Casa Albă: Trump a spus clar că vrea ca SUA să dobândească Groenlanda în ciuda prezenței militare europene
Casa Albă, prin vocea purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt, a transmis joi că discuțiile dintre miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei cu vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio au fost „productive”, potrivit Sky News. „A fost o întâlnire bună, cele două părți au convenit să înființeze un grup de lucru format din persoane care vor continua să poarte discuții tehnice privind achiziționarea Groenlandei. Aceste discuții vor avea loc, mi s-a spus, la fiecare două-trei săptămâni”, a spus Leavitt. Ea a subliniat faptul că poziția președintelui Trump nu s-a schimbat. „Președintele și-a exprimat destul de clar prioritatea, dorește ca Statele Unite să dobândească Groenlanda, crede că este cel mai bine pentru securitatea națională să facă acest lucru”, a explicat Karoline Leavitt. Purtătoarea de cuvânt a adăugat că țările europene care trimit trupe în Groenlanda nu vor afecta decizia lui Trump privind achiziționarea teritoriului. Liderul american consideră că doar controlul american poate proteja teritoriul arctic de Rusia și China. Declarațiile lui Leavitt contrastează cu declarația de la finalul întâlnirii de la Washington din care a reieșit că există un „dezacord fundamental” cu privire la viitorul Groenlandei. Recent, europenii au anunțat că trupe din Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia și Suedia se îndreaptă spre insula arctică pentru a asigura securitatea zonei.
Groenlanda a luat decizia atât de așteptată, iar reacția pentru SUA e clară
Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, pe care Donald Trump vrea să o anexeze, a luat decizia în privința naționalei de handbal feminin. Aceasta va fi condusă de Jakob Larsen (51 de ani), o figură emblematică în sport, cu implicare și în viața politică, unde vrea să candideze în parlamentul danez, iar reacția sa pentru SUA este una clară. În ultima perioadă, de când Trump și-a arătat intenția de preluare a Groenlandei, populația a afișat un mesaj categoric în acest sens: „Nu suntem de vânzare”, apare scris pe bannere și pancarte în cadrul protestelor din capitala Nuuk, notează Mediafax. Jakob Larsen, fost internațional cu 87 de selecții la reprezentativa Groenlandei, a fost numit selecționer al naționalei feminine de handbal, iar obiectivul pe care și l-a propus este acela de a se califica la un Campionat Mondial, actuala ediție fiind câștigată de Norvegia, care a bifat ”tripla de aur”. Groenlanda, un teritoriu autonom din cadrul regatului Danemarcei, este pe lista lui Donald Trump, iar Larsen, care este implicat și în viața politică, vizând o intrare în parlamentul danez, într-o periooadă extrem de tensionată, a avut o reacție clară pentru SUA. Mai mult decât atât, Larsen a comparat Groenlanda și Danemarca cu o familie. „Precizare: Groenlanda și Danemarca au o căsătorie bazată pe iubire. Chiar acum, Mette F (n.r. Mette Frederiksen, premierul Danemarcei) și Jens Frederik (n.r. premierul Groenlandei) sunt mama și tata. Evident nu pot fi mulțumiți toți «copiii», 57.000 din Groenlanda și 20.000 din Danemarca. Dar Mette F și Jens Frederik aveți mandatul să puneți ordine în familie și sunteți pe drumul cel bun. Deși situația dificilă vă așteaptă. Cu toate acestea, suntem de acord asupra unui lucru. Statele Unite nu ar trebui să preia Groenlanda și să distrugă comunitatea. Problema în căsnicia noastră este că mulți dintre copiii noștri nu o duc bine. Îi cunoaștem și îi vedem și frustrarea lor poate fi mare. Trebuie să putem îmbrățișa asta. Toate căsniciile trebuie hrănite. Din fericire acum este foarte clar că ne vrem unul pe altul în acest regat. Întrebarea este dacă este prea târziu”, a transmis selecționerul Jakob Larsen, pe contul său de ” target=”_blank” rel=”noopener”>Facebook. Groenlanda, „blocaj” la nivel înalt Așa cum menționa și Larsen, nu toți „copiii” acestei familii sunt mulțumiți, iar o astfel de situație a fost în privința naționalei de fotbal, unde forul din Groenlanda a făcut demersuri pentru a obține independența de Damemarca, înainte ca insula să intre în atenția lui Donald Trump. Întâlnirea finală dintre federalii Groenlandei și conducerea CONCACAF, cea în care doreau nordicii să evolueze, în vederea ultimelor clarificări, era programată pentru februarie 2025, la Miami în SUA. Declarațiile lui Donald Trump, aflat la al doilea mandat de președinte al SUA, privind intențiile de a anexa insula au pus totul pe pauză.
Macron despre Groenlanda: Dacă suveranitatea unui aliat este afectată, efectele de domino ar fi fără precedent
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri că ar putea apărea consecințe grave dacă suveranitatea unui stat european și a unui aliat ar fi pusă în pericol, scrie Reuters. Declarația a avut loc în cadrul unei ședințe de cabinet și a vizat inițiativele președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei. Macron a spus că Franța tratează subiectul cu maximă seriozitate. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, liderul de la Paris a transmis un mesaj în acest sens. „Nu subestimăm declarațiile despre Groenlanda”, a spus Emmanuel Macron. Președintele Franței a insistat că impactul ar putea fi unul major pe care o astfel de situație l-ar putea avea la nivel internațional și european. „Dacă suveranitatea unei țări europene și a unui aliat ar fi afectată, efectele în lanț ar fi fără precedent. Franța monitorizează situația foarte atent și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca și suveranitatea sa”, a adăugat Macron. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană are o legătură solidă cu Groenlanda și comunică constant cu oficialii de acolo. Von der Leyen a declarat că populația acestui teritoriu se poate baza pe sprijinul Uniunii Europene. Contextul declarațiilor vine după mai multe săptămâni de tensiuni generate de afirmațiile lui Donald Trump la adresa Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub autoritatea Danemarcei. În acest cadru, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmează să se întâlnească miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele american JD Vance.
Franța, planuri de a deschide un consulat în Groenlanda în februarie
Franța va inaugura un consulat în Groenlanda pe 6 februarie, decizie anunțată încă de anul trecut, a declarat miercuri ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot. Măsura are loc în contextul presiunilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului arctic, scrie Reuters. Jean-Noël Barrot a declarat la radioul RTL că „Statele Unite trebuie să înceteze șantajul asupra Groenlandei și să exprime dorința de a prelua controlul asupra teritoriului autonom danez”. „A ataca un alt membru NATO nu ar avea sens, ar fi chiar contrar intereselor Statelor Unite… și, prin urmare, acest șantaj trebuie evident să înceteze”, a adăugat ministrul francez. Donald Trump: SUA trebuie să „dețină” Groenlanda Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia și China să o facă, relatează BBC. „Țările trebuie să aibă proprietate, iar tu aperi proprietatea, nu aperi contractele de închiriere. Și noi va trebui să apărăm Groenlanda”, a spus Donald Trump reporterilor, vineri, răspunzând la o întrebare. El a mai spus că Statele Unite o vor face „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”. Casa Albă a precizat recent că administrația analizează posibilitatea de a cumpăra teritoriul semi-autonom al Danemarcei, membră NATO, fără a exclude însă opțiunea unei acțiuni forțate. Danemarca și Groenlanda afirmă că terenul nu este de vânzare, iar Danemarca avertizează că o acțiune militară ar duce la sfârșitul alianței transatlantice de apărare. Liderii partidelor din Groenlanda, inclusiv opoziția, au cerut într-o declarație comună de vineri seară ca „lipsa de respect a SUA față de țara noastră să se încheie”. „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi. Viitorul Groenlandei trebuie decis de poporul groenlandez.”, au spus ei.
Nu suntem de vânzare. Cum trăiesc oamenii din Groenlanda atenția globală și presiunile marilor puteri
În ultimele luni, mass-media internațională a relatat intens despre posibilitatea ca Statele Unite să „cumpere” sau să anexeze Groenlanda. Pentru populația locală, aceste speculații sunt percepute ca profund jignitoare. Sloganul „Nu suntem de vânzare” a devenit un reper al nemulțumirii. Acesta a aparut pe bannere și pancarte în cadrul protestelor desfășurate în Nuuk, capitala insulei. Într-o comunitate de aproximativ 57.000 de locuitori, manifestația din luna martie a marcat un moment important. A subliniat și întărit opoziția clară față de orice decizie luată fără consultarea populației, mai arată Il Post. Groenlanda, indignare și epuizare: „Nu suntem de vânzare” Pe lângă furie, mulți groenlandezi vorbesc despre un sentiment de oboseală. Jurnaliști aflați pe insulă descriu o atmosferă de „déjà vu” negativ. Este apăsător, având în vedere că temerile legate de interesul administrației Trump persistă de mai mult de un an. Localnicii reproșează liderului american modul în care se referă la Groenlanda. Abordarea fiind una pur afaceristică, ca despre un bun imobiliar, fără dialog real cu autoritățile sau cetățenii. Postările sugestive pe rețelele sociale și declarațiile privind anexarea au accentuat nemulțumirea. Un sondaj realizat la începutul anului 2025 indică faptul că în jur de 85% dintre groenlandezi resping ideea ca insula să devină parte a SUA. Retorica administrației americane nu s-a schimbat semnificativ, ceea ce a alimentat percepția că presiunile reprezintă o formă de intimidare politică. Au apărut și informații privind posibile încercări de influențare a politicii interne, inclusiv propuneri de stimulente financiare directe pentru cetățeni – demersuri primite cu reacții puternic negative. Între SUA și Danemarca: alegerea de a decide singuri Pentru majoritatea groenlandezilor, problema nu constă în a alege între Statele Unite și Danemarca, ci în a-și păstra dreptul de a decide singuri asupra viitorului lor. Deși insula beneficiază de guvern propriu din 1979 și de autonomie extinsă din 2009, dependența economică de Danemarca rămâne considerabilă, complicând procesul spre independență. Discuțiile despre suveranitate sunt influențate de trecutul colonial danez. Acesta a fost marcat de politici abuzive și de limitarea identității inuit, fapt ce amplifică neîncrederea față de orice intervenție externă. Există și opinii – minoritare – care văd în interesul american o posibilă oportunitate economică sau un catalizator pentru independență. Totuși, poziția dominantă este că Groenlanda nu trebuie tratată ca un bun tranzacționabil pe scena geopolitică. Pentru locuitorii insulei, prioritar nu este „cine oferă mai mult”, ci recunoașterea faptului că Groenlanda are o identitate proprie, o istorie complexă și dreptul fundamental de a-și stabili singură direcția.
Premierul Groenlandei: Dacă trebuie să alegem între SUA și Danemarca, alegem Danemarca
„Ne confruntăm acum cu o criză geopolitică și, dacă trebuie să alegem aici și acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca”, a declarat premierul Jens-Frederik Nielsen, marți, la o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen, la Copenhaga, potrivit Bloomberg. „Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi, care face parte din Regatul Danemarcei”, a adăugat el. Declarațiile lui Nielsen vin înaintea unei întâlniri importante, programate miercuri la Washington, între miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance. Situația este „foarte gravă”, a spus Nielsen, calificând drept complet deplasate amenințările administrației Trump de a anexa insula. Deși independența față de Danemarca este de mult timp dezbătută în teritoriul cu 57.000 de locuitori, sondajele arată că aceștia se opun ideii de a se alătura Statelor Unite. Această preocupare s-a reflectat și în alegerile de anul trecut, din martie, când trei din patru alegători au susținut partide care favorizează doar o tranziție lentă către independență. Când a fost întrebat în cadrul conferinței de presă dacă nu ar mai trebui să se discute despre independența Groenlandei, Nielsen a răspuns: „acum este momentul să fim uniți. Groenlanda se află în cadrul Regatului Danemarcei și este pe deplin unită în apărarea principiilor fundamentale”.
Cum ar răspunde România dacă SUA ar detașa trupe în Groenlanda? Răspunsul lui Miruță
Radu Miruță a spus că nu crede că se va ajunge „până acolo”, pentru că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”. „Separate, țările sunt mai puțin puternice. Și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie. E vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din acest NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda. Pentru că un stat membru NATO spune că nu e scurt de nicio metodă, inclusiv de atac împotriva alte țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, spune Miruță, la Antena 3 CNN. Totuși, presa din Marea Britanie a scris că statul britanic discută cu Germania și Franța pentru trimiterea unor trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene. „Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se opune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a mai spus Miruță.
Trump spune că există progrese spre pace în Ucraina, pe fondul tensiunilor transatlantice
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a spus că războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de final și că demersurile diplomatice capătă amploare. Declarațiile sale vin în timp ce administrația americană poartă discuții noi cu aliații europeni, scrie Kyiv Post. „Facem progrese”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică, spunând că vrea să oprească pierderile de vieți omenești din cadrul conflictului care durează de atâția ani deja. El a insistat că motivația sa ține exclusiv de salvarea de vieți omenești. „Vreau să salvez viețile, viețile rusești și ucrainene. Acesta este singurul motiv pentru care fac asta. Acesta este războiul lui Biden, nu este războiul lui Trump. (…) Tot ce pot face este să-l opresc și cred că facem progrese în direcția opririi lui”, a spus Donald Trump. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avut discuții cu partenerii europeni. Duminică, el a vorbit cu ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, despre soluțiile diplomatice pentru încetarea conflictului, dar și despre câteva teme transatlantice. Marco Rubio a avut și o convorbire cu ministrul de externe al Ciprului, Constantinos Kombos. Cei doi oficiali au vorbit despre coordonarea priorităților înaintea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către Cipru, în perioada ianuarie-iunie 2026. Luni, șeful diplomației americane urmează să îl primească la Washington pe ministrul german de externe, Johann Wadephul, Ucraina fiind o temă centrală pe agendă, potrivit surselor. Înainte de sosirea în capitala americană, Johann Wadephul a participat la discuții la Reykjavik, alături de ministrul de externe al Islandei, axate pe securitatea arctică. Întâlnirea s-a concentrat pe cât de importantă și tot mai strânsă este în prezent situația din Ucraina, Arctica și competiția globală dintre marile puteri. Tot la Washington se află și ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, pentru discuții despre accesul la materii prime critice. „Niciodată până acum nu a fost atât de crucial să se investească în parteneriatul transatlantic pentru a rămâne capabili să modelăm ordinea mondială”, a declarat Johann Wadephul la Berlin, înainte de plecare. Oficialul a declarat că admite existența unor neînțelegeri cu Washingtonul, dar a precizat că Germania dorește să le rezolve „prin dialog”. Pe fondul acestor discuții, Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării rolul NATO. „Îmi place NATO”, a spus el. „Mă întreb doar dacă, dacă am avea nevoie de NATO, ar fi acolo pentru noi. Nu sunt sigur că o vor face.” Întrebat despre o eventuală retragere a SUA din alianță, Trump a afirmat că NATO „ar fi supărat” și că o astfel de decizie ar „economisi mulți bani”. Declarațiile președintelui american legat de această temă au alimentat îngrijorările din capitalele europene.
Confruntarea privind Groenlanda este un moment decisiv spune premierul Danemarcei
Înaintea întâlnirilor de luni de la Washington privind lupta globală pentru materii prime esențiale, prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat că „există un conflict privind Groenlanda”, potrivit AFP. „Acesta este un moment decisiv” cu mize care depășesc problema imediată a viitorului Groenlandei, a adăugat ea într-o dezbatere cu alți lideri politici danezi. Frederiksen a postat pe Facebook că „suntem pregătiți să ne apărăm valorile – oriunde este necesar – și în Arctica. Credem în dreptul internațional și în dreptul popoarelor la autodeterminare”. Susținere pentru Danemarca Germania și Suedia au susținut Danemarca împotriva ultimelor pretenții ale lui Trump asupra teritoriului danez autonom. Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a condamnat „retorica amenințătoare” a SUA după ce Trump a repetat că Washingtonul „va face ceva în privința Groenlandei, fie că îi place, fie că nu”. „Suedia, țările nordice, statele baltice și câteva țări europene importante sunt alături de prietenii noștri danezi”, a declarat el la o conferință pe tema apărării desfășurată la Salen, la care a participat generalul american însărcinat cu NATO. Kristersson a declarat că o preluare de către SUA a Groenlandei, o zonă bogată în minerale, ar fi „o încălcare a dreptului internațional și riscă să încurajeze alte țări să acționeze exact în același mod”. Germania și-a reiterat sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda înaintea discuțiilor de la Washington. Înainte de întâlnirea de luni cu omologul său american Marco Rubio, ministrul german de externe, Johann Wadehpul, a purtat discuții în Islanda pentru a aborda „provocările strategice ale Nordului Îndepărtat”, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe. Națiunile europene s-au grăbit să coordoneze un răspuns după ce Casa Albă a declarat săptămâna aceasta că Trump dorește să cumpere Groenlanda și a refuzat să excludă o acțiune militară.
Țările nordice resping afirmația lui Trump privind nave chineze și rusești în jurul Groenlandei
În ultimii ani nu au existat semne ale prezenței unor nave sau submarine rusești ori chineze în jurul Groenlandei, potrivit Financial Times, care citează doi diplomați nordici de rang înalt cu acces la rapoartele de informații ale NATO. „Pur și simplu nu este adevărat că chinezii și rușii sunt acolo. Am văzut informațiile. Nu sunt nave, nu sunt submarine”, a declarat unul dintre diplomații citați de FT. Un alt diplomat a spus că afirmațiile potrivit cărora apele din jurul Groenlandei ar fi „plină” de nave rusești și chineze sunt nefondate, adăugând că o asemenea activitate are loc pe partea rusă a Arcticii. Trump insistă că SUA trebuie să „dețină” Groenlanda Trump a afirmat în repetate rânduri că nave rusești și chineze operează în apropierea Groenlandei, însă Danemarca contestă aceste declarații. Vineri, Trump a spus că Statele Unite trebuie să „dețină” Groenlanda, teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, pentru a preveni ca Rusia sau China să ocupe acest teritoriu situat strategic și bogat în resurse minerale. „Imaginea care este creată despre nave rusești și chineze chiar în interiorul fiordului Nuuk și despre investiții chineze masive nu este corectă”, a declarat ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen. Noua ofensivă a lui Trump pe tema Groenlandei, după intervenția militară a SUA în Venezuela, îi îngrijorează pe mulți dintre cei aproximativ 57.000 de locuitori ai insulei, al căror obiectiv este, în cele din urmă, obținerea independenței.