Avertisment pentru turiștii care merg în Grecia: e grevă în transportul public
Ca urmare a declarării intenției de participare la acțiunile revendicative a mai multor categorii profesionale, tramvaiele și trenurile din Grecia nu vor circula pe tot parcursul zilei de 1 mai. În plus, metroul din Atena nu va funcționa și este posibil să se înregistreze modificări ale programului de funcționare și pentru celelalte mijloace de transport în comun (autobuze și troleibuze) care circulă în capitala elenă. De asemenea, având în vedere anunțul Confederației Maritime Panelene de a participa la grevă prin suspendarea transportului maritim pentru toate categoriile de nave, se recomandă verificarea orarului acestora accesând site-ul https://www.allovergreece.com/en/port-authorities-greece, precum și contactarea operatorilor de transport sau a agențiilor de turism. MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +30 210 672 8875, +30 210 672 8879 și cel al Consulatului General al României la Salonic: +30 231 034 0088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României la Atena: +30 697 899 6222 și cel al Consulatului General al României la Salonic: +30 690 647 9076. Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor de Internet https://www.mae.ro/(Sfaturi, alerte de călătorie), https://atena.mae.ro și https://salonic.mae.ro/, precum și aplicația digitală „mAIGreece”, realizată de către Ministerul elen al Turismului, disponibilă și în limba română: https://www.gov.gr/en/upourgeia/upourgeio-tourismou/tourismou/maigreece. MAE reamintește cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că aceștia au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte informat” (https://play.google.com/store/apps/details?id=com.mae.alerte&hl=ro, ,https://apps.apple.com/ro/app/c%C4%83l%C4%83tore%C8%99te-informat/id6452016795), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
Vizita lui Macron la Atena. Franța și Grecia reînnoiesc angajamentele de apărare reciprocă
În cadrul vizitei la Atena a președintelui francez Emmanuel Macron, cele două țări s-au angajat să se sprijine reciproc în cazul unor amenințări la adresa securității, consolidând cooperarea bilaterală în domeniul Apărării, informează Politico. Parisul și Atena au semnat, sâmbătă, nouă acorduri bilaterale, printre care și prelungirea unui Pact-cadru de Apărare, care va fi reînnoit automat peste 5 ani, după expirarea sa. „În cadrul acestui parteneriat, există o clauză de sprijin și asistență reciprocă în caz de agresiune armată”, a declarat Macron în cadrul conferinței comune de presă, alături de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, la reședința Maximos din Atena. „Nici măcar nu vă puneți întrebarea; orice s-ar întâmpla, vom fi alături de voi”, a adăugat el. Premierul Greciei a precizat că „Franța este adevăratul aliat” al țării sale, adăugând că „angajamentele privind asistența reciprocă” dintre Grecia și Franța reprezintă „punctul forte” al acordurilor dintre cele două țări. În afară de semnarea parteneriatului strategic cuprinzător, cele două guverne au semnat și alte acorduri în diverse domenii, între care Educației, Cercetare, dar și Energie Nucleară. În cadrul vizitei, compania franceză din Apărare, MBDA, a semnat un contract pentru continuarea sprijinului acordat rachetelor Mica ale Armatei Greciei. Cei doi lideri au insistat și asupra necesității de a clarifica modul în care clauza de Apărare reciprocă a UE – Articolul 42, alineatul 7 din Tratatul UE – ar funcționa în practică, subliniind că această clauză nu ar trebui considerată un substitut al Articolului 5 din Tratatul NATO, care precizează că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor. Cu toate acestea, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Greciei, Macron a afirmat că această clauză de apărare a UE este „mai puternică” decât Articolul 5 din Tratatul NATO, în contextul în care Macron a propus anterior că Franța poate să-și asume un rol mai puternic în rândul aliaților europeni ai alianței nord-atlantice, după ce Trump a criticat lipsa de sprijin a aliaților în războiul Statelor Unite împotriva Iranului. Sâmbătă dimineață, în cadrul vizitei, președintele Franței și premierul Greciei, au vizitat o fregată grecească construită de compania franceză Naval Group în portul Pireu. Cei doi oficiali au fost însoțiți de ministrul francez al Apărării și Forțelor Armate, Catherine Vautrin, alături de directorul general al companiei, Pierre-Eric Pommelet.
Deputata elenă Sofia Voultepsi, atacuri la adresa Codruței Kovesi și a României: Provine dintr-o țară care nu are o tradiție de separare a puterilor
Noi tensiuni în jurul Parchetului European. Deputata Sofia Voultepsi, din partidul de guvernare Noua Democrație din Grecia, a lansat atacuri la adresa Codruței Kovesi și a făcut referiri directe la România și la perioada regimului Ceaușescu, relatează Mediafax. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni difuzate pe postul de televiziune SKAI, în dimineața zilei de miercuri, 22 aprilie, în contextul în care șefa Parchetului European a efectuat o vizită la conducerea politică a Ministerului Justiției din Grecia. De asemenea, a fost ridicată imunitatea a 13 parlamentari greci, pentru a putea fi anchetați de Parchetul European, condus de Kovesi. Sofia Voultepsi, atac la adresa Laurei Codruța Kovesi Sofia Voultepsi a lansat critici asupra lui Kovesi și a făcut referiri la sistemul din România. „Provine dintr-o țară care, repet, (n.r. Kovesi) nu are o tradiție de separare a puterilor în stat, motiv pentru care a încercat să realizeze o reînnoire în afara consiliului judiciar, așa cum s-a întâmplat în propria țară alaltăieri și se întâmplă acum, prin ea însăși. Mi-aș dori ca Uniunea Europeană să fi plasat în acest prim parchet care a pus bazele un procuror din Franța, care îl cunoaște pe Montesquieu și știe că nu se poate amesteca și să spună că ați încălcat legea voastră care prevede consiliu judiciar.”, a spus Sofia Voultepsi. Sofia Voultepsi a adus în discuție și regimul Ceaușescu, despre care a spus că nu și-l dorește în Grecia. „Eu nu vreau justiție de tip Ceaușescu în Grecia. Când regimul Ceaușescu a căzut, avea 500.000 de securiști (Serviciul de Securitate al Statului) și avea și copii care își turnau și spionau proprii părinți în casele lor. Aceste lucruri nu dispar așa ușor. Acești 500.000 de securiști au mers undeva, s-au infiltrat pe undeva”, a afirmat deputata. Aceste declarații au loc în contextul scandalului OPEKEPE 2, care a stârnit reacții din partea unor parlamentari ai partidului de guvernământ Noua Democrație. Replicile Sofiei Voultepsi au avut loc în aceeași zi în care ministrul Justiției din Grecia a declarat că guvernul acordă sprijin total Parchetului European și activității conduse de Laura Codruța Kovesi. Recomandările autorului:
Ciorba de burtă – Război și pace în farfurie
În perioada Imperiului Otoman, trupele de elită ale sultanului, ienicerii, erau hrănite cu o zeamă, o fiertură, o supă din stomac de vită, foarte populară, adesea consumată după nopți lungi, ca remediu pentru mahmureală: İşkembe çorbası. De aici s-a răzpândit în toată zona balcanică: la greci, la bulgari și la români, pentru că asta înseamnă să fii imperiu – un schimb tacit de taxe, impozite și rețete. De unde vine „beef-ul” În Bulgaria, ciorba asta se cheamă „șkembe ciorba”, iar în Grecia – patsas. Sunt variante ale rețetei de bază: zeamă clară, usturoi, oțet, uneori, ardei iute. Fără îndoială, ciorba asta a traversat imperii, a schimbat nume și, na, poftim!, a reaprins rivalitatea dintre state. De curând, Grecia a dorit să protejeze rețeta ca patrimoniu cultural la UNESCO, dar Ankara a sărit cât colo: nu poți revendica o moștenire comună, mai ales că rețeta originală e turcească, nu grecească. Istoric vorbind, Turcia are dreptate. Dar! Ciorba de burtă – subiect de negociere diplomatică Acuma, Turcia e puțin exagerată: i-a plăcut să fie imperiu, să ia tot ce se poate, să distrugă tot ce se poate, dar să nu dea nimic înapoi: nici măcar o ciorbă, fie ea de burtă. Iată cum devine ciorba de burtă un subiect de negociere diplomatică nu doar în tratate, ci și în farfurie. Modesta fiertură reaprinde „beef-ul” (asta înseamnă și „neînțelegere”, dar și „vită” – ironia sorții!) între Turcia și Grecia, de data asta în privința acestei moșteniri otomane: cui aparține și cine o face mai bună? Când se bagă și România în ciorbă Dar când doi se ceartă, al treilea câștigă. Doamnelor și domnilor, în ring intră România, cu un rol cu totul diferit. România nu revendică paternitatea, dar România revendică prefecționarea. România reinterpretează în stil propriu această zeamă destul de aspră în stilul său și așa se face că asistăm acum la o transformare-spectacol: baza devine mai bogată prin fierberea îndelungată a oaselor și se echilibrează gustul prin adăugarea unui „liezon” alcătuit din smântână și gălbenuș de ou, care-i potolește asprimea. Eficientizarea săracului animal Apar, de asemenea, elemente locale ca gogoșarul murat, iar ce iese la final este nu o ciorbă, ci o experiență spirituală. Pentru că, să nu uităm, stomacul de vită – burta – era considerat un ingredient marginal, un ceva ce era folosit doar ca să nu se arunce, așa că fiertura asta a apărut, de fapt, din dorința de eficientizare a săracului animal. România aduce ciorba la nivelul următor Ciorba de burtă aparține, așadar, unei gastronomii a necesității, nu a ethosului. Însă ce face România este să aducă preparatul la nivel înalt, mai ales în a doua jumătate a secolului XX, când restaurantele au standardizat rețeta, iar, pentru bucătari, aceasta a devenit testul suprem în bucătărie. Vechea mâncare de cazarmă s-a îmbrăcat cu haine bune, de duminică. Dacă în Turcia, ciorba de burtă era despre disciplină și funcționalitate, în Grecia e despre autenticitate, simplitate și tradiție, iar în România – despre adaptare, rafinare, echilibrare. Ciorba de burtă ca manifest de țară Și uite cum a ajuns ciorba de burtă un manifest de țară, pentru că, prin sine, rețetele celor trei state vorbesc despre influența lor în regiune. Diplomația trece, alături de alte sentimente, tot prin farfurie. Ciorba de burtă românească e singura care a transformat utilitarul în complex, austerul în reconfortant, perifericul în emblematic. La români, ciorba asta a dat Rădăuțeana, iar la greci – Avgolemono – aceeași Mărie cu altă pălărie. Plus lămâie.
Restricții pentru femei, în noul sezon estival din Grecia. Nerespectarea regulilor poate fi sancționată cu amenzi de până la 3.000 de euro
Turiștii care vizitează anul acesta Grecia, în special femeile, trebuie să respecte mai multe reguli stricte pentru sezonul estival, recent introduse. Astfel, riscă amenzi considerabile, de până la 3.000 mii de euro. Printre cele mai neobișnuite interdicții se numără purtarea pantofilor cu toc ascuțit în situri arheologice, inclusiv la Acropole, măsura având rolul de a proteja marmura veche de peste 2.000 de ani, care este deja afectată de numărul mare de vizitatori. Persoanele care ignoră regula pot fi opriți la intrare sau chiar sancționați, amenzile putând ajunge până la 900 de euro. Totodată, atingerea exponatelor în muzee și situri istorice este strict interzisă, potrivit publicației Blic.rs. Reguli dure și pentru șoferi Dar reguli mai dure se aplică și în trafic. Astfel, fumatul într-un autoturism în care se află un copil sub 12 ani este sancționat cu amendă, care poate ajunge la 1.500 de euro pentru mașinile personale și până la 3.000 de euro pentru cele de serviciu sau închiriate. Mai mult, permisul de conducere este suspendat automat pentru 30 de zile. Poliția Rutieră a intensificat deja controalele în zonele turistice, vizând în special consumul de alcool la volan, depășirea vitezei și parcările ilegale. De asemenea, o mașină parcată neregulamentar poate aduce o amendă între 40 și 80 de euro, dar și sancțiuni suplimentare, precum reținerea plăcuțelor de înmatriculare, a permisului auto sau a certificatului de înmatriculare. Lista sancțiunilor rutiere: Trecerea pe roșu sau depășirea pe linie continuă: 700 de euro; Nepurtarea centurii de siguranță: 350 de euro; Folosirea telefonului mobil la volan: 100 de euro; Depășirea vitezei (cu până la 20 km/h): 100 de euro; Conducerea sub influența alcoolului: între 78 și 1.200 de euro. Autorul mai recomandă: Cele mai ieftine destinații de vacanță pentru români în 2026 Grecia interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani din 2027. Planul premierului Kyriakos Mitsotakis Minunata țară europeană ocolită de turiști. Prea plictisitoare
Cât l-ar putea costa pe un șofer român să călătorească în Grecia cu mașina în 2026, după criza petrolieră
Criza energetică provocată de blocarea tranzitului petrolier din Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la scumpirea vacanțelor. Nu doar zborul cu avionul se va scumpi. Costul deplasării cu mașina ar putea costa chiar sute de euro. Vacanțele în Grecia, mai scumpe în 2026 Vacanțele în Grecia vor fi mult mai scumpe în vara lui 2026 după creșterea prețurilor la carburant. Nici măcar destinațiile preferate ale românilor, precum Thassos, Halkidiki sau Lefkada, recunoscute pentru prețurile mici, nu vor scăpa de marile scumpiri. Cât l-ar putea costa pe un șofer român un drum dus-întors spre Thassos PROMOTOR a calculat cât i-a putea costa pe români o deplasare de la Giurgiu până în Thassos. În România, prețul benzinei a ajuns la 1,8 euro/litru (aproape 10 lei), iar motorina a sărit peste 2 euro (11 lei). În Bulgaria, benzina costă 1,4 euro/litru, iar motorina a ajuns să coste 1,6 euro/litrul. Grecia a fost cea mai grav afectată de criza energetică globală declanșată de Iran. Benzina costă 2 euro pe litru, iar motorina este 2,2 euro. Sursa Foto: Shutterstock Asffel, pentru a parcurge un traseu dus-întors de 650 km până în Thassos, un șofer român va trebui să scoată din buzunar: 65 de euro pentru benzină sau 75 de euro pentru motorină; 6 euro pentru taxa de pod; 15,34 de euro vinieta de Bulgaria pentru o săptămână; 20 euro taxa de autostradă din Grecia; 50 de euro de mașină și 10 euro de persoană pentru transportul cu feribotul; Total: 200 de euro. PROMOTOR a calculat că drumul cu mașina până la Lefkada ar putea fi și mai scump: ar putea ajunge până la 300 de euro. Carburant: 220 de euro benzina/240 de euro motorina; Taxa pod Giurgiu: 6 euro; Vinietă Bulgaria: 15 euro; Taxa autostradă Grecia: 45 de euro. Cât îl costa pe un român o vacanță în Atena, în 2025? În vara anului 2025, o călătorie de o săptămână la Atena cu avionul putea să ajungă la 1.100 de euro. Un sejur de o săptămână petrecută în Grecia poate să coste în medie 1.300 de euro pentru o singură persoană, iar pentru două persoane, suma ajunge la 2.600 de euro. Acestea erau costurile în 2025. În 2026, după războiul dintre SUA și Iran care a declanșat cea mai gravă criză petrolieră din istorie, costurile ar putea fi aproape dublate din cauza scumpirilor la carburanți, transport și alimente. Sursa Foto: Envato/Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: Atena, un „SMART CITY” în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Cântăreața greacă Marinella a murit la 87 de ani
Spectacolul retrospectiv fusese conceput pentru a sărbători o carieră invidiabilă care a durat șapte decenii, dar a devenit, în cele din urmă, un adio trist pentru fanii săi, scrie Greek Reporter. Colapsul dramatic s-a produs în timpul celei de-a treia melodii a serii, binecunoscuta „Cuvintele sunt inutile”, unul dintre cele mai mari hituri ale sale, și, în timp ce rostea versul „Doamne, ne-ai învățat cât să iubim”, a leșinat. După o perioadă lungă de spitalizare, s-a întors acasă, unde a murit liniștit sâmbătă, 28 martie 2026, a anunțat familia sa. O stea se naște, într-o familie de refugiați Marinella s-a născut Kyriaki Papadopoulou în Salonic pe 19 mai 1938, fiind cea mai mică dintre cei patru copii. Familia Papadopoulos era formată din refugiați din Pontus, care au ajuns în Grecia după o lungă ședere la Constantinopol. Locuiau într-un semi-demisol modest în centrul orașului. Marinella a avut o viață dificilă, crescând în timpul ocupației germane și al războiului civil grec. Ca majoritatea copiilor din generația sa, a trebuit să se maturizeze rapid, deoarece viața ei era plină de dificultăți și lipsuri. Foamea și frigul erau la ordinea zilei pentru familia ei în acei ani. În biografia sa Marinella: Nopți care s-au transformat în amiezi, scrisă de Giannis Xanthoulis, cântăreața greacă și-a lăudat tatăl pentru moralitatea și bunătatea sa. Ea a spus că tatăl său i-a transmis valori și principii precum hărnicia, independența și onestitatea. Mai important, nu a oprit-o niciodată să-și urmeze visul, știind că avea o înclinație artistică. De mică, Kyriaki știa că s-a născut pentru a deveni actriță sau cântăreață. Când era copil, tatăl ei o așeza pe masa familiei ca să cânte pentru el. Ea a dezvăluit că tatăl său a fost primul ei fan. Cu adevărat, Marinella s-a născut artistă. La vârsta de cinci ani, a apărut în emisiunea de radio „Ora copiilor”, o emisiune urmărită cu sufletul la gură de toți copiii înainte de apariția televiziunii. Câțiva ani mai târziu, vocea ei promova magazinele de haine din Salonic, iar la șaptesprezece ani a apărut ca actriță într-unele dintre cele mai celebre trupe ale vremii, grupuri de actori și cântăreți care făceau turnee în Grecia, prezentând cântece și scenete teatrale. Într-o seară, norocul (sau soarta) i-a arătat drumul spre microfon. Cântăreața trupei s-a îmbolnăvit, iar Kyriaki de șaptesprezece ani a fost rugată să o înlocuiască. De atunci, rolul ei a devenit acela de cântăreață a trupei și curând a început să cânte în cluburi de noapte. Tânăra Kyriaki devine Marinella Kyriaki, cunoscută și drept Kiki, avea optsprezece ani când a fost „botezată” Marinella. Era 1956 și cânta la clubul de noapte Panorama din Salonic, când cântărețul Tolis Harmas, care evolua și el în club, i-a dat numele de scenă Marinella, după un cântec pe care îl interpreta. I-a spus că nu va avea noroc pe scenă ca Kiki Papadopoulou. Anul 1956 s-a dovedit a fi unul pivotal pentru tânăra cântăreață. Pe lângă noul nume de scenă, a întâlnit legendarul cântăreț grec Stelios Kazantzidis, care a ajutat-o să-și dezvolte cariera. Curând, cei doi au devenit cel mai faimos cuplu din Grecia. De asemenea, au format cel mai mare duet masculin-feminin din istoria muzicii populare grecești, neegalat până astăzi. În 1957, a lansat primul său cântec pe disc, „Elenitsa, Nitsa” („Micuța Helen”). Până atunci, cuplul se mutase la Atena. Au cântat duete fără precedent pe scenă și pe discuri. Marinella și Kazantzidis au făcut turnee împreună în Statele Unite și Germania, de asemenea au apărut în filme, interpretând cântece ale celor mai prestigioși compozitori greci, precum Mikis Theodorakis, Manos Hadjidakis, Vassilis Tsitsanis, Giorgos Zambetas, Apostolos Kaldaras, Stavros Xarchakos și Christos Leontis. Marinella-Kazantzidis au devenit cel mai comentat cuplu din Grecia, cunoscut atât pentru duetul cântărețesc, cât și pentru tumultoasa lor poveste de dragoste. Cei care i-au cunoscut susțineau că Kazantzidis era extrem de gelos pe ea, așa cum Marinella a recunoscut ulterior. Cei doi s-au căsătorit în 1964, dar au divorțat doi ani mai târziu, personalitățile lor fiind prea volatile pentru a continua viața împreună. Marinella a spus că îi datorează mult primului soț, deoarece acesta i-a predat multe despre cum să-și folosească vocea, dar și despre claritatea frazării și ortofonie.
Grecia și alte patru țări ale UE vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a indicat că a avut deja întâlniri cu omologii săi din aceste țări și că „echipele tehnice” se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a aborda acest plan, scrie EFE. Ideea este ca aceste centre să găzduiască imigranți ale căror cereri de azil au fost respinse în Uniunea Europeană, dar care nu pot fi trimiși înapoi în țările lor de origine pentru că nu sunt acceptați, a declarat Plevris la postul public de televiziune ERT. În plus, el a subliniat că „cea mai mare” dintre aceste cinci națiuni poartă deja discuții cu țări terțe din Africa cu care s-ar putea ajunge la un acord. Noi reglementări privind repatrierea Scopul este ca acest plan să fie gata în momentul în care Parlamentul European va vota peste câteva luni un nou regulament privind repatrierile care va permite crearea acestor centre. Acest regulament, propus de Comisia Europeană (CE) în martie 2025 și care va începe să se aplice la mijlocul anului 2026 dacă va fi aprobat de Parlamentul European, urmărește să înlocuiască Directiva privind returnarea din 2008 pentru a stabili un sistem comun de returnare care să fie „mai rapid, mai simplu și mai eficient”, conform textului oficial al propunerii. „Există o problemă cu întoarcerea (imigranților) în întreaga Europă”, a subliniat Plevris, adăugând că crearea acestor centre va acționa și ca factor „descurajator”. În ultimii ani, Grecia efectuează anual între 5.000 și 7.000 de repatrieri de imigranți , în timp ce în fiecare an sosesc în țară între 40.000 și 50.000 de imigranți , dintre care doar jumătate primesc azil.
Simona Halep și-a luat apartament în Dubai, dar nu s-a mutat definitiv din România. În schimb, Novak Djokovic ar fi decis să se stabilească în Grecia!
Retrasă din activitate în februarie 2025, Simona Halep și-a luat apartament în Dubai, dar locuiește tot în România. Novak Djokovic, în schimb, ar fi decis să se stabilească în Grecia. Marele jucător de tenis Novak Djokovic a făcut demersurile pentru a se muta pe termen lung departe de Serbia, stabilindu-se la Atena, și spune că se simte grec. Novak Djokovic și-a dus familia în Grecia și pare să fie vorba despre o mutare definitivă Cea mai valoroasă jucătoare română de tenis din istorie, Simona Halep, nu a mai jucat un meci oficial din februarie 2025, când a fost învinsă în primul tur la Transylvania Open. la finele confruntării cu italianca Lucia Bronzetti, ea a anunțat că se retrage din activitate. De atunci, dubla câștigătoare de turnee de Mare Șlem își împarte timpul liber între Emiratele Arabe Unite și România, unde are afaceri în industria HoReCa, dar se și bucură de golf, sportul preferat al milionarilor. Fostul lider WTA are un apartament de lux în Dubai și nu de puține ori a prezentat imagini în care a pus accent pe detaliile aurii care evidențiază luxul, dar și pe sala de antrenament. În ceea ce îl privește, Novak Djokovic a părăsit Serbia împreună cu familia. Pe măsură ce se obișnuiește cu cultura și învață o altă limbă, motivele plecării sale din țara natală încep să devină clare. El și soția sa, Jelena, au traversat granița cu cei doi copii ai lor, Stefan și Tara, care par să se bucure de noul mediu. Acest lucru pare să fi contribuit la convingerea lor că acesta este un loc bun de trăit. Mutarea la Atena a venit pe neașteptate După ce a pierdut finala de la Australian Open 2026, Djokovic s-a întâlnit cu Thanos Plevris, ministrul Migrației și Azilului din Grecia. Politicianul a scris un mesaj pe rețelele de socializare, punctând că „marele atlet și om Djokovic dorește să rămână cu familia sa în țara noastră”. Jucătorul, care pe 22 mai va împlini 39 de ani, locuiește în Grecia de mai puțin de un an, dar a recunoscut deja că se simte grec. Acest lucru a fost dezvăluit într-un interviu după ce s-a întors în țară în urma expediției sale în Australia. „Încă trebuie să învăț greaca. Nu mă pricep foarte bine la limbă, nu este ușor”, a completat cel mai titrat jucător în turneele de Mare Șlem, cu 24 de trofee, vorbitor a 11 limbi diferite. Aparent adorat în Serbia, acest lucru a fost anulat când a devenit vocal în legătură cu incidentul tragic al prăbușirii unei gări în Novi Sad în 2024, soldat cu 16 morți. El a susținut persoanele care au participat la diferitele mitinguri și a dedicat una dintre victoriile de la Australian Open 2025 unui student care a fost lovit de o mașină în timp ce protesta. Lui Nole îi place stilul de viață și simte cu adevărat că grecii și sârbii sunt ca frații Djokovic a fost vizat de tabloide și s-a mutat la Atena după ce a fost ținta unei campanii de denigrare din partea guvernului sârb. La sfârșitul anului 2025, el a recunoscut că sârbii și grecii au multe asemănări. „Există multe legături istorice, religioase, sociale și culturale între Grecia și Serbia, care reprezintă un motiv important pentru care sunt aici. De asemenea, vremea și mâncarea sunt incredibile, iar coasta este una dintre cele mai frumoase. Îmi place stilul de viață și simt cu adevărat că grecii și sârbii sunt ca frații. Acesta este cel mai important motiv”, spunea Nole, potrivit Tennis up to date. Sârbul a și participat la turneul de la Atena din 2025, când l-a învins în finală pe italianul Lorenzo Musetti cu 4-6, 6-3, 7-5. Anterior îi eliminase pe chilianul Alejandro Alejandro cu 7-6 (3), 6-1, portughezul Nuno Nuno cu 7-6 (1), 6-4 și germanul Yannick Hanfmann cu 6-3, 6-4. „Mă simt ca acasă. Îmi place! Vreau să le mulțumesc tuturor pentru că au venit astăzi și toată săptămâna, susținându-mă pe mine și pe toți jucătorii. A fost uimitor pentru toată lumea”, a spus el, la festivitatea de premiere.
Care este insula din Grecia care îți dă bani să te muți: sute de euro pe lună și cazare gratuită
O insula din Grecia oferă bani ca să te muți acolo. Este vorba despre Antikitera, o insulă din Marea Egee aflată între Creta și Peloponez, care lansează un apel direct către familii și muncitori dispuși să își schimbe radical viața. Oferta este una cât se poate de tentantă: sprijin financiar lunar, cazare gratuită și ajutor concret pentru integrare. Cu doar 45 de locuitori permanenți, Antikitera se confruntă cu o realitate dură: îmbătrânirea populației și lipsa copiilor. Comunitatea locală a decis deci că singura soluție este să deschidă larg porțile pentru oameni noi, dispuși să trăiască simplu, aproape de natură, într-un ritm total diferit de cel urban, scrie ziarul românesc. Inițiativa prevede acordarea unui sprijin financiar de circa 500 de euro pe lună, timp de trei ani, alături de cazare gratuită și ajutor cu alimentele de bază. Antikitera promite liniște, peisaje sălbatice și o comunitate mică, unde fiecare nou venit contează cu adevărat. Modelul nu este însă unul complet nou în Grecia, dar Antikitera se remarcă prin numărul extrem de redus de locuitori și prin caracterul său izolat, ce o transformă într-un refugiu pentru cei ce caută un trai simplu, rural, chiar lângă mare. Autorul recomandă: De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate