Italia, Spania, Grecia și Cipru vor primi sprijin pentru relocarea migranților
Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO. Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți. Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp. Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”. Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant. Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei. „Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat. „Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia. Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare. Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului
Şeful pazei de coastă din Grecia a fost trimis în judecată pentru naufragiul soldat cu sute de morţi
Procurorii din Grecia au decis trimiterea în judecată a actualului comandant al pazei de coastă, viceamiralul Tryfon Kontizas, împreună cu alţi trei ofiţeri de rang înalt, pentru moartea a sute de migranţi care se aflau la bordul unei ambarcaţiuni de pescuit scufundate în largul coastelor elene, în iunie 2023, potrivit BBC. Vasul Adriana, care transporta aproximativ 650 de persoane plecate din Libia spre Italia, s-a scufundat în apropiere de Pylos, după ce ar fi fost tractat greşit de o navă a pazei de coastă. Doar 104 oameni au supravieţuit, iar 82 de cadavre au fost recuperate. Procurorul curţii de apel maritime din Pireu a acuzat ofiţerii de „ucidere din culpă în ape internaţionale, dar aflate în zona de salvare a Greciei”, precum şi de „neglijenţă în îndeplinirea obligaţiei legale de a salva persoane aflate în pericol”. Iniţial, şeful pazei de coastă şi alţi trei ofiţeri fuseseră exoneraţi de responsabilitate, însă decizia a fost contestată de avocaţii supravieţuitorilor şi ai familiilor victimelor. În urma acestei contestaţii, procurorii au dispus începerea urmăririi penale şi pentru aceştia. Guvernul grec a susţinut constant că nu a existat nicio acţiune greşită din partea pazei de coastă şi că ţara „respectă pe deplin drepturile omului”, menţionând că, în ultimul deceniu, Grecia a salvat peste 250.000 de persoane aflate în pericol pe mare.
Prima țară din Uniunea Europeană care va introduce ziua de lucru de 13 ore
Muncitorii din fabrici, casierii și personalul hotelier din Grecia ar putea să lucreze mai mult în curând. Țara urmează să devină primul stat membru din UE care introduce oficial o zi de lucru de 13 ore pentru sectorul privat. Parlamentul urmează să voteze miercuri legea, în contextul unor manifestații planificate la nivel național. În ciuda opoziției, se preconizează că proiectul de lege va fi adoptat cu ușurință, cu voturile partidului de guvernământ Noua Democrație. De la preluarea puterii în 2019, guvernul de centru-stânga a transformat piața muncii din țară în una dintre cele mai „flexibile” din Europa. Începând cu iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și unele sectoare de servicii pot lucra după un nou program de șase zile, cu un supliment de 40% plătit pe lângă salariul obișnuit pentru a șasea zi lucrătoare. Măsura, care contravine tendinței de reducere a săptămânii de lucru în unele țări europene, a fost considerată necesară din cauza îmbătrânirii și scăderii populației Greciei și deficitului major de lucrători calificați. Grevă generală în Grecia Grecia a fost cuprinsă marți de o grevă generală, a doua de luna aceasta, sindicatele au cerut retragerea noii legislații. Majoritatea transporturilor publice și a serviciilor publice au fost paralizate în urma protestelor de amploare. „«Programul de lucru flexibil» înseamnă în practică «abolirea zilei de lucru de opt ore», distrugerea oricărui concept de viață familială și socială și legalizarea exploatării excesive”, a declarat sindicatul din sectorul public, ADEDY, într-un comunicat. Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, în maximum 37,5 zile pe an, cu o limită maximă de 48 de ore pe săptămână, pe baza unei medii de patru luni și a unui număr maxim de ore suplimentare de 150 de ore. Însă săptămâna de lucru de 40 de ore rămâne regula, iar orele suplimentare vor fi, în general, mai bine compensate, cu un bonus de 40%. Recomandările autorului:
Primul stat UE care va introduce oficial ziua de lucru de 13 ore. Sindicatele protestează
Astfel, Grecia devine primul stat membru al Uniunii Europene care legiferează un astfel de program, în ciuda opoziției acerbe din partea sindicatelor și a protestelor masive la nivel național. Ziua de lucru de 13 ore în Grecia, motiv de grevă generală și tensiuni sociale Noua legislație permite muncitorilor din industrie, comerț, agricultură și servicii să lucreze până la 13 ore pe zi, în anumite condiții, și până la șase zile pe săptămână. Munca suplimentară va fi recompensată cu un bonus salarial de 40%. Totuși, sindicatele denunță această măsură ca fiind o „legalizare a exploatării” și o „abolire a zilei de lucru de 8 ore”. Legea prevede că ziua de lucru de 13 ore în Grecia este teoretic voluntară, însă, în practică, angajații se tem că vor fi forțați de angajatori să accepte acest regim. Lipsa controalelor la locul de muncă și puterea disproporționată a angajatorilor sunt motivele principale de îngrijorare, scrie Politico. Ziua de lucru de 13 ore în Grecia justificată de criza demografică și lipsa forței de muncă Guvernul susține că măsura este necesară pentru a combate efectele îmbătrânirii populației și deficitul forței de muncă. În plus, legislația introduce și alte modificări majore: contracte pe două zile, concedii împărțite în mai multe perioade, angajări rapide prin aplicații și programe de muncă flexibile adaptate nevoilor companiilor. Impactul social și economic al introducerii zilei de lucru de 13 ore în Grecia Economia Greciei a cunoscut o redresare lentă după criza financiară, dar salariile rămân printre cele mai mici din UE, iar costul vieții este tot mai ridicat. Conform datelor Eurostat și OCDE, Grecia este deja printre țările cu cele mai multe ore lucrate anual. Aproape 20% dintre angajați lucrează peste 45 de ore săptămânal. Sindicatele avertizează că ziua de lucru de 13 ore în Grecia va agrava dezechilibrul dintre viața profesională și cea personală și va afecta sănătatea psihică și fizică a angajaților.
Sindicatele din Grecia perturbă transporturile pentru o zi: Trenurile, mijloacele de transport public, dar și cursele maritime, afectate
Greva va începe în 14 octombrie și va fi valabilă de la ora 00:00 până la 23:59. În Atena, vor funcționa cu program redus serviciile de metrou, tramvai, și tren electric, între orele 09:00 și 17:00, potrivit comunicatului publicat de sindicatul transportatorilor, citat de Greek City Times. De asemenea, nu se cunoaște încă programul de funcționare pentru serviciile de autobuz și troleibuz din capitala Greciei. Orarele trenurilor, afectate în toată țara La grevă s-au alăturat mai multe sindicate din domeniul transporturilor, precum și Federația Panelenică a Lucrătorilor Feroviari (POS), ceea ce înseamnă că orarele trenurilor la nivel național vor suferi modificări, inclusiv cele ale trenurilor suburbane, Proastiakos. Potrivit publicației elene, compania de transport Hellenic Train ar putea confirma anularea curselor, cu posibile servicii limitate asigurate de personalul de urgență. Transportul maritim, afectat La grevă participă și trei sindicate din sectorul transportului maritim: PEMEN, PENEN și PEPRN. Cursele de feribot vor fi afectate, dar și transportul de croazieră. Plecările navelor din portul Pireu, Lavrio și Rafina vor suferi modificări. Circulația navelor de croazieră, a navelor comerciale, dar și a petrolierelor va fi afectată, întrucât ele au nevoie de remorchere pentru a intra sau a ieși din port. În ceea ce privește programul specific de transport pentru marți, 14 octombrie, sindicatele care participă la grevă vor furniza informații cu privire la program. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a emis o avertizare de călătorie pentru românii care vor călători în Grecia săptămâna viitoare.
Grevă națională, anunțată săptămâna viitoare în Grecia. Avertizarea MAE pentru românii din țara elenă
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Elenă asupra faptului că, în data de 14 octombrie 2025, este preconizată declanșarea unei greve naționale, context în care pot fi înregistrate perturbări semnificative în domeniul transportului public rutier, feroviar și maritim. MAE recomandă cetățenilor români să verifice orarul de funcționare al mijloacelor de transport în comun, la data de 14 octombrie 2025, pe site-urile Web oficiale ale companiilor de transport. Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +30 2106728875; +30 2106728879 și ale Consulatului General al României de la Salonic: +30 2310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. Totodată, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, pot apela la telefonul de permanență al Ambasadei României la Atena: +30 6978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic: +30 6946049076.
Fondurile europene, principala sursă de relansare economică. România a depășit pericolul, spune Nazare
„La ECOFINUL din iulie eram foarte aproape de posibilitatea de a avea fondurile europene suspendate într-un 2026. Ceea ce România nu și-ar fi permis. Astăzi nu mai suntem în această realitate. Măsurile pe care le-am luat în aceste 100 de zile își fac efectele scontate. Fondurile europene sunt principala noastră sursă de creștere, sunt principala noastră sursă de relansare. Am depășit pericolul”, a transmis Nazare. Potrivit ministrului, este necesar să „absorbim” cât mai mult din banii europeni avuți la dispoziție. „Acest lucru ne va ajuta pentru a relansa creșterea economică care este firavă în acest moment”. Nazare s-a întâlnit și cu miniștrii Finanțelor din Bulgaria și Grecia. „În relație cu Bulgaria, am discutat despre chestiunea contrabangăi cu țigării, o chestiune foarte gravă pe care trebuie să o ținem în frău. Același lucru l-am făcut cu ministrul Finanțelor din Grecia, pentru că și Grecia e foarte îngrijorată de această chestiune, și toate trei țările putem împreună să schimbăm informații și să luăm măsuri în comun pentru combaterea contrabandei”, a spus Nazare. Vineri, ministrul Finanțelor a participat la Reuniunea Grupul Partidului Popular European (PPE) și la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Luxemburg. Principalele discuții s-au axat pe viitorul buget al Uniunii Europene și propunerea Comisiei Europene de actualizare a sistemului de resurse proprii al UE.
Ministrul Justiției, despre extrădarea lui Sorin Oprescu: Impedimentul invocat anterior a dispărut
Radu Marinescu spune, pentru Digi24, că în acest moment nu ar trebui să mai existe vreun impediment privind extrădarea lui Sorin Oprescu din Grecia. „Procedura mandatului european de arestare presupune examinarea acestuia cu celeritate, ceea ce înseamnă că acum, fiind arestat, va fi prezentat unui magistrat, urmând să își formuleze poziția – fie este de acord cu trimiterea sa în România, fie dacă nu este de acord, urmează a se desfășura o procedură judiciară în acest sens. De la ultima solicitare făcută de România au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care, apreciem noi, sunt în sprijinul solicitării noastre actuale de predare a domnului Oprescu”. Ministrul Justiției a mai adăugat că „în esență, apreciindu-se că mandatul de arestare poate fi menținut și solicitarea de predare de asemenea menținută, dacă au intervenit aspecte, diferite, aspecte noi față de cererea anterioară. Noi apreciem că în acest moment condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene și că acest impediment apreciat anterior de autoritățile elene a dispărut. Urmează, bineînțeles că autoritățile judiciare din Grecia să se pronunțe cu celeritate”. „Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și care țin de statul român pentru a pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante. Apreciem, repet, că în ceea ce privește condițiile de deținere s-au făcut progrese semnificative și că acest impediment nu mai există”, adaugă el. Sorin Oprescu, reținut lângă aeroportul din Salonic Fostul primar al Capitalei a fost reţinut sâmbătă lângă aeroportul din Salonic. Motivul este acela că autoritățile elene au primit noi informații de la justiția din România privind condițiile de detenție în penitenciarele românești. Polițiștii greci l-au reținut din nou pe Oprescu pentru că în luna mai a acestui an, Tribunalul București a acceptat o cerere din partea polițiștilor care gestionează cazurile de urmăriți internațional, iar România a transmis un angajament de îmbunătățire a condițiilor de detenție, arată Ministerul de Justiție. Acesta a fost motivul invocat de magistrații eleni atunci când au respins inițial extrădarea fostului primar general al Capitalei: nu ar fi beneficiat de condiții decente de detenție în România, având în vedere vârsta înaintată a acestuia – Oprescu are 73 de ani – afecțiunile de care suferă și pedeapsa pe care o are de executat. Condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, în 13 mai 2022, la zece ani şi opt luni de închisoare, într-un dosar în care este acuzat de mai multe fapte de corupţie, după ce a primit 25.000 de euro la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, care la rândul său este acuzat că a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi din dosar, şi care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipiului Bucureşti. La finalul anului 2013, grupul ar fi fost condus de Sorin Oprescu. În aceeaşi zi, Sorin Oprescu a fost dat în urmărire, fiind reţinut în Grecia în 17 mai. În 31 mai, Oprescu a fost eliberat pe cauţiune, iar Curtea de Apel din Atena a respins cererea României de extrădare a sa.
Sorin Oprescu ajunge mâine în fața unui procuror grec. Va fi întrebat dacă acceptă predarea către România
Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, va ajunge mâine dimineață în fața unui procuror din Salonic, pentru o audiere în cadrul procedurii privind mandatul european de arestare emis pe numele său. Potrivit unor surse Gândul, procurorul îl va întreba pe Oprescu dacă acceptă să fie predat autorităților române. Dacă fostul edil își dă acordul, acesta va fi trimis direct în România, fără ca dosarul să mai ajungă în fața unei instanțe. Mediafax foto În cazul în care refuză predarea, cazul va fi trimis în fața unei instanțe elene, care va analiza mandatul european. Sursele afirmă că, în acest scenariu, apărarea lui Oprescu ar putea invoca din nou argumentul condițiilor necorespunzătoare din închisorile românești, motiv folosit și în trecut pentru a amâna extrădarea. Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv în România la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție. El a fost prins în Grecia ieri, unde a fugit înainte de pronunțarea sentinței. Surse foto: Mediafax foto AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”
Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, reținut lângă aeroportul din Salonic
Fostul primar general al Bucureștiului, Sorin Oprescu, în vârstă de 73 de ani, a fost reținut sâmbătă în Grecia, lângă aeroportul din Salonic. Operațiunea a fost rezultatul cooperării internaționale dintre Poliția Capitalei – Serviciul Investigații Criminale, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) și autoritățile elene, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Ministerul Justiției subliniază că reținerea lui Oprescu reprezintă „un succes al cooperării strânse dintre autoritățile din România și cele din Grecia” și confirmă angajamentul de a readuce în țară persoanele condamnate care se sustrag executării pedepsei. Pe numele lui Oprescu, Tribunalul București a emis în mai 2022 un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, după ce acesta a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni pentru constituirea unui grup infracțional organizat, luare de mită și spălare de bani. Fostul edil fusese deja arestat în Grecia în mai 2022, însă autoritățile locale au refuzat atunci predarea sa către România. Ulterior, procedurile legale au fost reluate, iar polițiștii români au desfășurat activități investigativ-operative pentru a-l localiza din nou. În prezent, în Grecia se derulează procedurile judiciare pentru punerea în aplicare a mandatului european de arestare. În funcție de decizia instanțelor elene, Sorin Oprescu urmează să fie predat autorităților române pentru executarea pedepsei.