Ministerul Mediului spune că România a deblocat 30% dintre proiectele SIT NATURA 2000, după 9 ani de blocaj
SIT NATURA 2000 a fost deblocat după 9 ani de infrigement. Măsurile implementate în 6 luni au deblocat 30% dintre proiecte. „În 3 ani, să adoptăm 70% din măsurile care trebuie adoptate”, informează ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la briefiengul de după şedinţa de la guvern. „Restul de 30% au fost deja deblocate în jumătate de an. Se poate să protejăm şi natura, şi să negociem la nivelul Comisiei Europene. Am putut să mişcăm proiecte care nu au fost mişcate 9 ani”, mai spune ministrul Mediului. În luna mai este următoarea întâlnire cu Comisia Europeană. Printre proiectele deblocate se numără şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Vânturiţa, Munţii Măcinului etc, care au planurile de management necesare, mai spune Diana Buzoianu. Reţeaua ecologică Natura 2000 este reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate care are drept scop conservarea unor specii de animale și plante rare, vulnerabile sau periclitate și a mediului lor natural, în strânsă legătură cu deszvoltarea comunităților locale. Această rețea înglobează un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar și vizează conservarea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minerii protestează în fața Guvernului. Muncitorii reclamă probleme majore la Complexul Energetic Oltenia Ilie Bolojan, față în față cu Agenția de Rating Moody’s. Ce le-a spus despre finanțele României
Sorin Grindeanu: Membrii coaliției au înțeles că această sarabandă a tăierilor trebuie să înceteze
„Noi am intrat în această ședință (a coaliției – n.r.) cu acest țintar, dacă vreți, ca sistemul de ordine publică, înțelegând aici poliția și armata, jandarmeria, tot acest sistem, profesorii, adică educația și sănătatea, să fie exceptate de la aceste tăieri cu 10%. E un lucru pe care, într-un final, coaliția l-a acceptat, ceea ce vă spun că mă bucură”, a declarat luni seară, la România TV, președintele PSD, Sorin Grindeanu. Grindeanu a spus că partenerii de guvernare au înțeles mesajul social-democraților privind oprirea tăierilor. „Membrii coaliției au înțeles ceea ce noi spunem de mult timp, că această sarabandă a tăierilor trebuie să înceteze, că toate lucrurile care au generat aceste tăieri nu au făcut din punct de vedere economic bine, dovadă fiind indicatorii macroeconomici și statistici pe care i-ați văzut săptămâna trecută. Eu cred că e un lucru bun ceea ce s-a întâmplat azi. E un început, dar adevărata bătălie, din punctul nostru de vedere, se va da la buget. La buget unde va trebui să avem aprobat acel pachet de solidaritate”, a afirmat liderul PSD. Întrebat dacă impozitele locale rămân la autoritățile locale sau nu, Grindeanu a răspuns că asta este cererea PSD și a invocat susținere inclusiv din partea USR. „Asta este ceea ce PSD-ul cere și care punct de vedere este susținut din ce am văzut azi chiar și de USR. De-aia spuneam azi în ședință că s-a găsit chiar și în USR PSD (…) Văd că pe acest punct de vedere și cei de la USR, prin vocea lui Dominic Fritz, au susținut că aceste impozite trebuie să rămână local”, a afirmat președintele PSD. Grindeanu a precizat care sunt prioritățile PSD în discuțiile pe buget. „Eu cred că tot ceea ce ține de buget în acest moment poate fi discutat pe anumite priorități. Prioritățile din punctul nostru de vedere sunt următoarele: Până la jumătatea acestui an trebuie să se închidă PNRR-ul, iar cofinanțarea pentru PNRR trebuie să fie asigurată pe proiectele de investiții. Asta ar fi prima prioritate. A doua prioritate este cea legată de autoritățile locale. Trebuie să continui investițiile în același nivel ca și anul trecut. A treia prioritate în buget o reprezintă pachetul social. Asta este punctul de vedere al PSD-ului și asta vom susține. Vom susține ca pensiile și acele ajutoare pe care dumneavoastră le-ați prezentat one-off să fie date, trebuie să revenim la să corectăm toate acele aberații de anul trecut cu CASS pentru veterani, pentru deținuți politici, pentru mame”, a mai spus Grindeanu.
Datoria publică a României a depășit 60% din PIB, prag critic
Datoria publică a României a spart bariera de 60% din PIB, prag care este considerat critic și, de altfel, este un angajament al României în fața Uniunii Europene, prin tratatele de aderare. De asemenea, acest prag obligă, prin lege, Guvernul și Parlamentul României să ia măsuri de reducere a datoriei publice. Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie. Cifrele arată că guvernul Bolojan a adăugat 81 mld. lei la datoria publică, de când a preluat mandatul. Datoria publică totala la final de noiembrie era de 1.121 mld lei, pe când la final de iunie 2025, era de 1.040 mld. lei. Practic, abia acum a ieșit la iveală că datoria României a spart pragul de 60% din PIB încă din octombrie 2025. La finalul lui noiembrie 2025, datoria țării a atins un nou vârf de 1.121 mld. lei. Este pentru prima dată când datoria publică trece peste această bornă de 60% din PIB, de altfel acesta fiind un prag indicat prin tratatele de Aderare ale României la UE. În momentul în care România a decis să intre în comunitatea europeană, a fost de acord ca nivelul datoriei publice să nu poată depăși nivelul de 60% din PIB. Dar și legislația națională impune măsuri pentru scăderea pragului de îndatorare. Legea nr. 69/2010, legată de responsabilitatea fiscal-bugetară, spune că, dacă s-a depășit pragul de 60% din PIB, datoria trebuie redusă cu 5 puncte procentuale anual. În acest sens, guvernul trebuie să vină, cel mai târziu în următorul semestru, cu un plan aprobat de Parlament în acest sens. Ce se întâmplă când este depășit pragul de 60% din PIB Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10; Măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică. Obligațiile concrete prevăzute de lege dacă datoria depășește 60% din PIB: Guvernul trebuie să elaboreze un program de reducere a datoriei publice. Programul trebuie să fie adoptat prin lege (cu aprobarea Parlamentului). Programul trebuie să conducă la reducerea datoriei cu ~5% pe an, conform articolului 10. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan a îndatorat România foarte mult, într-un timp foarte scurt. Este premierul cu cel mai accelerat ritm de îndatorare din ultimii 18 ani, de la ultima criză. Gândul prezintă topul premierilor care au îngropat România în datorii USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului
Marcel Ciolacu ironizează guvernul: Poate mă sună pentru premiul în economie / Ilie, astâmpără-te!
„Îți dai seama că suntem unicat în lumea asta? Un stat, o țară a trecut prin recesiune și noi n-am știut, n-am simțit? Eu cred că românii sunt niște oameni simțiți, nu nesimțiți”, a declarat Ciolacu. Fostul premier a pus sub semnul întrebării modul în care au fost prezentate datele economice în ultimii ani, arătând că dinamica creșterilor și scăderilor economice ridică semne de întrebare. „Cum să crești două luni, scazi două luni și, pe urmă, crești patru luni? Recesiunea ne-a lovit năpraznic acum doi ani și n-a făcut nicio problemă?”, a spus acesta. Marcel Ciolacu a continuat într-o notă sarcastică, afirmând că așteaptă să fie contactat pentru „vreun premiu în economie”, făcând referire la modul în care guvernul a gestionat comunicarea economică. „Eu stau cu telefonul în mână, fiindcă cred că o să mă sune cineva și o să-mi dea vreun premiu în economie. Sunt marii specialiști de la guvern”, a adăugat el. În același context, Ciolacu a lansat un apel către actuala conducere politică, cerând ca instituțiile statului să fie lăsate să funcționeze independent. „Îi rog frumos să lase instituțiile statului în pace, să-și facă treaba și să nu încerce să acopere, folosind instituțiile statului, nenorocirea în care ne-au adus”, a afirmat fostul prim-ministru. Acesta a transmis și un mesaj direct liderilor aflați la putere, cerând mai multă responsabilitate și transparență. „Eu îi spun, Ilie stâmpără-te și spune oamenilor adevărul. Eu zic să se astâmpere, să gestioneze mai bine problemele țării, că ne-au dus în cap. Ori facem politică, ori suntem bărbați de stat, ori suntem niște fete mari și ne plângem”, a concluzionat Marcel Ciolacu.
Cancelaria Prim-Ministrului anunță economii de 10 milioane de lei în 2025 față de anul precedent
„Datele financiare evidențiază o reducere totală a cheltuielilor de 9.968.676 lei, reprezentând o diminuare de 23,7% față de anul precedent. Din economia totală de aproape 10 milioane lei, suma de 8,4 milioane lei – adică 84% – a fost generată în cele șase luni de mandat ale noii conduceri. Semestrul 2 al anului 2025 înregistrează cheltuieli de 12,7 milioane lei, cu 39,9% mai puțin decât semestrul 2 al anului 2024 (21,1 milioane lei) și cu 41,1% sub semestrul 2 al anului 2023 (21,5 milioane lei)”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului într-un comunicat. Transportul, principala sursă de reducere a costurilor Cancelaria susține că a optimizat cheltuielile de transport prin renegocierea și ulterior rezilierea contractelor de servicii de transport cu RA-APPS. Potrivit comunicatului, numărul de autovehicule a fost redus de la 30 la 17, iar serviciile cu șofer pentru fiecare demnitar au fost eliminate, demnitarii conducând acum singuri autovehiculele de serviciu. Conform datelor prezentate, cele mai mari scăderi s-au înregistrat la transport, unde cheltuielile au coborât de la 11.459.222 lei în 2024 la 7.062.933 lei în 2025 (-38,4%). Cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 lei la 18.640.698 lei (-14,8%), indemnizațiile de delegare/detașare de la 814.421 lei la 244.870 lei (-69,9%), iar cheltuielile de protocol de la 2.294.583 lei la 1.804.566 lei (-21,4%). La categoria „alte cheltuieli”, suma a scăzut de la 285.776 lei la 35.749 lei (-87,5%). Situația posturilor în ianuarie 2026 Potrivit datelor din comunicat, în ianuarie 2026, din cele 176 de posturi prevăzute în statul de funcții, 117 erau ocupate (66,48%), iar 59 erau vacante (33,52%). Dintre posturile vacante, 13 erau temporar vacante (detașări, suspendări, concedii fără plată), iar 5 posturi erau ocupate temporar. Cea mai mare reducere a fost la personalul contractual din cabinetele demnitarilor: de la 42 de persoane în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026 (minus 55%). În această zonă, erau vacante 35 de posturi din totalul de 54. Numărul demnitarilor activi a scăzut de la 19 la 14, cu 7 posturi vacante din 21, în timp ce numărul funcționarilor publici a rămas relativ stabil, de la 61 la 63 de persoane active.
Bolojan informează CCR: România riscă pierderea a 231 milioane de euro din PNRR din cauza legii pensiilor magistraților
Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu. Potrivit documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „ i-a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Premierul precizează însă că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”. Bolojan subliniază că demersul său are loc în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care punctează responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană. Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierului Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.
Simion, la emisiunea lui Makaveli: Dacă pică guvernul Bolojan, suntem dispuși să ne asumăm guvernarea interimară până la alegeri
Liderul AUR, George Simion, a comentat posibilitatea unei guvernări alături de PSD, afirmând că formațiunea sa nu este interesată de o participare simbolică la Executiv, ci de preluarea reală a puterii politice. Declarațiile au fost făcute în contextul criticilor la adresa actualei guvernări și al discuțiilor despre o eventuală schimbare de majoritate. Simion a subliniat că AUR nu va accepta intrarea într-un guvern fără capacitatea de a lua decizii majore și a lăsat deschisă varianta unui interimat până la organizarea alegerilor. AUR respinge participarea „de formă” la guvernare „Noi vrem să fim la putere, nu la guvernare. Este o diferență. Dacă ne ducem și ne dau trei, patru ministere, nu reușim să facem bine substanțial românilor, ne ducem absolut degeaba. Așa că, dacă acest guvern Bolojan va cădea, suntem dispuși ca, pentru o perioadă, să ne asumăm și să asigurăm interimatul guvernării până la alegeri, care să o lămurească. În acest moment, această guvernare nu se bucură de simpatie. Trebuie să ajungem să vorbească românii și să ne instalăm cu un scor care să ne permită să conducem România. Ei au anulat alegerile prezidențiale; pe aceleași principii, foarte bine puteau să anuleze și alegerile parlamentare. De atunci, noi facem toate demersurile necesare: moțiuni simple, moțiuni de cenzură…” AUTORUL RECOMANDĂ
Sindicaliștii din Guvern cer explicații după ce numele premierului a fost evocat într-un dosar DNA
„În dosarul care a făcut deja înconjurul presei, o persoană cu profil juridic a fost surprinsă în flagrant primind 60.000 de euro, într-o speță descrisă ca trafic de influență, cu promisiuni de intervenții la vârful instituțiilor. În stenograme și relatări de presă apare invocarea numelui premierului și ideea de acces direct la acesta, în aceeași narațiune de influență și intermediere”, se arată într-un comunicat al sindicatului. Conform acestuia, premierul trebuie „să explice limpede criteriile după care se delimitează personal și instituțional de astfel de rețele de acces și intermedieri, cine intră în proximitatea Palatului Victoria, prin ce filtre și cu ce interes ori responsabilitate”. „Problema nu este că cineva rostește numele premierului într-o convorbire interceptată; problema este ecosistemul care face credibilă, în mentalul public, ideea că se ajunge la premier pe bani, pe relații, pe uși laterale. Acest ecosistem are deja episoade documentate în presă, care cer, din respect pentru instituția pe care o conduce, o clarificare fără echivoc”, susțin sindicaliștii. Sindicaliștii cer clarificări Sindicatul solicită un răspuns public, punctual: „care este relația personală și instituțională reală cu persoanele care au invocat numele premierului; cum se explică, procedural, traseele de acces la cabinetul premierului și cine răspunde pentru ele; care este poziția premierului față de cultura intermedierii și a lipelii, într-un guvern în care asemenea practici sunt vehiculate ca monedă de schimb; ce mecanisme de verificare și filtrare există pentru întâlniri, recomandări și introduceri, și cine le validează; ce măsuri concrete au fost luate pentru a bloca orice canal informal de influență, astfel încât Palatul Victoria să nu devină un punct de livrare pentru promisiuni vândute pe piața a relațiilor; și, în fine, dacă premierul își asumă public standardul minim de integritate pe care îl pretinde altora: acela că, atunci când se invocă numele tău ca ușă de acces, nu te ascunzi după ironii, ci lămurești faptele, numele, circuitul, responsabilitățile”. Sindicaliștii cer ca aceste clarificări să fie făcute „cu aceeași fermitate cu care Guvernul a avut curaj să ia măsuri dure pentru oamenii care muncesc și sunt corecți”. Nume cunoscute în dosar Reprezentanții Guvernului au avut o primă reacție în scandalul avocatei din PNL. Premierul Ilie Bolojan nu o cunoaște pe doamna avocat, a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. De asemenea, Dogioiu a spus că premierul face frecvent fotografii cu persoane străine la evenimente publice. Procurorii DNA au prins miercuri, în flagrant, o avocată membră PNL, într-un dosar în care aceasta ar fi promis intervenții în Justiție și la nivel guvernamental în schimbul unor sume de bani. Ulterior, avocata Adriana Georgescu și Gheorghe Iscru, bărbatul care s-ar fi recomandat drept „general SIE”, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. În stenogramele din dosar apar nume cunoscute precum Nicușor Dan, Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și Ludovic Orban. În plus, avocata avea pe rețelele de socializare numeroase fotografii realizate împreună cu politicieni cunoscuți.
Ilie Bolojan despre Educație: Ar fi recomandat să avem un nou ministru înainte de aprobarea bugetului
Viitorului Ministerului Educației „Ar fi recomandat să avem un nou ministru al educației înainte de aprobarea bugetului, în așa fel încât termenii generali ai bugetului, aspectele prioritare care țin de construcția bugetului pe educație, să fie analizate de noul ministru”, a declarat Bolojan, vineri, într-un interviu acordat publicației G4Media. Șeful Guvernului a precizat că, în perioada următoare, vor fi analizate mai multe variante privind conducerea Ministerului Educației, urmând ca Partidul Național Liberal să vină cu o propunere. Bolojan a precizat că există mai multe variante de nume, susținând: „în momentul în care ele vor fi finalizate, vom discuta în conducerea PNL și vom veni cu o propunere”. Explicațiile privind măsurile de austeritate Premierul a respins ideea unei reveniri asupra măsurilor de austeritate adoptate în decursul anului 2025, declarând: „Din punctul meu de vedere, nu cred că se pune această problemă”. Acesta a punctat că măsurile s-au axat pe două paliere, norma activă și burse, subliniind comparația cu alte state europene. „În Germania norma didactică este de 24 de ore și în România norma mărită didactică este de 20 de ore, am mai putea să ne întoarcem din nou la 18 sau la 16 ore. Aici trebuie să discutăm foarte deschis lucrurile. O normă didactică de 20 de ore este media minimă europeană. Deci nu este ceva greu”, a declarat premierul. Privind situația burselor, Bolojan a spus: „ În al doilea rând a fost o reducere a burselor cu aproximativ 30% maxim per total, per anvelopă. Ori gândiți-vă că noi aveam burse de vreo 180 de milioane prin 2021 și în 2024 am ajuns la 4,7 miliarde”. Șeful Guvernului a atras atenția că bursele trebuie să reflecte fie performanța școlară, fie sprijinul social: „Bursa este sau un rezultat al meritului, ceea ce înseamnă că stimulezi performanța sau un efect a unei situații sociale problematice în care copiii trebuie ajutați să rămână la școală, să vină la școală”. „Dacă vrem, într-adevăr, calitatea vieții de tip european, trebuie să facem și eforturi, măcar care să se apropie la acest nivel. Dacă vrem să recuperăm pe cinstite, trebuie să fim conștienți că nu poți recupera decât cu eforturi mai mari decât alții”, a mai declarat premierul.
Purtătorul de cuvânt al BNR spune că Guvernul nu trebuie să mai introducă taxe noi, măsurile actuale sunt suficiente pentru reducerea deficitului
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat pentru Antena 3, că măsurile fiscale adoptate de Guvern sunt suficiente pentru reducerea deficitului și nu mai este nevoie de taxe suplimentare. Potrivit oficialului BNR, inflația va scădea până la finalul anului la 4%. „Va fi o scădere mai lentă a inflaţiei în primele 6 luni. Probabil că nu va fi cu mult diferită faţă de ultimele luni atunci când au fost variaţii mici legate de inflaţie, între 10 şi 9 procente, creştere anualizată. În partea a doua a anului ne aşteptăm să avem o scădere mai puternică a inflaţiei, spre 4%, aşa arăta ultimul nostru raport”, spun Dan Suciu. Acesta consideră că cel mai mare risc economic pentru România este unul politic. „Cel mai mare risc economic este unul politic. Stabilitatea guvernamentală, indiferent de formulă sau de persoane, este principalul risc. O instabilitate ar putea face ca aceste măsuri care duc la reducerea deficitului bugetar să nu mai fie în vigoare, să fie schimbate sau să nu fie implementate la nivelul la care trebuie. Şi în consecinţă, tot ce s-a câştigat în jumătate de an să se piardă. Şi mai avem ani în care trebuie să lucrăm în această direcție.” Referitor la sectorul public, reprezentantul BNR spune că există „spațiu pentru concedieri”, însă deciziile radicale ar necesita consens politic. „Nu ştiu dacă are consensul politic guvernul pentru a lua asemenea decizii extrem de radicale. Plus că e greu să decizi cu ce să începi. Evident că există spaţiu pentru concedieri în sectorul public. Fără consens politic acest spaţiu degeabă există pentru că se umple de un zgomot poltic care poate afecta mai mult stabilitatea guvernului care e esenţială în acest moment” AUTORUL RECOMANDĂ: Schimbare la vârful BNR după 25 de ani. Cine este Mugur Tolici, cel care va avea imprimată semnătura pe fiecare bancnotă din România Avertisment dur de la BNR. Cel mai mare pericol pentru economie este situația politică. Ce spune purtătorul de cuvânt