Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. Bolojan: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani
UPDATE 16:20 Premierul a prezentat motivele pentru care Guvernul își asumă răspunderea pe proiect Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul pe care Guvernul își angajează răspunderea prevede creșterea vechimii în muncă la minim 35 de ani și introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. „De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat șeful Guvernului. El spune că proiectul răspunde unui aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzele de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional”, a declarat Bolojan. Totodată, el adaugă că proiectul va pune economia pe baze sănătoase. „În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, susține premierul. El declară că proiectul răspunde aceste realități: „Să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”. „În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să își angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat premierul. UPDATE 15:52 A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor. Sunt 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463. UPDATE 15:10 Ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României Iau cuvântul mai mulți parlamentari: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minoritățile naționale) UPDATE 14:42 Bolojan, huiduit în Parlament, unde Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor speciale Ilie Bolojan a ajuns în Parlament, unde are loc ședința solemnă de Ziua Națională a României, apoi asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul reformei pensiilor magistraților. Premierul a fost huiduit pe holurile Parlamentului de angajații care au organizat un protest spontan. Angajații Parlamentului au scandat „Demisia, demisia” și au venit cu foi pe care au scris mesaje antiguvernamentale. UPDATE Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul privind pensiile de serviciu Toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile de serviciu au fost respinse de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente. Știrea inițială: Guvernul își angajează răspunderea în plenul reunit al Parlamentului, marți. Plenul se reunește la ora 14.30, în ședința festivă dedicată Zilei Naționale a României, ulterior urmând angajarea răspunderii Guvernului. Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare. Diferența dintre cele două proiecte este că perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042. Proiectul nu este dorit de magistrați, toate curțile de apel din țară manifestându-se împotriva acestuia și este de așteptat ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la CCR, la fel cum a făcut și la prima încercare a Guvernului de a trece legea. În 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Magistrații nu sunt de acord nici nu modul de calcul al pensiei. Practic, potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70 din salariul brut, iar ei își doresc să se calculeze la 65 din salariul net. Guvernul accelerează reforma pensiilor magistraților pentru a respecta jaloanele PNRR. Premierul Bolojan spune că schimbările sunt necesare pentru sustenabilitate și accesarea fondurilor europene. Miza este una majoră: România trebuie să bifeze până vineri trei jaloane din PNRR, între care și reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro. Ilie Bolojan a explicat că proiectul vine cu modificări esențiale pentru corectarea unor dezechilibre și pentru a pune sistemul pe baze durabile. „Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe
Elena Lasconi atacă guvernul Bolojan: Este cel mai rău guvern din ultimii 35 de ani / De ce vrea să dea în judecată Executivul
Elena Lasconi a criticat, duminică seara, la Digi24, guvernul condus de Ilie Bolojan, spunând că „este cel mai rău guvern din ultimii 35 de ani” și și-a argument declarația prin faptul că reformele aplicate de Executiv au oprit proiectele primarilor. „Sunt extrem de supărată pe actualul guvern, exagerat de supărată sunt, sunt atât de supărată încât aș putea să spun văzând cât de mult îi afectează pe câmpulungeni. Este cel mai rău guvern din istoria României din ultimii 35 de ani pentru că au omorât proiectele, multe proiecte pe fonduri europene, proiecte pentru care noi am cheltuit puținii bani pe care îi aveam în buget pentru că suntem o primărie săracă. (…) Puținii bani pe care i-am avut i-am cheltuit ca să facem documentații, să atragem fonduri europene și am fost premiată la asta, sunt încă premiantă, asta chiar și cu cele pe care mi le-a ucis guvernul Bolojan”, a explicat Lasconi. Primărița din Câmpulung Muscel a mai explicat și care este motivul pentru care va da în judecată Guvernul. Elena Lasconi a adus în discuție un proiect de cumpărare de autobuze și microbuze electrice, care a fost blocat în urma unei decizii a Executivului. „Au fost proiecte la care ne-am luat la întrecere. Adică a fost primul venit, primul servit și am semnat un contract cu statul român și sunt hotărâtă să dau în judecată statul român și nu mă las. Și dacă o să mai fiu și dacă n-o să mai fiu primar, eu n-o să mă las. Mă duc până în pânzele albe ca să le fac dreptate câmpulungenilor. (…) Ei mi-au tăiat proiectul de autobuze și microbuze electrice, care în mod normal trebuia să meargă mai departe pentru că nu făcea parte nici din categoria servicii, nici din categoria investiții, că nu am avut semnat contractul pe data de 19 august, adică atunci când a intrat în vigoare ordonanța și nu avea nicio legătură cu asta”, a explicat primărița din Câmpulung Muscel.
Barometru: Rogobete și Bogdan Ivan au cele mai mari creșteri de vizibilitate în Guvern
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, și Bogdan Ivan, ministrul Energiei, sunt cei mai vizibili membri ai Guvernului în luna octombrie, potrivit Știrile ProTv. Rogobete urcă de pe locul 4 pe locul 2, iar Ivan avansează de pe poziția a 8-a pe locul 4. Premierul Ilie Bolojan rămâne pe prima poziție, cu peste 32.000 de apariții în presa scrisă și online, deși numărul mențiunilor este mai mic față de luna septembrie. Locul al treilea este ocupat de ministrul demisionar al Apărării, Ionuț Moșteanu, care își menține poziția. Pe locul 5 se află ministrul de Externe Oana Țoiu, urcată de pe locul 6, în timp ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, rămâne pe poziția a 7-a. Coborâri semnificative Cele mai mari scăderi sunt înregistrate de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care cade de pe locul 5 pe locul 8, și de ministrul Educației, Daniel David, retrogradat de pe locul 2 pe locul 9. Ministrul Economiei, Radu Miruță, rămâne pe locul 10. Cinci miniștri au între 1.000 și 2.000 de mențiuni: Cseke Attila (Dezvoltare), Dragoș Pîslaru (Investiții Europene), Florin Barbu (Agricultură), Radu Marinescu (Justiție) și Cătălin Predoiu (Interne). Alți cinci membri ai Guvernului au sub 1.000 de mențiuni: vicepremierul Tanczos Barna, Florin Manole (Muncă), Ciprian Șerban (Transporturi), Andras Istvan Demeter (Cultură) și vicepremierul Marian Neacșu. De ce a crescut vizibilitatea lui Rogobete și a lui Ivan Potrivit analizei, creșterea vizibilității lui Rogobete este legată de controversele generate după tragedia de la clinica stomatologică și de propunerea ca intervențiile cu anestezie generală să fie mutate în spitalele publice. În cazul lui Ivan, vizibilitatea sporită este rezultatul gestionării crizei Petrotel Lukoil și a sancțiunilor internaționale.
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
Metadatele CV-ului lui Radu Miruță ridică suspiciuni privind implicarea unor persoane fără funcție în minister
Documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Economiei, iar analiza metadatelor tehnice a scos la iveală detalii care au generat discuții, scrie Gândul. Numele autorului din metadate Conform informațiilor apărute în spațiul public, metadatele fișierului indică faptul că documentul ar fi fost creat de Dan Gecui, care nu deține nicio funcție în cadrul Ministerului Economiei. Dan Gecui este soțul Ioanei Răduca, consilier al ministrului și șef de cabinet. Această situație a ridicat semne de întrebare în ceea ce privește modul în care a fost gestionată comunicarea instituțională și dacă atribuțiile administrative au fost exercitate strict în cadrul legal. Relația profesională dintre consilieră și instituție Ioana Răduca, consiliera ministrului, a ocupat anterior funcții în zona de comunicare politică. Numirea sa în rolul actual a generat discuții în presa centrală, fiind prezentată drept o funcție obținută în ciuda lipsei de experiență în domeniile specifice Ministerului Economiei. Anterior, presa a relatat și includerea acesteia în Consiliul de Administrație al unei companii din sectorul telecom, subliniind tot lipsa unei pregătiri adecvate pentru acel rol. În plus, participarea ei la o deplasare oficială în Coreea de Sud, alături de ministru, a fost menționată în spațiul public ca parte a unui context mai larg privind modul în care este gestionată echipa ministerială. Posibile conflicte de interese Faptul că metadatele documentului indică numele lui Dan Gecui – persoană fără rol oficial în Guvern – a alimentat speculații legate de modul în care ar fi fost gestionate documentele oficiale ale ministrului. Potrivit informațiilor publicate, singura legătură a acestuia cu instituția este relația sa de familie cu Ioana Răduca. Deși aceste aspecte nu afectează studiile sau parcursul educational al ministrului, situația ridică semne de întrebare legate de procedurile interne din minister și de eventuale posibile conflicte de interese.
Dogioiu, despre incidentul de la Palatul Parlamentului cu jurnaliștii: Exces de zel
Dogioiu a fost întrebată, joi, despre incidentul din Palatul Parlamentului, când jurnaliștii au fost împinși de ofițerul de presă. Ea a spus că ofițerul de presă a dat dovadă de „exces de zel”. „Au fost tot felul de speculații. Nu a primit niciun fel de indicație să intre în contact fizic cu jurnaliștii, să îi împiedice Pentru așa ceva, pentru orice formă de protecție fizică a premierului, există echipa SPP care le însoțește peste tot. (…) Nu a existat un astfel de – nu știu – numiți-i cum vreți, mandat, indicație, cerere pentru domnul ofițer de presa. De aceea l-am numit un exces de zel”, a spus Ioana Dogioiu. Aceasta a mai spus că a prezentat deja regrete pentru acest incident. „Eu am considerat că a fost o atitudine nepotrivită”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dogioiu a mai spus că vor fi verificate aspectele disciplinare în cazul ofițerul de presă, „însă aș vrea să fie foarte clar acest lucru: nu a existat niciun fel de indicație”. „Singurul lucru pe care a fost mandatat să-l facă a fost să comunice jurnaliștilor prezenți acolo că, așa cum se întâmplă de regulă, de altfel, domnul premier nu va face declarații pe holurile Parlamentului”, a precizat purtătorul de cuvânt. Guvernul României a reacționat, miercuri, după incidentul de la Palatul Parlamentului, unde un ofițer de presă a avut o interacțiune nepotrivită cu jurnaliștii, anunțând că gestul acestuia va fi analizat disciplinar și dând asigurări că astfel de situații nu se vor repeta.
UK: Organizația Palestine Action contestă în instanță clasificarea ca grupare teroristă
Gruparea Palestine Action a fost înființată în 2020 și protestează afacerile israeliene care operează pe teritoriu britanic. Grupul a câștigat notorietate pe fondul acțiunilor de protest de la începutul Războiului din Gaza. Guvernul britanic a inclus în luna iulie grupul pe lista organizațiilor teroriste, la același nivel cu organizații precum Statul Islamic sau al-Qaeda. Prin această decizie, apartenența la grup riscă să atragă pedepse de până la 14 ani de închisoare. Interdicția a fost instituită după un incident major în luna iunie, când activiști ai Palestine Action au pătruns pe baza militară aeriană Brize Norton și au avariat două aeronave. Demersul a fost făcut de fosta ministră de interne Yvette Cooper a decis proscrierea organizației, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale. Peste 2.000 de persoane au fost arestate pentru mesaje de susținere a Palestine Action, iar peste 200 au fost inculpate pentru sprijinirea unei organizații proscrise. Dacă gruparea are câștig de cauză în acest proces, acuzații vor putea invoca nelegalitatea proscrierii, ceea ce ar putea afecta sute de dosare aflate în curs, anunță Reuters.
Adrian Năstase a suferit o operație complicată la Spitalul Foișor
Adrian Năstase i-a mulțumit, într-o postare pe blogul său, doctorului Șerban Dragoș loveanu, managerul Spitalului de Ortopedie Foișor, și echipei sale, „pentru grija, dedicarea și profesionalismul de care au dat dovadă în cadrul intervenției chirurgicale pe care am efectuat-o zilele trecute la umărul drept”. Fostul premier spune că este vorba de „o operație complicată, care a necesitat o expertiză medicală de înalt nivel”. După intervenție va urma o perioadă mai lungă de recuperare, „însă faptul că am beneficiat de îngrijirea unei echipe atât de bine pregătite îmi oferă încredere, optimism și siguranța că sunt pe drumul cel bun”. „Într-o perioadă în care sistemul medical de stat este adesea criticat, experiența mea de la Spitalul Foișor demonstrează că există medici excepționali și echipe care își desfășoară activitatea cu responsabilitate, empatie și respect față de pacient. Am simțit în permanență că sunt pe mâini sigure, susținut și tratat cu seriozitate. Le mulțumesc pentru implicare, profesionalism și pentru modul impecabil în care au gestionat întregul proces, de la diagnostic până la intervenție și îngrijirea post-operatorie”, a scris Năstase. Adrian Năstase are 75 de ani. Între decembrie 2000 și decembrie 2004 a fost prim-ministru al României.
Bolojan, despre scăderea consumului, în contextul creșterii TVA: Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mai rele.
„Aceste măsuri au avut niște efecte de contracție economică. Eu nu pot să neg asta, pentru că în momentul în care scazi anumite câștiguri, în mod evident scazi o putere de cumpărare, în momentul în care ridici o taxă sau alta, că este acciză, că este TVA cu 1-2%, în mod inevitabil vei scumpi niște produse, care înseamnă scăderea puterii de cumpărare, aceasta este o realitate pe care nu o putem nega. Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mult mai rele, pentru că am fi ajuns în situația nu să ne punem problema care sunt efectele unor anumite scumpiri sau unor scăderi ale puterii de cumpărare, ci dacă putem plăti pensii sau salarii”, a declarat Bolojan la Euronews. El le-a mulțumit românilor pentru că înțelegerea necesității de a crește taxele și a precizat că Guvernul va trebui să încerce scurtarea perioadei de austeritate prin intermediul măsurilor luate. „Sunt conștient că nu este o perioadă comodă. Le mulțumesc românilor pentru că înțeleg că trebuie trecut prin acest lucru, iar noi ceea ce trebuie să facem este să ne comportăm responsabil, să încercăm să scurtăm cât mai mult această perioadă prin măsurile pe care le luăm și în același timp să corectăm nedreptățile acolo unde în mod evident sunt flagrante și nu pot fi tolerate de oameni”, a conchis Bolojan.
Trump a semnat proiectul care permite redeschiderea Guvernului după o perioadă de întrerupere record de 43 de zile
Președintele Donald Trump a semnat miercuri seară proiectul de lege privind finanțarea guvernamentală. Acesta pune capăt unei crize care a amplificat diviziunea dintre republicani și democrați și care a dus lă măsuri fără precedent precum anularea unor proiecte și încercarea de concediere a unor salariați, potrivit AP. Președintele republican a dat vina pe democrați pentru situație și a sugerat că alegătorii ar trebui să țin cont de efectele crizei în timpul alegerilor intermediare de anul viitor. „Așadar, vreau doar să spun poporului american că nu ar trebui să uite acest lucru. Când vom ajunge la alegerile intermediare și la alte lucruri, nu uitați ce au făcut țării noastre”, a spus Trump. Ceremonia de semnare a avut loc la doar câteva ore după ce Camera Reprezentanților a adoptat măsura cu 222 de voturi împotrivă și 209 împotrivă. Senatul a adoptat măsura luni. Ce conține proiectul Printre altele, proiectul de lege include o anulare a concedierilor angajaților federali de către administrația Trump. De asemenea, îi protejează pe angajații federali împotriva unor noi concedieri până în ianuarie și garantează că aceștia vor fi plătiți după ce restricțiile de funcționare se vor încheia. În ceea ce privește Departamentul Agriculturii, documentul semnat de Trump stabilește că persoanele care se bazează pe programe cheie de asistență alimentară vor primi aceste beneficii fără întrerupere pe parcursul restului anului bugetar. De asemenea, pachetul include 203,5 milioane de dolari pentru a spori securitatea legislatorilor și încă 28 de milioane de dolari pentru securitatea judecătorilor Curții Supreme. Cel mai important punct de dispută a fost creditul fiscal care influențează valoarea asigurării de sănătate. În medie, primele de asigurare s-ar putea dubla pentru milioane de americani și peste 2 milioane de oameni și-ar pierde complet asigurarea medicală anul viitor, au estimat experții Congresului.