În ultima săptămână, la Iași, au fost înregistrate 3.493 de cazuri de infecții respiratorii acute: 156 de ieșeni au ajuns la spital
În ultima săptămână, la nivelul județului Iași, au fost înregistrate 3.493 de cazuri de infecții respiratorii acute. Din totalul de infectări, 156 de persoane au avut nevoie de îngrijire spitalicească. La Iași, în intervalul 27 octombrie – 2 noiembrie 2025, s-au înregistrat 3.493 de cazuri de infecții respiratorii acute În perioada 27 octombrie – 2 noiembrie 2025, la Iași, s-au înregistrat 3.493 de cazuri de infecții respiratorii acute. Din totalul de cazuri, s-au înregistrat 156 de internări: 75 de internări la pacienții cu infecții virale ale căilor respiratorii superioare, iar 81 de internări din cauza pneumoniilor. „Conform datelor oferite de Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile din cadrul Direcției de Sănătate Publică Iași, în săptămâna 27.10-02.11.2025, s-au înregistrat 3.493 cazuri de infecții respiratorii acute, cu 18,72% mai puține față de săptămâna 20-26.10.2025 (4.298 cazuri): 2.755 sunt infecții virale ale căilor respiratorii superioare, 733 sunt pneumonii și 5 cazuri de gripă. În intervalul de timp menționat, nu s-au înregistrat cazuri de gripă confirmate prin test PCR. Tot în același interval, nu au fost înregistrate decese. Din analiza stratificată pe grupe de vârstă reiese că incidența cea mai mare pentru IACRS este la 5-14 ani, iar pentru pneumonii și gripă este la grupa de vârstă 15-49 ani. De asemenea, în săptămâna 27.10-02.11.2025, au fost raportate 156 internări, reprezentând 4,46% din numărul total de cazuri, cu 11 mai puține față de săptămâna 20-26.10.2025: IACRS (infecții virale ale căilor respiratorii superioare) – internări – 75; pneumonii – internări – 81; gripe – internări – 0”, au transmis reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Iași. 43.777 de ieșeni s-au vaccinat antigripal până în acest moment Până în data de 5 noiembrie 2025, 43.777 de ieșeni s-au vaccinat antigripal. Din totalul de persoane imunizate, 42.336 au beneficiat de vaccin compensat 100% sau 50%, iar 1.441 de persoane au plătit prețul întreg al vaccinului antigripal. „Cu privire la vaccinarea antigripală, conform ultimelor date centralizate, din luna septembrie și până astăzi, 5 noiembrie 2025, s-au vaccinat 43.777 persoane din județul Iași, din care 42.336 au beneficiat de vaccin antigripal compensat 100% sau 50%, pe baza rețetelor eliberate de medicul de familie sau medicul specialist, cu care s-au prezentat la farmaciile aflate în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar restul de 1.441 au beneficiat de vaccin prin achiziție proprie de la aceste farmacii”, au transmis reprezentanții DSP Iași. Menționăm că de vaccinare antigripală compensată 100% beneficiază copiii cu vârstă de până la 18 ani, persoanele peste 65 de ani și persoanele cu boli cronice care au peste 45 de ani, precum și gravidele. Persoanele cu vârstă cuprinsă între 45 și 65 de ani pot achiziționa vaccinul la un preț compensat de 50%. Vaccinul antigripal se află încă din luna septembrie, iar pentru a beneficia de imunizare ieșenii trebuie să se prezinte la medicul de familie pentru prescripție. Persoanele care nu beneficiază de vaccin compensat îl pot cumpăra din farmacii, prețul variind între 65 și 70 de lei. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Este răceală sau gripă: Cum facem diferența? Explicațiile lui Adrian Marinescu
Tema ultimei ediții a podcastului lui Adrian Artene, „Altceva” a fost despre probabilitatea unei noi pandemii: „Vom avea o nouă pandemie? Dr. Adrian Marinescu, predicții medicale pentru următoarele șase luni”. Dr. Adrian Marinescu este Director Medical al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, cu specializare în boli infecțioase. Un „Altceva” care a răspuns multor nedumeriri, printre care și confuzia pe care o facem între răceală și gripă. Care sunt diferențele dintre cele două și ce ar trebui să facem în oricare dintre situațiile acestea: avem gripă sau răceală? Cât de banale sunt, cât de inofensive, când e cazul să ne prezentăm la Camera de Gardă și când să stăm acasă? Când suntem „ademeniți” de gripă Adrian Artene: „Am încercat să găsesc asemănările între gripă și răceală și am inventariat o serie de asemănări. Nasul care curge, nasul înfundat, respirație îngreunată, strănutat, tuse, cu sau fără expectorație, greutate la înghițire, gât inflamat, lipsa poftei de mâncare, dureri musculare, dureri de cap, stare generală proastă, o astenie. Dar, ca să facem diferența, să intrăm și pe tărâmul diferențelor și să știm dacă suntem cumva ademeniți de gripă sau de o banală răceală, cum o numim popular, am găsit următoarele. Răcelile tind să treacă mult mai repede decât gripa, dar gripa adevărată vine la pachet, spune doctor Google, în primul rând cu febră mare, cel puțin 38, cu frisoane și transpirație abundentă, dureri articulare, musculare și oculare. Exact ce spuneați dumneavoastră. Atunci, în momentul în care debutează febra și nu ne dau pace deloc frisoanele, ar trebui să ne îndreptăm către medic”? Doctorul Marinescu avertizează că intensitatea este cea care contează „Înainte de toate, cred că doctor Google a fost întrecut de ChatGPT. Apropo de treaba asta, e interesant că ChatGPT-ul răspunde diferit, în funcție de utilizator. Deci, cumva, știe să aibă grijă să devină prietenul tău. Altfel îmi răspunde mie, altfel îi răspunde altcuiva. El caută până la urmă în internet, unde găsim absolut tot. Dar asta e partea de paranteză, mă întorc la simptome. Sigur că ele pot fi prezente în toate, hai să le numesc răceli, infecții virale, gripă, doar că contează intensitatea. Și contează foarte mult când se întâmplă. Dacă sunt în plin sezon de gripă, în decembrie, în ianuarie, și știu că sunt multe cazuri, am o probabilitate mai mare (să fie gripă, n.red.). Plus că dacă starea se modifică brusc, de la o oră la alta, dacă durerile sunt intense, atunci am o mai mare probabilitate de a face gripă, de a mă gândi la gripă. Răcelile de obicei au și o intensitate mai redusă”, a spus Marinescu. Riscurile unor păcăleli „Treaba cu trecutul e un pic discutabilă, depinde de fiecare în parte. Și atenție că mai e o păcăleală, uneori, poate să nu fie ceva viral. Poate că e mai serios, poate am o pneumonie cu ceva bacterian. Adică să ne gândim la un fumător, la o persoană în vârstă. Deci cumva riscul sau ce vedeam eu în timpul pandemiei și nu numai, faptul că erau extreme. Oamenii care n-ar fi trebuit să ajungă la o cameră de gardă veneau cu drag și spor și cei care aveau urgență nu veneau decât târziu, ori nu e ok. Și vorbim foarte serios, acele persoane care au un risc major, ne gândim la un cardiac care are 80 de ani, acolo orice răceală, nu există răceală banală la cineva care are probleme deosebite. Există o infecție virală și acea persoană ar trebui să ajungă, după părerea mea, repede la Camera de Gardă, din două considerente, că poate avea o formă severă pentru infecția virală sau s-ar putea ca problema lui cardiacă, să agraveze în acel moment. Deci mare atenție, eu nu vreau să intre cineva și să se sperie, dar eu cred că ar trebui să ne cunoaștem fiecare și să știm când înseamnă un risc. Gândiți-vă că la o persoană în vârstă și cu boli cronice este precum oul de găină, adică trebuie să fim extrem de atenți”, a specificat doctorul Marinescu. Discuția integrală poate fi ascultată aici:
Infecțiile virale comune pot crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral
Meta-analiza, publicată miercuri în Journal of the American Heart Association, a analizat 155 de studii realizate pe parcursul a câteva decenii și a constatat că infecțiile virale pot crește riscul de boli cardiace atât imediat după infecție, cât și pe termen lung. Persoanele care au contractat gripa au avut un risc de până la șase ori mai mare de a suferi un atac de cord în luna următoare infecției, iar cele care au avut Covid-19 au avut un risc de aproape două ori mai mare de a dezvolta boli de inimă sau accident vascular cerebral în comparație cu persoanele care nu au fost infectate, potrivit CNN. „O modalitate de a preveni acest lucru este vaccinarea”, a spus autorul principal al studiului, dr. Kosuke Kawai, profesor adjunct la David Geffen School of Medicine de la Universitatea din California, Los Angeles. „Adesea, ne vaccinăm pentru a reduce riscul de gripă sau alte boli, dar cred că vaccinurile pot oferi beneficii suplimentare în ceea ce privește protecția potențială împotriva bolilor cardiovasculare”. Autorii noii cercetări au concluzionat că infecțiile cu gripă și Covid-19 au fost asociate cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare acute, cum ar fi atacurile de cord. Infecțiile virale cronice, cum ar fi HIV, hepatita C și zona zoster, au fost asociate cu un risc crescut pe termen lung de boli coronariene și accident vascular cerebral. Noul studiu menționează, de asemenea, că citomegalovirusul, herpesul simplu, hepatita A, papilomavirusul uman (HPV), virusul sincițial respirator (RSV), dengue și chikungunya au fost asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, dar afirmă că sunt necesare mai multe cercetări privind această asociere. Cum afectează virusul inima? Noile descoperiri se potrivesc cu ceea ce medicii au observat de mult timp, a spus dr. Scott Roberts, director medical asociat pentru prevenirea infecțiilor la Yale School of Medicine. „Din păcate, multe infecții pot face acest lucru”, a spus el. „Virusurile respiratorii cresc riscul cardiovascular în două moduri”: indirect, prin declanșarea unui răspuns imunitar hiperactiv care provoacă inflamație, ducând la stres și coagularea sângelui care afectează inima; sau direct, când virusul poate ataca țesutul cardiac în sine. Majoritatea virusurilor respiratorii, inclusiv Covid-19, gripa și RSV, acționează prin calea indirectă, a spus Roberts, în timp ce tulpinile de enterovirus – legate de virusurile care cauzează boala mâinilor, picioarelor și gurii – pot infecta direct mușchiul cardiac. „În general, cu cât boala virală este mai gravă, cu atât riscul de complicații cardiovasculare este mai mare”, a spus el. Aceste infecții pot agrava și problemele cardiace existente, cum ar fi insuficiența cardiacă, a adăugat el. Kawai a spus că este dificil de cuantificat probabilitatea ca o persoană cu o infecție virală să dezvolte boli cardiovasculare, așa că toată lumea ar trebui să ia măsuri de protecție. „Depinde și de infecția virală”, a spus Kawai. „Nu doar pacienții care prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare pot fi expuși unui risc mai mare, ci și adulții mai tineri sau persoanele care nu prezintă neapărat factori de risc pentru boli cardiovasculare sunt, de asemenea, expuși unui risc crescut” după o infecție virală. Prevenirea este esențială „Studiul nostru subliniază importanța măsurilor preventive integrate, în special pentru adulții cu factori de risc tradiționali pentru [boli cardiovasculare]. Vaccinurile pot juca un rol important în prevenirea riscului de boli cardiovasculare”, au scris cercetătorii. Ei au concluzionat că măsurile preventive, cum ar fi vaccinarea și tratamentul antiviral administrat la timp, ar putea contribui la reducerea incidenței bolilor cardiovasculare, care rămân principala cauză de deces la nivel mondial. „Există vaccinuri pentru multe dintre aceste virusuri și, în general, acestea reduc riscul de evenimente cardiovasculare după infecție, deoarece infecția severă este mai probabil să fie ușoară la o persoană vaccinată”, a spus Roberts. La persoanele care au un sistem imunitar sănătos, vaccinurile au un efect protector fără a provoca boli cardiovasculare, deoarece conțin de obicei o cantitate mică de virus inactivat sau subunități specifice ale agentului patogen, a spus Kawai. Virusul inactivat nu declanșează o reacție imunitară hiperactivă care provoacă inflamații care afectează inima și nici nu este capabil să atace țesuturile cardiace. Oricine este îngrijorat de riscul de probleme cardiace după o infecție ar trebui să discute cu medicul său, sfătuiește Roberts.
Cum deosebești o gripă de COVID? Cazurile ambelor virusuri cresc odată cu toamna
Autoritățile britanice avertizează: cazurile de Covid și gripă cresc odată cu toamna. Până la 10 septembrie, coronavirus-ul a crescut cu 7,6% într-o săptămână în Anglia, iar experții se așteaptă la o explozie cu venirea iernii. Problema este că simptomele se amestecă. Gripa apare brusc cu febră, dureri și epuizare. Covid de acum arată mai mult ca o răceală – nas curgător, dureri în gât, sinusuri înfundate. Dar pot apărea și febră, tuse persistentă, oboseală, probleme de respirație sau pierderea gustului. Medicii spun că răgușeala este semnul distinctiv al noilor variante. Noua tulpină Covid se numește Stratus, cu variantele XFG și XFG.3. Experții nu sunt îngrijorați – virusurile suferă mutații în mod normal. Iarna trecută, gripa a internat peste 8.000 de oameni și a ucis cel puțin 18.000 în Marea Britanie. Covid continuă să fie periculos, mai ales pentru vulnerabili. Soluția rămâne vaccinarea. Vaccinul antigripal este gratuit pentru persoanele peste 65 de ani, însărcinate, copiii de 2-3 ani și elevii până în clasa a 11-a, relatează The Independent.