Când teritoriile se vindeau și SUA le achiziționau: De ce Groenlanda nu poate fi cumpărată
Anunțul fostului președinte american privind intenția de a cumpăra Groenlanda a fost întâmpinat în Europa cu surprindere, ironie și critici. Deși pare o idee desprinsă dintr-o altă epocă, istoria arată că SUA au realizat de mai multe ori astfel de tranzacții teritoriale. Diferența esențială este că aceste exemple aparțin unei perioade în care principiul autodeterminării și normele internaționale nu erau atât de puternic consacrate ca în prezent, arată Il Post. Autodeterminarea, principalul obstacol Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei, se bucură de o autonomie extinsă. Orice transfer de suveranitate ar necesita nu doar acordul guvernului danez, ci și aprobarea populației locale. Iar aceasta deține dreptul la autodeterminare. Sondajele indică o respingere categorică din partea majorității groenlandezilor privind ideea de a deveni stat american, ceea ce face ca un asemenea scenariu să fie, practic, de neimplementat în actualul cadru juridic internațional. În trecut, statele își extindeau frontierele prin tratate și cumpărări. Statele Unite au fost printre cei mai activi participanți la astfel de acorduri. În 1803, au realizat celebra achiziție a Louisianei de la Franța, un teritoriu vast pe care astăzi se află părți din 15 state americane. Au urmat înțelegeri cu Spania, prin care au obținut Florida și alte regiuni din sudul actualului teritoriu american. După conflictul cu Mexicul, Washingtonul a primit teritorii întinse, plătind despăgubiri financiare. Alaska a fost investiția profitabilă a SUA Un episod notoriu este cumpărarea Alaskăi de la Rusia, în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari. Deși tranzacția a fost privită cu scepticism la momentul respectiv, resursele naturale ale regiunii au transformat-o ulterior într-un avantaj strategic și economic major pentru SUA. Nu toate achizițiile au fost lipsite de conflicte. Filipinele, cedate de Spania în 1898, au cunoscut o perioadă lungă de revoltă împotriva administrației americane, până la obținerea independenței în 1946. Ultima cumpărare teritorială a SUA a fost în 1917, când au achiziționat Insulele Virgine de la Danemarca. Schimbarea regulilor după 1945 Toate aceste tranzacții au avut loc înainte de adoptarea Cartei ONU, în 1945, document ce consacră principiul autodeterminării popoarelor. Din acest moment, vânzarea sau cumpărarea de teritorii a devenit incompatibilă cu normele internaționale moderne. Interesul american pentru Groenlanda nu este recent. În secolul XIX și chiar în 1946 au existat demersuri și negocieri secrete pentru cumpărarea insulei, respinse de fiecare dată de Danemarca. Astăzi, însă, dincolo de precedente istorice, un astfel de acord ar contraveni direct principiilor fundamentale ale ordinii internaționale actuale. Ceea ce odinioară era un instrument diplomatic acceptat este, în secolul XXI, un scenariu aproape imposibil.
POLITICO. Cum încearcă Europa să blocheze planurile lui Trump pentru Groenlanda / Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”
Până de curând, multe guverne europene au tratat cu indiferență ideea ca președintele american Donald Trump să vrea Groenlanda. Acum, liderii politici europeni privesc situația ca pe un risc real. Intenția președintelui american a devenit mai serioasă. În tot acest context, capitalele europene caută soluții rapide pentru a preveni o criză majoră. „Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți.”, a declarat un diplomat al UE informat cu privire la discuțiile în curs. La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că va discuta săptămâna viitoare cu oficiali danezi despre posibilitatea ca SUA să cumpere Groenlanda. Casa Albă susține, de altfel, că Donald Trump ar prefera o soluție negociată, dar nu exclude nici varianta unei intervenții militare. În Europa, reacțiile nu au întârziat. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat discuții cu omologii săi din Germania și Polonia pentru un răspuns comun al Uniunii Europene. „Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările, atacurile la adresa securității și intereselor sale. Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată… așa că amenințările trebuie să înceteze.”, a declarat Jean-Noë Barrot. Jurnaliștii POLITICO au vorbit cu oficiali, diplomați, experți și reprezentanți NATO pentru a înțelege ce instrumente are Europa la dispoziție. A reieșit o analiză bazată pe opinii privind această temă actuală. Sursele au cerut anonimat pentru a putea vorbi deschis. „Toată lumea este foarte uimită și nu știe ce avem de fapt la dispoziție. Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot face orice vor. Dar avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări imediat. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani.”, a declarat un fost deputat danez. Tot pe acest subiect, POLITICO a prezentat și analizat și opțiunile lui Donald Trump pentru a obține Groenlanda, în patru pași simpli. Opțiunea 1: Un compromis negociat Donald Trump susține că Groenlanda are o importanță majoră pentru securitatea SUA. El acuză Danemarca că nu oferă suficientă protecție în fața activităților Rusiei și Chinei în zona arctică. O soluție negociată ar putea reprezenta cea mai rapidă ieșire din impas. În acest scenariu, Donald Trump ar obține un rezultat pe care l-ar prezenta drept un succes, iar Danemarca și Groenlanda și-ar proteja imaginea. Un fost oficial de rang înalt din NATO a sugerat că alianța ar putea juca rol de mediator, la fel cum a procedat în trecut între Turcia și Grecia. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient protejată. „Pe măsură ce gheața se topește și rutele din Arctica și din nordul îndepărtat se deschid… Groenlanda devine un risc foarte serios pentru securitatea continentului Statelor Unite ale Americii.”, a declarat acesta. Unii aliați NATO discută propuneri noi care ar întări securitatea insulei, chiar dacă mulți experți consideră exagerat pericolul unei amenințări directe din partea Rusiei sau Chinei. Printre idei se află creșterea cheltuielilor militare în Arctica, organizarea mai multor exerciții și trimiterea de trupe pentru protejarea Groenlandei, dacă situația o cere. De asemenea, NATO ar putea crea un program numit „Arctic Sentry”, similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry. „Tot ce se poate face” pentru a întări prezența NATO în apropierea Groenlandei și pentru a răspunde cerințelor lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a spus unul dintre diplomații NATO. Președintele Donald Trump invocă și bogățiile naturale ale Groenlandei, cum sunt mineralele sau petrolul și gazele. Totuși, exploatarea lor rămâne extrem de costisitoare din cauza condițiilor dure, ceea ce face resursele mai puțin atractive față de alternativele din alte regiuni. Diplomații danezi spun că au cerut ani la rând investiții pentru Groenlanda, dar fără succes. Un oficial al Uniunii spune însă că poziția unor state europene începe să se schimbe. Opțiunea 2: O ofertă financiară masivă Administrația Trump susține mișcarea pentru independența Groenlandei. Ideea este că, după desprinderea de Danemarca și semnarea unui acord cu Statele Unite, insula ar primi sume mari de bani din partea Americii. Deși nu a exclus folosirea forței militare, Donald Trump afirmă că preferă o decizie luată de bunăvoie. În acest context, Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să le arate groenlandezilor că pot primi condiții mai bune din partea Europei. Comisia Europeană plănuiește dublarea fondurilor alocate Groenlandei din anul 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat în septembrie. Conform documentului, cheltuielile Uniunii Europene pentru Groenlanda ar ajunge la aproximativ 530 de milioane de euro pentru șapte ani. La aceste sume se adaugă sprijinul financiar oferit deja de Danemarca. În plus, Groenlanda ar putea solicita încă 44 de milioane de euro din fonduri europene destinate teritoriilor îndepărtate. În prezent, sprijinul european și danez vizează domenii precum sănătatea, educația, protecția socială și tranziția verde. Noile planuri includ și dezvoltarea capacității locale pentru exploatarea resurselor minerale. „Avem foarte mulți oameni care trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profit Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze”, a declarat Kuno Fencker, deputat și susținător al independenței Groenlandei. O ofertă solidă din partea Danemarcei și a Uniunii Europene ar putea reduce atractivitatea promisiunilor americane și ar menține Groenlanda aproape de Europa. Opțiunea 3: Presiune economică dură După primul mandat al lui Donald Trump, statele europene au încercat să construiască soluții de securitate care să nu depindă total de Statele Unite, mai ales în nordul Europei și în zona arctică. „S-au depus multe eforturi pentru a găsi soluții care să asigure securitatea europeană, nordică și arctică, fără implicarea activă a SUA”, a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare, instituție care pregătește forțele armate daneze. Totuși, o confruntare directă cu Statele Unite ale Americii ridică probleme serioase. „Este dificil, dar este posibil. Nu știu însă dacă cineva s-a gândit serios să asigure securitatea europeană împotriva Americii. Este o idee nebunească”, a spus Crosbie. Uniunea Europeană deține totuși un instrument care joacă un rol esențial. Este vorba despre mecanismul anti-coerciune, cunoscut drept „bazooka comercială”, creat
POLITICO. Cum ar putea Donald Trump să preia Groenlanda în patru pași
Donald Trump își dorește ca Statele Unite ale Americii să dețină Groenlanda. Problema principală este că insula aparține Danemarcei, iar majoritatea locuitorilor nu doresc să devină parte a Statelor Unite, scrie POLITICO într-o analiză despre posibilitățile pe care SUA le au ca să-și atingă scopul. Deși ideea unei incursiuni în Nuuk sau a preluării forțate a teritoriului pare imaginară, există o strategie clară, iar Trump pare să fi început deja acest parcurs. Strategia seamănă, pentru europeni, cu abordarea expansionistă a președintelui rus Vladimir Putin. POLITICO a discutat cu oficiali ai Uniunii Europene, membri NATO, experți în apărare și diplomați pentru a analiza cum ar putea SUA să obțină controlul asupra insulei arctice, bogată în resurse și importantă strategic. „Ar putea fi ca cinci elicoptere… nu ar avea nevoie de multe trupe. (Groenlandezii) nu ar putea face nimic.”, a declarat un politician danez sub protecția anonimatului. Pasul 1: Campanie de influență pentru independența Groenlandei La scurt timp după preluarea mandatului, administrația Trump a discutat despre independența Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea semna acorduri cu SUA, pe când în prezent are nevoie de aprobarea Copenhagăi. Pentru a obține independența, locuitorii trebuie să voteze într-un referendum și să negocieze un acord aprobat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Într-un sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, iar 28% împotrivă. Americanii ce au legături cu Donald Trump au desfășurat operațiuni de influență în Groenlanda. Serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat că teritoriul „este ținta unor campanii de influență de diferite tipuri”. Felix Kartte, expert în politici digitale, a explicat metodele Rusiei de influențare politică în țări precum Moldova, România și Ucraina: „Rusia combină tactici offline și online. Pe teren, lucrează cu actori aliniați, cum ar fi partide extremiste, rețele de diaspora sau oligarhi pro-ruși și se pare că plătește oameni pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA. În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pseudo-media pentru a amplifica aceste activități online și a promova anumiți candidați sau poziții. Scopul nu este adesea de a convinge alegătorii că o opțiune pro-rusă este mai bună, ci de a o face să pară mai mare, mai zgomotoasă și mai populară decât este în realitate, creând un sentiment de inevitabilitate.”. În Groenlanda, Statele Unite ale Americii par să utilizeze metode similare. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”. Luna trecută, Trump a creat funcția de trimis special în Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, pentru acestă funcție. Președintele Donald Trump a spus că scopul său este „să facă din Groenlanda o parte a SUA”. Vicepreședintele JD Vance, care în martie a fost în Groenlanda, a afirmat că „poporul Groenlandei va avea autodeterminare” și a adăugat că speră „că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, deoarece suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și securitatea”. Pasul 2: Oferirea unei înțelegeri avantajoase Groenlandei Dacă locuitorii Groenlandei votează pentru independență și se desprind de Danemarca, următorul pas pentru SUA ar fi să aducă insula sub influența americană. O variantă ar fi integrarea Groenlandei ca stat al SUA, idee discutată de apropiații lui Donald Trump. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că „SUA nu are dreptul să anexeze” Groenlanda, după ce Katie Miller, soția lui Stephen Miller, a publicat pe rețelele sociale o hartă a insulei cu steagul american și cuvântul „ÎN CURÂND”. Majoritatea groenlandezilor se opun acestei idei. Sondajul din 2025 a arătat că 85% nu doresc ca insula să devină parte a Statelor Unite ale Americii. Chiar și membrii mișcării de independență favorabili lui Donald Trump nu sunt entuziasmați. Există însă alte opțiuni. Administrația Trump ar putea propune Groenlandei semnarea unui Compact de Liberă Asociere (COFA), similar celor cu Micronezia, Insulele Marshall sau Palau. Aceste acorduri oferă servicii esențiale, protecție și comerț liber în schimbul prezenței militare fără restricții. Ideea a reapărut recent. Kuno Fencker, deputat groenlandez de opoziție pro-independență, a spus că încearcă „să le explice [americanilor] că nu vrem să fim ca Puerto Rico sau orice alt teritoriu al Statelor Unite. Dar un Compact de Liberă Asociere, acorduri bilaterale sau alte mijloace – să vină la masa negocierilor, iar groenlandezii vor decide într-un plebiscit”. Pasul 3: Atragerea Europei Pasul 4: Scenariul forței armate Ce se întâmplă dacă Groenlanda sau Danemarca, de acordul căreia depinde separarea de Copenhaga, refuză planul lui Donald Trump? O intervenție militară a SUA ar putea avea loc fără mari obstacole. Potrivit lui Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează mai multe variante posibile. „Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip fait accompli, pe care o vedem mult și la care ne gândim mult în cercurile militare, care ar consta pur și simplu în acapararea teritoriului în același mod în care Putin a încercat să-l acapere, pentru a face revendicări teritoriale asupra Ucrainei. Ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să spună că acum este americană… armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să susțină că este teritoriu american.”, a spus acesta pentru POLITICO. Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, spune că SUA au deja aproximativ 500 de militari și contractori locali la baza spațială Pituffik din nordul insulei. În plus, circa 100 de soldați ai Gărzii Naționale din New York ajung periodic în Groenlanda pe timpul verii pentru misiuni de sprijin științific. Cu toate acestea, capacitatea de apărare a Groenlandei rămâne foarte redusă. Teritoriul nu dispune de armată proprie. Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei are mijloace limitate, în mare parte patru nave, o patrulă cu sănii trase de câini, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă. Din acest motiv, Lin Mortensgaard afirmă că SUA ar putea prelua controlul asupra orașului Nuuk „într-o jumătate de oră sau mai puțin”, dacă ar
Unul dintre prietenii lui Trump susține că americanii nu vor invada Groenlanda
Nigel Farage consideră că Donald Trump nu va invada Groenlanda și se declară de acord cu premierul britanic Keir Starmer că teritoriul aparține poporului său, potrivit Sky News. Liderul Reform UK a participat miercuri dimineață la o conferință de presă la Londra, unde a fost întrebat despre opiniile sale cu privire la amenințările lui Trump de a anexa Groenlanda, posibil prin forță militară. „Ceea ce voi spune este că există unele preocupări reale legate de securitate în jurul Groenlandei și acest lucru devine din ce în ce mai relevant odată cu retragerea calotelor glaciare pe măsură ce ne îndreptăm spre Polul Nord”, a răspuns Farage. Liderul Reform UK a vorbit despre necesitatea apariției unei baze NATO în nordul insulei înghețate. „Există un sentiment puternic în cercurile de informații britanice și în NATO, că este nevoie de o bază NATO semnificativă situată în nordul Groenlandei”, a adăugat Nigel Farage. El a mai spus că Groenlanda „nu este deosebit de dornică” să facă acest lucru și, odată cu ieșirea teritoriului „de sub controlul danez”, insula este expusă riscului de a fi exploatată cu „sume foarte mari de bani și… influență chineză”. Referindu-se la poporul din Groenlanda, britanicul s-a declarat de acord cu poziția premierului Starmer. „Desigur, ei sunt cei care trebuie să decidă [cu privire la soarta lor]”, a precizat Farage. Groenlanda nu vrea să devină stat american Groenlanda a fost o colonie sub coroana Danemarcei până în 1953, când a devenit provincie în țara scandinavă. În 1979, insulei i s-a acordat autonomie, iar 30 de ani mai târziu, Groenlanda a devenit o entitate autoguvernată, parte a teritoriului danez. Danemarca și Groenlanda au respins ofertele lui Trump de a cumpăra insula, poziție apărată de liderii europeni. Președintele SUA nu a exclus forța militară pentru a prelua controlul asupra teritoriului bogat în minerale.
Cum și-au extins Statele Unite granițele prin achiziții. Groenlanda, vechiul vis american
Potrivit agenției EFE, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat în fața unui grup de congresmeni că președintele Donald Trump este dispus să cumpere Groenlanda și că administrația sa pregătește un plan actualizat pentru a negocia achiziția teritoriului autonom aparținând Regatului Danemarcei. Interesul Statelor Unite pentru achiziționarea Groenlandei nu este nou. Încă din 1946, președintele Harry Truman a propus Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă. În timpul primului mandat al lui Donald Trump, ideea a fost relansată, dar a fost respinsă ferm de premierul danez Mette Frederiksen, care a declarat că „Groenlanda nu este de vânzare”. Acum, în al doilea mandat, Trump susține că deținerea Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru securitatea națională a SUA. Precedentul istoric al achizițiilor De-a lungul ultimilor 200 de ani, Statele Unite și-au extins teritoriul printr-o serie de tranzacții majore. Cumpărarea Louisianei în 1803 de la Franța pentru 15 milioane de dolari a dublat suprafața țării. Florida a fost cedată de Spania în 1821, iar Texas s-a alăturat Uniunii în 1845. Ulterior, în urma războiului mexicano-american, SUA au obținut vaste teritorii, inclusiv California și Arizona. Un alt exemplu relevant este achiziționarea Alaskăi de la Rusia în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, o tranzacție considerată inițial o greșeală, dar care s-a dovedit strategică. În 1917, Danemarca a vândut Insulele Virgine Statelor Unite, consolidând prezența americană în Caraibe. Aceste precedente alimentează argumentele administrației Trump privind fezabilitatea achiziționării Groenlandei. Administrația Trump consideră că achiziționarea Groenlandei ar oferi Statelor Unite avantaje strategice majore, inclusiv control asupra rutelor arctice, acces la resurse naturale și consolidarea apărării în fața Rusiei și Chinei. Marco Rubio a subliniat că planul este în fază de analiză și că se caută „o formulă acceptabilă din punct de vedere diplomatic”. Reacția Danemarcei Guvernul danez nu și-a schimbat poziția oficială, insistând că Groenlanda nu este de vânzare. Totuși, relansarea discuțiilor privind achiziționarea Groenlandei riscă să genereze tensiuni diplomatice între Washington și Copenhaga, dar și să provoace reacții la nivelul Uniunii Europene și NATO. În contextul rivalităților globale și al competiției pentru Arctica, achiziționarea Groenlandei devine un subiect central al politicii externe americane. Rămâne de văzut dacă această ambiție se va concretiza sau va rămâne, ca în trecut, doar o declarație controversată.
Un atac al SUA asupra Groenlandei ar însemna sfârșitul NATO, avertizează premierul danez
Potrivit The Guardian, duminică, președintele Trump a declarat că SUA au „mare nevoie” de Groenlanda, reînnoind temerile privind o invazie americană a insulei autonome, parte a regatului danez. Mette Frederiksen, prim-ministrul danez, a avertizat luni că orice atac al SUA asupra unui aliat NATO ar însemna sfârșitul „tuturor lucrurilor”. „Dacă Statele Unite decid să atace militar o altă țară NATO, atunci totul s-ar opri – inclusiv NATO și, prin urmare, securitatea postbelică”, a declarat Frederiksen pentru postul de televiziune danez TV2. Susținere din partea UE Comentariile sale au venit după ce prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, l-a îndemnat pe Trump să renunțe la „fanteziile sale despre anexare” și a acuzat SUA de retorică „complet și absolut inacceptabilă”. Nielsen și Frederiksen au fost susținuți de UE, care luni a declarat că nu va înceta să apere principiul integrității teritoriale, în special când este vorba de un membru al blocului format din 27 de state. „UE va continua să susțină principiile suveranității naționale, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”, a declarat reporterilor Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt principal al UE pentru politica externă. Aaja Chemnitz, membru groenlandez al parlamentului danez, a declarat că, deși nu crede că o invazie este iminentă, groenlandezii ar trebui să se „pregătească pentru ce este mai rău”: „Ar trebui să sperăm la ce e mai bun și să ne pregătim pentru ce e mai rău. Așa văd eu lucrurile în acest moment. Ne aflăm într-o situație îngrijorătoare”. Trump: Avem nevoie de Groenlanda Vorbind la bordul Air Force One, Trump a refuzat să răspundă la o întrebare referitoare la intenția sa de a lua măsuri în Groenlanda, spunând că va reveni asupra subiectului „în 20 de zile”. „În acest moment, Groenlanda este plină de nave chinezești și rusești peste tot. Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Danemarca nu va fi în măsură să facă față acestei sarcini”, a declarat Trump. Jurnaliștii britanici notează că această situație a apărut pe fondul tensiunilor crescânde din Arctica, pe măsură ce trei superputeri globale – SUA, China și Rusia – se luptă pentru dominarea mineralelor și a altor active geopolitice din regiune, pe măsură ce gheața se topește.
SUA își intensifică interesul pentru Groenlanda: Trump numește un emisar special
Anunțul a fost făcut de Donald Trump duminică seara, într-o postare pe pagina sa de Truth Social. „Jeff înțelege cât de importantă este Groenlanda pentru securitatea noastră națională și va promova cu tărie interesele țării noastre pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea aliaților noștri și, de fapt, a întregii lumi”, a scris Trump, pe Truth Social, potrivit NBC News. În replică, Landry a declarat că este o onoare să preia rolul voluntar de „a face Groenlanda parte din SUA” și a adăugat că acest lucru nu va afecta funcția sa de guvernator al statului Louisiana. Reacție din Danemarca După anunțul lui Trump, ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, a reacționat, spunând că decizia de a-l numi pe Landry semnalează interesul susținut al Americii pentru insula arctică. Miniștrii din Groenlanda, dar și din Copenhaga au declarat în mod constant că insula nu este de vânzare, dar că ambele țări sunt dornice să coopereze cu Trump în domeniul securității și al oportunităților de afaceri, potrivit Financial Times. În acest an, Trump a afirmat de mai multe ori că intenționează să preia controlul asupra insulei înghețate cu 57.000 de locuitori, inclusiv prin afirmația că SUA ar oferi să o cumpere. Groenlanda găzduiește baze militare strategice atât pentru Danemarca, cât și pentru SUA, și deține resurse minerale vaste.
Noul ambasador SUA în Danemarca urmează să se întâlnească cu oficiali groenlandezi pe fondul interesului lui Trump pentru regiune
Kenneth Howery, cofondator PayPal și recent numit ambasador al SUA în Danemarca, se află în această săptămână în Nuuk pentru a participa la reuniunea anuală a Comitetului Mixt, o structura din care fac parte Statele Unite, Danemarca și Groenlanda pentru a facilita cooperarea civilă și militară. Ambasada Statelor Unite în Danemarca a publicat luni o fotografie cu Howery și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, cu descriere: „Încântat să fiu în Groenlanda pentru reuniunea anuală a Comitetului Mixt dintre SUA și Groenlanda, împreună cu Danemarca”. Washingtonul consideră Groenlanda esențială pentru securitatea națională, în special datorită rolului său în sistemul american de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice, ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord trecând peste insulă. La începutul anului, președintele Trump declara că nu exclude ocuparea prin forţă militară a Groenlandei. „Încrederea și respectul sunt baza oricărui parteneriat, iar nu este un secret că anul trecut a fost dificil”, a subliniat Motzfeldt, referindu-se la evoluția relațiilor în decursul anului curent.
Abuzurile din Groenlanda. Premierul Danemarcei își cere scuze pentru contracepția forțată aplicată femeilor
Prim-ministra Danemarcei și-a cerut miercuri scuze femeilor care au fost supuse unei campanii de control al natalității fără consimțământ, care a durat zeci de ani. Între 1966 și 1991, mii de fete și femei, unele având doar 12 ani, au primit implanturi intrauterine fără consimțământul lor, scrie Reuters. Perioada aceasta îndelungată de abuzuri a persistat până în momentul în care Groenlanda și-a preluat controlul asupra sistemului de sănătate. „Nu cred că putem ajunge la relația mai egală și mai adecvată pe care mulți dintre noi o dorim dacă nu îndrăznim să deschidem chiar și cele mai întunecate capitole”, a spus Mette Frederiksen în timpul unei ceremonii la Nuuk, capitala Groenlandei. Evenimentul a fost unul important, mai ales pentru restabilirea relațiilor dintre Danemarca și Groenlanda, după ce Donald Trump a declarat că ar putea prelua controlul asupra Groenlandei, din motive de securitate. „Prin urmare, scuzele pe care le ofer astăzi nu se referă doar la trecut. Se referă și la prezentul și viitorul nostru. La încrederea reciprocă care trebuie să existe între noi”, a spus Mette Frederiksen victimelor. Traumele și abuzurile femeilor din trecut O anchetă recentă a arătat că până la sfârșitul anilor 1970, în jur de 4.070 de femei au fost dotate cu dispozitive intrauterine. Numărul acesta înseamnă aproximativ jumătate dintre femeile aflate la vârsta fertilă din Groenlanda. Numeroase femei au raportat dureri abdominale severe, iar multe dintre ele nu au mai putut rămâne însărcinate nici după scoaterea dispozitivului, din cauza infecțiilor. „Primirea unor scuze nu înseamnă că acceptăm ceea ce s-a întâmplat. Suntem aici astăzi pentru că nu acceptăm ceea ce s-a întâmplat”, a afirmat prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen.
Danemarca organizează exerciții militare în Groenlanda cu aliații europeni, dar fără americani
Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, se află în Groenlanda alături de omologii săi islandezi și norvegieni pentru a participa la exercițiu de amploare. La exercițiu au fost invitați militari din mai multe țări NATO, dar nu și americani, potrivit Le Figaro „Situația actuală de securitate necesită o creștere semnificativă a prezenței forțelor armate în Arctica și Atlanticul de Nord”, a declarat ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen. Pe lângă danezi, la exercițiu sunt militari din Franța, Germania, Suedia și Norvegia. În total, sunt peste 550 de militari care participă la exercițiul „Arctic Light 2025”, al cărui scop este de a consolida capacitatea operațională a forțelor armate pe vasta insulă arctică. Conform lui Lund Poulsen, exercițiul în curs, coordonat cu guvernul groenlandez, „este un bun exemplu al angajamentului nostru comun de a consolida capacitatea forțelor armate de a face față amenințărilor din Arctica”. Americanii, care mențin o bază aeriană în partea de nord a teritoriului și au criticat aspru lipsa investițiilor daneze în apărarea Groenlandei, nu participă. Ei nu au fost invitați ca urmare a tensionării relațiilor între Danemarca și SUA după ce președintele Donald Trump a spus că vrea să transforme Groenlanda într-un teritoriu american.