Rusia ar fi declanșat un nou val de atacuri asupra fabricilor de armament din Europa. Kremlinul testează limitele NATO
Potrivit evaluărilor serviciilor de informații, atacurile sunt concepute astfel încât să producă pagube și să afecteze lanțurile de aprovizionare militară ale Ucrainei, fără a ajunge la un nivel care să determine activarea Articolului 5 al NATO, clauza privind apărarea colectivă, scrie The Telegraph. Cel mai recent caz a avut loc în Estonia, unde o clădire aparținând companiei Milrem Robotics, cu sediul la Tallinn, a fost incendiată pe 15 august. Compania produce vehicule terestre fără pilot și furnizează echipamente militare Ucrainei. Trei cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia în legătură cu suspiciunea de incendiere. Autoritățile estoniene investighează inclusiv posibilitatea ca incidentul să fi fost un act de sabotaj și să existe o implicare a Rusiei. Cazul din Estonia face parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri suspectate sau confirmate asupra infrastructurii și companiilor care sprijină capacitatea militară a Ucrainei în state NATO. Un oficial NATO a declarat că Rusia și-a intensificat în ultimii ani campaniile de destabilizare împotriva statelor membre prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat și acte de sabotaj. Rusia ar folosi grupări infracționale pentru atacuri în Europa Potrivit unei evaluări occidentale, serviciul rus de informații militare GRU ar fi schimbat parțial modul în care desfășoară astfel de operațiuni. În loc să trimită agenți direct în țările vizate, serviciul ar recruta intermediari din mediul infracțional. Șeful serviciului de securitate de stat din Letonia, Normunds Mežviets, afirma anterior că agenții GRU nu sunt văzuți în mod obișnuit călătorind fizic în țările baltice. Potrivit acestuia, agenții ruși ar rămâne în Rusia și ar recruta persoane din grupări criminale prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Intermediarii ar transmite ulterior ordinele unor persoane din țara vizată, care ar fi plătite inclusiv în criptomonede. Această metodă ar permite Moscovei să păstreze negarea plauzibilă și să facă mai dificilă atribuirea directă a atacurilor către Rusia. Rusia și fabricile de armament din Bulgaria, Italia și Cehia În luna august au fost raportate și alte incidente la fabrici europene de armament. Pe 10 august, o explozie puternică a avut loc la o fabrică aparținând EMCO, unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria. Compania produce, printre altele, muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei. Incendiul inițial ar fi pornit de la un camion parcat în apropierea unui depozit. Trei zile mai târziu, o explozie a avut loc la fabrica KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma. În acest caz, autoritățile au indicat un incendiu izbucnit într-o unitate de procesare a prafului de pușcă, fără ca o cauză să fi fost stabilită imediat. În Cehia, un incendiu a afectat aproape în totalitate o fabrică ce produce drone și sisteme optice termice pentru Ucraina. Patru persoane au fost reținute în cadrul unei anchete privind o posibilă implicare rusă. Lituania a pus, de asemenea, sub acuzare șase persoane pentru o tentativă de incendiere a unei fabrici care furnizează Ucrainei echipamente de scanare a undelor radio. Rusia ar încerca să provoace diviziuni în NATO Serviciile occidentale consideră că operațiunile de sabotaj au și o componentă politică. Atacurile ar putea testa modul în care reacționează statele NATO și ar urmări să creeze diferențe de poziție între membrii alianței. Țările din estul NATO, în special statele baltice și Polonia, au adoptat o poziție fermă față de Rusia și au cerut în repetate rânduri o reacție mai dură la acțiunile Moscovei. În schimb, unele state occidentale sunt mai prudente în atribuirea publică a incidentelor Rusiei, din cauza riscului de escaladare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat în repetate rânduri că presupusele operațiuni de sabotaj rusești sunt „nesăbuite și periculoase” și a susținut necesitatea unui răspuns „clar, rapid și decisiv”. Un oficial NATO a transmis că alianța își consolidează reziliența și își dezvoltă instrumentele pentru contracararea acțiunilor hibride, inclusiv a activităților desfășurate prin intermediari. În lipsa unor canale diplomatice eficiente între Moscova și capitalele occidentale, fiecare nou incident de sabotaj poate deveni o nouă probă pentru capacitatea NATO de a descuraja Rusia fără ca tensiunile să escaladeze într-un conflict direct.
Rețea de spionaj, desființată în Ucraina. Cum culegea Rusia informații despre bazele aeriene ale Kievului?
Rețeaua de spionaj era formată din 14 membri. Aceștia culegeau și transmiteau informații despre aerodromurile ucrainene de pe care sunt staționate avioane de vânătoare F-16 și Mirage 2000 furnizate de Occident. Rețeaua ar fi lucrat pentru agenția de informații militare a Rusiei, GRU, și ar fi colectat date care ar fi putut ajuta Moscova să planifice atacuri asupra bazelor aeriene ucrainene, informează Kyiv Post. Potrivit serviciilor secrete ucrainene, agenția rusă GRU a recrutat mai întâi un locuitor din Liov, care administra un canal de Telegram dedicat aviației. Acesta ar fi postat fotografii cu avioane militare ucrainene în grupuri online pro-Kremlin și așa ar fi fost remarcat de spionii ruși. Ulterior, bărbatul a recrutat 13 dintre abonații săi de pe Telegram, însă acestora nu le-a spus că lucrau pentru serviciile secrete ruse. Membrii grupului locuiau în diferite regiuni ale Ucrainei, inclusiv în apropierea infrastructurii aviației militare, și foloseau aparate de fotografiat de înaltă calitate. Acestora li s-a cerut să fotografieze aerodromuri, avioane de vânătoare, echipajele aeronavelor și personalul de întreținere, urmărind totodată orele de decolare și aterizare. Suspecții își realizau sarcinile ascunși în clădiri abandonate sau în zone deschise din apropierea bazelor aeriene. Ulterior, fotografiile erau încărcate pe un serviciu de stocare online, iar de acolo, datele erau transmise unui coordonator rus, a cărui identitate a fost stabilită de SBU. Bărbatul din Liov a furnizat, de asemenea, Rusiei și programul decolărilor, dar și al aterizărilor echipamentelor militare. Informațiile proveneau de la un comandant de escadron al Forțelor Armate Ucrainene, care le-a împărtășit de bunăvoie agentului. Autoritățile au făcut percheziții, în cadrul cărora au descoperit smartphone-uri, aparate foto digitale, dar fi fotografii cu instalații ale aviației militare ucrainene. Serviciile secrete ucrainene au blocat patru canale de Telegram, dar și 10 grupuri ce ar fi fost utilizate pentru distribuirea fotografiilor, dar și a altor informații despre bazele militare ucrainene. Bărbatul din Liov, complicele său, dar și militarul ucrainean care a colaborat cu acesta au fost acuzați de infracțiuni împotriva securității naționale a Ucrainei. Ancheta este în curs, iar autoritățile depun eforturi pentru identificarea și urmărirea penală a celorlalți participanți.
Președintele Putin a autorizat atacul cu Noviciok asupra lui Serghei Skripal în 2018, ce a provocat și moartea unei femei nevinovate
„Am ajuns la concluzia că operațiunea de asasinare a lui Serghei Skripal trebuie să fi fost autorizată la cel mai înalt nivel, de către președintele Putin. Dovezile că acesta a fost un atac al statului rus sunt covârșitoare”, a transmis Anthony Hughes, fost judecător la Curtea Supremă și coordonatorul anchetei, citat de Reuters. În martie 2018, într-o tentativă de asasinat, agenți GRU au aplicat Noviciok pe clanța ușii casei lui Serghei Skripal, fost agent dublu. Skripal și fiica sa, Iulia, au fost găsiți inconștienți pe o bancă în Salisbury, însă au supraviețuit tentativei. Hughes a subliniat că modul în care sticluța contaminată și folosită în acțiunea GRU a fost aruncată demonstrează un dispreț total față de viețile civililor. La patru luni după incident, Dawn Sturgess, o femeie de 44 de ani, a murit după ce partenerul ei a găsit o sticluță de parfum contrafăcută folosită de agenți pentru a transporta Novichok în Marea Britanie. Anthony Hughes a adăugat că responsabilitatea morală pentru moartea lui Sturgess revine agenților implicați, superiorilor lor din GRU și celor care au autorizat operațiunea, până la Putin. Cei trei agenți GRU acuzați de autoritățile britanice au negat implicarea, susținând că ar fi fost turiști. Reacția autorităților britanice Ca reacție la rezultatele anchetei, statul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva GRU și a convocat ambasadorul rus la Londra. De asemenea, premierul Keir Starmer a transmis: „Marea Britanie se va opune întotdeauna regimului brutal al lui Putin și va denunța mașinăria sa ucigașă pentru ceea ce este”. Incidentul din 2018 a declanșat cea mai amplă expulzare reciprocă de diplomați între Est și Vest de la Războiul Rece, iar tensiunile s-au accentuat după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Aceasta este a doua investigație majoră britanică ce îl indică pe Putin drept responsabil pentru atacuri letale pe teritoriul Regatului Unit, după concluziile anchetei privind asasinarea lui Alexander Litvinenko în 2006.