ocupă de închiriere, de mentenanţa proprietăţii. Dacă alegi varianta asta, îţi oferă o rambursare de 5% din varianta investiţiei, în fiecare an”, mai spune directorul de vânzări. Iar pe lângă Grecia, românii cumpără imobile şi în Bulgaria, Albania, Spania sau Italia. Majoritatea cumpărătorilor români se bazează pe un buget cuprins între 80.000 și 250.000 euro. „Noi, ca români, preferăm Grecia când vine vorba de vacanţe. Facilităţile sunt ceva mai bune decât ceea ce avem noi. Românii prospectează şi ţările vecine. Ţările cu un turism mai dezvoltat”, a declarat Flori Prodana, reprezentant al Asociaţiei Brokerilor Imobiliari. FOTO – Captură video: Observator TV
Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără bani pentru pensii și salarii
Într-un interviu acordat către Antena 3 CNN, Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului bancar Mugur Isărescu, a avertizat că România ar putea intra în situația Greciei în anul următor. El a afirmat că statul român riscă o depreciere de curs puternică și riscă să nu mai aibă bani de salarii și pensii în 2026, iar majorările de impozite sunt inevitabile dacă nu are loc o creștere economică semnificativă de 2%. „Dacă nu suntem oameni serioşi şi nu ne facem treaba, rămânem fără bani pentru salarii şi pensii. Dacă avem această creștere semnificativă, nu un procent, două procente la încasarea TVA-ului, atunci avem o mare șansă ca să nu fie nevoie de alte majorări de impozite. Dacă nu se întâmplă asta, e inevitabil să se întâmple majorări de impozite.Să știți că până la urmă TVA-ul este cel mai ușor de aplicat impozit. Este impozitul care se aplică cum ar veni, de azi pe mâine, la toată lumea, se aplică, iar efectele se văd imediat. Sigur, există și inflație pe care o ai, din asta, există o scădere a puterii de cumpărare, dar eu n-aș merge până acolo în acest moment. Eu zic în acest moment că lucrurile pot să se așeze pe o cale onorabilă, fără să ajungem acolo”, a spus Eugen Rădulescu „Putem ajunge mult mai rău (N.r. – decât TVA-ul de 24%). Riscăm depreciere de curs puternică, riscăm să nu mai avem bani pentru salarii, pentru pensii. Ne putem uita la ce s-a întâmplat în Grecia și aici am fi dacă nu reușim să fim oameni serioși și să ne facem treaba”, a subliniat consilierul guvernatorului BNR. Sursa Video: Antena 3 CNN Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Atena, un „SMART CITY” în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Grecia a revocat suspendarea procesului de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul va fi transferat la Chișinău pe 25 septembrie
Fostul politician și om de afaceri urmează să fie transferat în Republica Moldova pe 25 septembrie, conform planului inițial, informează Ziarul de Gardă. Alexandru Cernei, procurorul care gestionează unul dintre dosarele lui Plahotniuc, a confirmat oficial că procesul de extrădare în privința lui Plahotniuc a fost reluat. De asemenea, Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc a confirmat decizia de reluare a extrădării. „Vă anunț oficial că, grație eforturilor și demersurilor făcute de avocații d-lui Vladimir Plahotniuc, Ministerul Justiției din Grecia și-a anulat decizia de suspendare a procesului de extrădare a clientului nostru, Vladimir Plahotniuc. Prin urmare, domnul Plahotniuc va reveni în Republica Moldova conform graficului stabilit anterior”, a anunțat Rogac. Decizia de revocare a suspendării a fost luată a doua zi după ce autoritățile de la Chișinău au cerut explicații pe marginea motivelor pentru care procesul fusese suspendat. Agenția Reuters a scris că Ministerul Justiției din Grecia a decis să amâne extrădarea lui Plahotniuc deoarece acesta este anchetat și de România pentru falsificare și i s-a cerut să ofere explicații unui procuror grec în acest caz. În prezent, asupra lui Plahotniuc este instituită măsura arestului preventiv pentru 30 de zile. După extrădare, acesta urmează să fie plasat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Grecia amână extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Moldova pentru că oligarhul este anchetat și în România – surse
Conform Reuters, un tribunal grec a decis în favoarea extrădării sale pe baza acuzațiilor legate de un caz de fraudă cunoscut în fosta republică sovietică drept „furtul secolului”, cu câteva zile înainte de alegerile generale din Moldova, care vor avea loc pe 28 septembrie. „Extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova a fost suspendată, fără a se indica motivul”, a declarat procuratura generală din Moldova, adăugând că a fost notificată cu privire la decizia Interpolului. Plahotniuc, în vârstă de 59 de ani, a negat acuzațiile. O sursă juridică greacă a declarat pentru Reuters, sub condiția anonimatului, că Ministerul Justiției din Grecia a suspendat extrădarea sa, deoarece Plahotniuc este anchetat și de România pentru falsificare și i s-a cerut să ofere explicații unui procuror grec în acest caz. Principal suspect în „furtul miliardului” Plahotniuc a fost arestat pe 21 iulie la aeroportul din Atena, după ce s-a îmbarcat într-un avion cu destinația Dubai. Poliția greacă a acționat în baza unei notificări Interpol emise în februarie, care preciza că acesta deținea 16 pașapoarte, inclusiv din România, Mexic și Rusia. El este principalul suspect într-un caz legat de dispariția în 2014 a 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovean, echivalentul la acea vreme a 12% din PIB-ul fostului stat sovietic. Acuzațiile includ participarea la o organizație criminală, spălare de bani, mită și fraudă. Rusia a solicitat, de asemenea, extrădarea sa pentru infracțiuni legate de droguri. „Noi, cetățenii acestei țări, trebuie să ne asigurăm că toți cei vinovați sunt aduși în fața justiției și că acest proces nu este oprit”, a scris premierul moldovean Dorin Recean pe Facebook, adăugând că guvernul va investiga decizia. Într-o declarație pe rețelele de socializare din această lună, Plahotniuc a descris toate acuzațiile împotriva sa ca fiind bazate pe „calomnie și ură politică”. Înainte de a fugi din Moldova, Plahotniuc a fost liderul Partidului Democrat între 2016 și 2019, parte a coaliției de guvernare de la acea vreme. Republica Moldova speră să adere la Uniunea Europeană până în 2030.
Grecia anunță o reformă fiscală de 1,6 miliarde de euro. Mitsotakis promite reduceri de taxe pentru familii și tineri
Într-un discurs în care și-a prezentat prioritățile de guvernare pentru anul viitor, Mitsotakis a anunțat reduceri de taxe pe venit, în special pentru familiile cu copii, informează Bloomberg. Mitsotakis a precizat că familiile cu patru sau mai mulți copii nu vor plăti impozit pe primii 20.000 de euro din venitul anual, o măsură menită să stimuleze rata natalității, aflată la un nivel scăzut în Grecia. El a mai anunțat beneficii suplimentare pentru pensionari, salarii mai mari pentru angajații forțelor de ordine și diplomați, precum și alte măsuri fiscale introduse pentru prima dată în timpul crizei datoriilor din ultimul deceniu. Planurile sunt concepute pentru a oferi sprijin cetățenilor împovărați de creșterea costului vieții. „Știu foarte bine că prețurile mari reprezintă cea mai mare problemă”, a declarat Mitsotakis la Târgul Internațional de la Salonic, subliniind că reforma fiscală este gândită pentru a răspunde acestei situații. Noile ajustări fiscale au fost posibile deoarece bugetul Greciei are performanțe peste așteptări. Veniturile suplimentare înregistrate în 2024 sunt așteptate să se repete și în acest an, întrucât măsurile împotriva evaziunii fiscale dau rezultate, iar datele pentru 2025 arată că Grecia este din nou pe cale să depășească țintele bugetare. Toate modificările anunțate au fost evaluate în detaliu și „respectă obligațiile europene”, a precizat premierul. Măsurile anunțate sâmbătă includ: Reduceri de taxe pe venit și eliminarea acestora pentru familiile cu patru sau mai mulți copii. Cotă de impozitare mai mică pentru veniturile cuprinse între 40.000 și 60.000 de euro. Angajații sub 25 de ani, cu venituri de până la 20.000 de euro, nu vor plăti niciun impozit. Reducere a cotei de impozitare pentru veniturile obținute din chirii. Grecii din localități cu cel mult 1.500 de locuitori vor plăti jumătate din impozitul pe proprietate în 2026 și nu vor mai plăti deloc începând cu 2027. Taxa pe valoare adăugată pe insulele îndepărtate cu mai puțin de 20.000 de locuitori este redusă cu 30%. „Cel mai bun mod de a restitui cetățenilor dividendele creșterii economice nu este prin beneficii, ci prin reduceri de taxe”, a declarat Mitsotakis.
Atena, un smart city în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
București vs Atena: Care oraș are costurile de trai mai mici în 2025
București vs Atena: Primul oraș este capitala unei țări post-comuniste din Europa estică, cu o climă temperată, iar al doilea oraș este capitala unei țări balcanice din Europa sud-estică, cu o climă subtropicală. România este o țară în dezvoltare, cu o economie mixtă, situându-se pe locul 12 la PIB în UE și pe locul 7 la putere de cumpărare, dar cu deficit mare. Grecia este o țară dezvoltată, cu o economie avansată și în creștere. În urmă cu 10 ani, aceasta era în prag de incapacitate de plată. Acum, este a 50-a putere economică a lumii, a 16-a din UE și a 54-a la putere de cumpărare, la nivel global. Două țări, două economii, două povești La 35 de ani de la revoluția anti-ceaușistă din 1989, România depune eforturi pentru reforme structurale și întărirea instituțiilor. Dintr-un fost stat comunist aflat într-o îndelungată tranziție spre democrație și capitalism, partidele liberale aflate la guvernare încearcă să-l transforme într-un stat de drept, deplin integrat în spațiul euro-atlantic. Pe de altă parte, Grecia stă mai bine pe plan democratic, la 51 ani de la căderea juntei militare, dar încă are probleme sociale după criza economică din 2009-2018. Spre deosebire de România care a devenit un stat comunist după cel de-al Doilea Război Mondial, Grecia a fost printre țările care au primit ajutor în cadrul Planului Marshall, ba chiar a respins comunismul în războiul civil dintre anii 1946 și 1949. România a crescut în ultimii 20 ani într-uin centru pentru tehnologia mobilă, producția de electronice, securitate cibernetică și cercetare în domeniul hardware, devenind lider în domenii de IT și producția de motoare auto, iar Bucureștiul tinde să devină un mare centru financiar și industrial în estul Europei. Grecia, ca membru fondator OECD și membru al BSEC (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră), are o economie bazată în proporție de 80% pe servicii, 16% pe sectorul industrial și 4% pe producția agricolă. Cele mai importante domenii sunt turismul, telecomunicațiile și navigația. Grecia este a șaptea cea mai vizitată țară din UE și a 13-a din lume, cu peste 30 de milioane de turiști anual. Potrivit Numbeo, costurile de trai din Atena sunt cu 23,6% mai mari decât în București, excluzând chiriile. Chiriile din Atena sunt cu 19,1% mai mari decât în București. Și mersul la restaurant este mai costisitor în Atena: cu 16,3% mai mult. Prețurile din magazine sunt cu 26,9% mai mari decât în București. Puterea de cumpărare locală din Atena este cu 27,2% mai mică în comparație cu cea din București. Pentru a trăi în Atena de unul singur și a acoperi costurile de trai esențiale, ai avea nevoie de un salariu de 831,8 euro (echivalentul a 4.211,5 lei). Excluzând chiria, în cazul în care vrei să-ți întemeiezi o familie, trebuie să ai un salariu de 2.907,2 euro (14.719,8 lei) pentru a întreține o familie alcătuită din patru persoane: bărbatul, soția și doi copii. Un bucureștean singur are nevoie în medie de un salariu lunar de 3.491,6 lei pentru a face față costurilor, excluzând chiria, iar o familie de patru persoane, pentru a fi întreținută, are nevoie de un venit lunar de 12.230,3 lei în total. Prețuri comparate În mare, produsele alimentare și băuturile alcoolice sunt mai scumpe la greci. Însă, portocalele, apa plată și țigările de tutun sunt mai ieftine în Grecia. Meniu de restaurant București: 60 de lei – 11,85 euro Atena: 75,95 lei – 15 euro Meniu McDonalds București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 50,63 lei – 10 euro Bere locală (0,50 ml) București: 15 lei – 2,96 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Bere de import (0,33 ml) București: 16 lei – 3,16 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Cafea Cappucino București:14 lei – 2,77 euro Atena: 18,75 lei – 3,70 euro Cola sau Pepsi (0,33 ml) București: 10 lei – 2 euro Atena: 10,67 lei – 2,11 euro Apă (0,33 ml) București: 9,81 lei – 1,94 euro Atena: 2,85 lei -0,56 euro Lapte (1 litru) București: 7,73 lei – 1,53 euro Atena: 8,34 li – 1,65 euro Pâine albă (500 grame) București: 5,98 lei – 1,18 euro Atena: 6,12 lei – 1,21 euro Cofrag cu 12 ouă București: 15,45 lei – 3,05 euro Atena: 21,89 lei – 4,32 euro 1 kg Brânză locală București: 41,60 lei – 8,22 euro Atena: 64,87 lei – 12,81 euro 1 kg mere București:6,02 lei – 1,19 euro Atena: 9,80 lei – 1,94 euro 1 kg banane București: 7,45 lei – 1,47 euro Atena: 9,27 lei – 1,83 euro 1 kg portocale București:7,55 lei – 1,49 euro Atena: 6,78 lei – 1,34 euro 1 kg roșii București: 11,39 lei – 2,25 euro Atena: 10,23 lei – 2,02 euro 1 kg cartofi București: 4,43 lei – 0,88 eurocenți Atena: 6,31 lei – 1,25 euro O sticlă medie de vin București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 44,81 lei – 8,85 euro Pachet de 20 țigări Malboro București: 28,25 lei -5,58 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Transportul public: un bilet pentru o călătorie București: 5 lei – 0,99 eurocenți Atena: 6,08 lei – 1,20 euro Abonament lunar la transportul public București: 100 lei – 19,75 euro Atena: 151,90 lei – 30 euro Taxi București: 3 lei – 0,59 eurocenți Atena: 20,25 lei – 4 euro 1 litru de gaz București: 7,25 lei – 1,43 euro Atena: 9,14 lei – 1,81 euro Mașină Volkswagen Golf București: 125.000 lei – 24,687 euro Atena: 126.581 lei – 25.000 euro Întreținere/utilități lunare – Electricitate, căldură, apă, gunoi pentru un apartament de 85 metri pătrați București: 774 lei – 152 euro Atena: 927 lei – 183 euro Abonament lunar la telefonie mobilă București: 38 lei – 7,56 euro Atena: 117 lei – 23 euro Abonament lunar la internet București: 49,81 lei -9,81 euro Atena: 153,69 lei – 30,35 euro Abonament lunar la un club de fitness București: 233 lei – 46 euro Atena: 243 lei – 48, 19 euro Bilet la cinema București: 40 lei – 7,90 euro Atena: 45,57 lei – 9 euro O
Atena, un smart city în devenire: Cum a reușit o putere asiatică să revigoreze o țară europeană aflată acum 14 ani în pragul falimentului
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Cât l-a costat pe un turist român o vacanță de 5 nopți în Atena, în 2025
Atena este una dintre cele mai vizitate destinații de către turiștii români pentru atracțiile sale monumentale și istoria antică. Însă, dacă când vine vorba de hoteluri accesibile, mâncare ieftină și transport ieftin, capitala Greciei nu este un oraș tocmai ideal pentru turiștii cu buget modest în plin sezon turistic. O săptămână petrecută în Grecia poate să coste în medie 1.300 de euro pentru o singură persoană, iar pentru două persoane, suma ajunge la 2.600 de euro, potrivit unui articol publicat în iunie de către Știrile PRO TV. Un turist român a împărtășit costurile unei aventuri la Atena pe rețelele de socializare. Zborul: O cursă dus-întors AGEAN din Otopeni Henri Coandă International Airport către Atena Eleftherios Venizelos costă 395 euro/2000 de lei, fără rezervare din timp. Pe site-ul eSky, se pot găsi oferte de 81 de euro la zboruri, dar numai în ianuarie 2026, de aceea, trebuie rezervate zborurile cu minim 5 luni înainte. Un sandviș grecesc de la un magazin din aeroport poate costa 6 euro. Cazarea: Hotelurile din Atena sunt foarte scumpe. Prin Booking.com se pot găsi cazări ieftine în apartamente cu condiții mai mult decât decente. Pentru 5 nopți, turistul a cheltuit 316 euro, adică în jur de 1.600 de lei, la un apartament din zona portului Pireu. Atracții: Un bilet pentru vizitarea Muzeului Acropole costă 20 de euro (100 de lei), iar pentru vizitarea Partenonului de pe Acropole, mai trebuie să plătești încă un bilet de acces în valoare de 20 de euro. La intrare se pot cumpăra sticle mici de apă care costă 0,50 de cenți. Accesul la Forumul Roman este 10 euro, iar pentru a vizita Agora ateniană, trebuie să plătești 20 de euro. Un tur cu ghid de 6 ore către Delfi este 100 euro/persoană, în plin sezon, fără a mai adăuga cheltuielile extra pentru mâncare și suveniruri la fiecare popas. De asemenea, accesul la Muzeul Național de Arheologie unde poți admira statui spectaculoase și multe exponate grecești, egiptene și romane, te costă 10 euro. Mâncarea: Este recomandat să cumperi de la supermarket, unde mâncarea este mai ieftină. La restaurantele ateniene, meniurile sunt ceva mai scumpe: Souvlaki cu cartofi prăjiți și o băutură răcoritoare: 20 de euro; Musaka și ciocolată caldă – 20 de euro; Un pahar cu suc de pepene – 9 euro; Un milkshake – 4 euro; Gyros – între 5 și 10 euro, în funcție de gramaj; O înghețată cu căpșuni și Cola-Cola cu lămâie și cuburi de gheață (fără taxă extra) – 11 euro; Măsline – între 3 și 8 euro/kilogramul; Friptură de cocoș cu sos – 11 euro. Transportul: O cursă de taxi poate costa în jur de 20 de euro, în funcție de distanță. Pentru că Atena este un oraș aglomerat, taximetristul poate întârzia și 30 de minute, iar unii chiar anulează cursele. De aceea, este recomandat metroul, fiind facil și rapid. Costă 4 euro biletul, cu o valabilitate de 24 ore. Asta înseamnă 24 de euro. Suveniruri: 6-10 euro o figurină, 30 de euro o carte cu ilustrații; TOTAL: în jur de 1100 euro Sursa Foto: Profimedia | Shutterstock Autorul recomandă: Cât costă o vacanță pe insula românilor din GRECIA în 2025. Prețurile s-au triplat în ultmii ani. Ce buget trebuie să-ți iei în calcul acum
Revolte în Grecia: sute de cetățeni protestează față de războiul și foametea din Gaza
Polițiștii greci au format joi un cordon în unul dintre cele mai mari porturi din Grecia, pentru a opri sute de protestatari pro-palestinieni care încercau să se apropie de un vas de croazieră israelian. S-a întâmplat în portul Pireu, în apropiere de Atena, acolo unde demonstranții au avut torțe și au fluturat steaguri palestiniene, în spatele cordonului format din autobuze ale poliției anti-revoltă, potrivit Euronews. Potrivit organizatorilor protestului, care au menționat postări online ale unor călători, printre pasagerii vasului s-ar fi aflat soldați ai armatei Israelului care se aflau în timpul liber. „Nu îi dorim aici. Nu au ce căuta aici. Mâinile lor este pătat cu sângele unor oameni nevinovați. Nu ar trebui să îi primim cu brațele deschise”, a declarat Markos Bekris, unul dintre organizatorii protestului anti-Israel. Grecia este o destinație de vacanță populară în rândul cetățenilor din Israel. Totuși, pe fondul războiului Israel – Hamas din Fâșia Gaza, dar și atenția globală cu privire la distrugerea în masă și pneuria de hrană au cauzat sute de proteste anti-Israel în Atena, dar și alte orașe din Grecia, precum și confruntări politice. Opoziția de exteremă-stângă îndeamnă guvernul conservator să sisteze acordurile de cooperare comercială, dar și militară cu Israel. Protestatarii greci pro-Palestina condamnă ofensiva militară a armatei israeliene în Gaza. Miercuri, protestele au început să protesteze și în orașul Volos, acolo unde un vas de croazieră israelian a acostat. Luna trecută, același vas israelian de croazieră, nava Crown Iris, a părăsit insula greacă Syros, înaintea programului, fără ca pasagerii să debarce, după ce peste 150 de protestatari au manifestat în portul insulei. Proteste similare au avut loc și în Rodos și Creta. Nu toți cetățenii Greciei sunt ostili față de Israel Totuși, nu toți cetățenii greci se poziționează împotriva Israelului. Ministrul Sănătății din Grecia, Adonis Georgianis. Într-o postare publicată pe X, oficialul și-a cerut scuze pentru incidentul din portul Syros. „Le datorăm scuze acestor prieteni ai Greciei, care au ales să-și petreacă vacanța aici, dar prezența lor a fost refuzată în mod forțat de unii dintre cetățeni. Țara noastră rămâne ospitalieră față de toți cetățenii, iar antisemitismul nu are ce căuta aici”, a transmis Adonis Georgianis.