Nicușor Dan respinge acuzațiile că își face guvernul lui: Nu există o altă soluție pro-occidentală. Țara trebuie guvernată
„Din momentul ăsta este o discuție din care eu m-am extras. Este o discuție strict între Eugen Tomac și persoanele pe care dumnealui și le dorește. Sunt persoane interesante între consilierii mei. O să vedem. E decizia lui”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a respins și comparațiile cu acuzațiile formulate în trecut la adresa foștilor președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, potrivit cărora aceștia și-ar fi creat „propriul guvern”. Nicușor Dan a susținut că situația actuală este diferită, deoarece, în opinia sa, nu există în acest moment o altă soluție politică pro-occidentală. „Diferența fundamentală este că, dacă un guvern al predecesorilor mei eșua, exista o alternativă clar pro-occidentală. Asta e diferența fundamentală”, a spus șeful statului. Nicușor Dan a insistat că desemnarea lui Eugen Tomac nu a fost motivată de orgoliu politic sau de dorința de a controla viitorul Cabinet, ci de nevoia de a răspunde unei situații politice complicate. „În alegerea pe care eu am făcut-o n-a fost vreun orgoliu sau vreo dorință, ci a fost să răspund la o necesitate. Pentru că, realmente, nu există o altă soluție pro-occidentală în momentul ăsta”, a declarat președintele. Întrebat cine își va asuma un eventual eșec al viitorului Executiv, Nicușor Dan a răspuns că fiecare om politic este responsabil pentru deciziile pe care le ia. „Orice om politic își asumă toate gesturile pe care le face. Dar, repet, în momentul acesta a fost un gest de asumare a unei realități. Țara trebuie guvernată”, a mai spus președintele.
Ilie Bolojan, despre contractul SRI – Digi: Nu are nicio legătură cu Guvernul României
„Încheierea acestui contract dintre Serviciul Român de Informații și companie, nu are nicio legătură cu Guvernul României”, a spus Ilie Bolojan la Euronews. Fiecare instituție își desfășoară propriile achiziții Potrivit acestuia, după aprobarea sumelor și a listelor de proiecte pentru autoritățile implicate, fiecare instituție a desfășurat propriile proceduri de achiziție. „Asta este primul lucru care trebuie spus, pentru că, așa cum am precizat mai înainte, după ce s-au aprobat sumele pentru fiecare autoritate și lista de proiecte, fiecare autoritate. Serviciul Român de Informații, și-a negociat, conform prevederilor legale, achiziția. mi se pare normal să explice cât se poate de clar, ce s-a întâmplat, înțeleg că au și dat un comunicat de presă în cursul zilei de astăzi, dar asta trebuie, fiecare autoritate trebuie să explice acest lucru, pentru că altfel se creează confuzii și oamenii nu mai înțeleg ce se întâmplă”, a declarat liderul Executivului. Rolul grupului de lucru de la Guvern Șeful Executivului a explicat că, după finalizarea negocierilor de către instituțiile beneficiare, datele privind contractorii și valorile contractelor au fost analizate într-un grup de lucru guvernamental, subliniind că grupul de lucru nu a avut legătură cu negocierile propriu-zise. „Fiecare a negociat contractul, la final, au venit cu suma respectivă, cu contractorul și în grupul de lucru la nivelul de guvern, care integrează toate aceste proceduri, s-a dat o aprobare finală, care a însemnat că se verifică dacă destinația sume alocate a fost repetată și suma în cuantum. Dar acest grup de lucru n-a avut nicio ingerință în aceste negocieri”, explică prim-ministrul. În același timp, Ilie Bolojan s-a pronunțat pentru un nivel cât mai ridicat de transparență în privința contractelor publice. „Toate instituțiile care au făcut aceste contracte trebuie să fie cât se poate de transparent. cu cât arăți lucrurile mai clar, cu atât limitezi dezinformarea și clarifici lucrurile. Și mi se pare normal ca fiecare instituție care a făcut astfel de contracte să publice tot ce se poate publica, respectând sigur prevederile legale”, conchide Bolojan. Compania de telecomunicații Digi și Serviciul Român de Informații au încheiat un contract de 196 de milioane de euro pentru dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM destinată securității cibernetice, finanțat prin Instrumentul european «Acțiunea pentru securitatea Europei» (SAFE)
Alexandru Nazare, discuții la Viena cu investitorii: România poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat la conferința CEE Macro & Fixed Income organizată de J.P. Morgan la Viena, unde a purtat discuții cu peste 150 de investitori internaționali, reprezentanți ai agențiilor de rating și ai Fondului Monetar Internațional (FMI). „Astăzi am explicat direct celor care finanțează România statusul la zi al economiei noastre, unde ne situăm în legătură cu țintele de deficit, cum folosim fondurile europene, care sunt riscurile perioadei următoare și care este traiectoria asumată pentru următorii ani. Interesul pentru România este real. Dar la fel de reale şi legitime sunt și întrebările investitorilor”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nazare. Scădere semnificativă a deficitului în primele patru luni În raport cu interesul investitorilor față de traiectoria fiscal bugetară a României, ministrul Nazare a prezentat rezultatele execuției bugetare a anului curent, subliniind evoluția pozitivă față de 2025. „Deficitul a coborât la 1,17% din PIB, față de 2,92% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Pe partea de venituri, avem o creștere de 12% a veniturilor totale și de 15,5% a veniturilor fiscale. TVA-ul a crescut cu peste 22%, iar contribuțiile sociale cu aproape 9%. Aceste cifre transmit și în extern faptul că ANAF începe să folosească mai bine instrumentele digitale, analiza de risc și mecanismele noi de colectare”, transmite Nazare pe Facebook. Pe partea de cheltuieli, Nazare a explicat că au fost utilizate mai multe fonduri europene: „Am redus presiunea pe cheltuieli curente și am făcut loc pentru fonduri europene și PNRR. Plățile din fonduri europene au crescut puternic, iar investițiile finanțate european sunt esențiale în acest an. Am discutat intens și despre PNRR în dialogurile de azi. Investitorii urmăresc foarte atent acest subiect, pentru că aceasta este una dintre marile mize ale anului”. Un alt punct important abordat a fost programul SAFE, întrucât România a semnat acordul de finanțare în valoare de 16.68 miliarde de euro. Țintele pentru 2026 și obiectivul bugetului pentru 2027 Referindu-se la perspectivele fiscale, ministrul a reiterat că țintele pentru anul 2026 sunt un deficit cash de 6,2% din PIB și un deficit ESA de 6% din PIB. „Sunt realizabile dacă ritmul actual se păstrează şi reuşim să imprimăm continuitate reformelor demarate”, spune Nazare. În ceea ce privește anul 2027, Alexandru Nazare a afirmat că investitorii așteaptă un buget credibil, elaborat din timp și bazat pe surse clare de finanțare, subliniind totodată că este posibilă îmbunătățirea ratingului de țară anul viitor. „România are nevoie de un buget pentru 2027 care să confirme traiectoria de ajustare, nu să o pună sub semnul întrebării. Dacă România reuşeşte să îşi mențină traiectoria fiscal – bugetară, poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară în 2027”, conchide Nazare.
Premier sinecurist”: PSD îl acuză pe Bolojan că recompensează cofetari și muzicieni cu funcții publice
PSD a transmis un comunicat în care denunță ceea ce partidul numește o „sinecuriadă fără precedent”, declanșată de premierul demis Ilie Bolojan după căderea guvernului prin moțiune de cenzură. Acuzații de recompensare politică în interiorul PNL Potrivit PSD, numirile recente ar urmări recompensarea celor care îi asigură lui Bolojan sprijinul în interiorul PNL. Partidul invocă instalarea unor „politruci de profesie” în instituții care, în opinia sa, ar fi trebuit desființate în urma reformelor promise, inclusiv Fondul Român de Contragarantare. Salariile acestor funcții ar ajunge la zeci de mii de lei lunar. Cofetari, șoferi și muzicieni în fruntea instituțiilor publice PSD acuză că în fruntea unor instituții publice și companii de stat au fost numiți, fără concurs, oameni fără competențe relevante pentru funcțiile ocupate. Comunicatul menționează categorii precum cofetari, șoferi sau muzicieni. Partidul califică aceste numiri drept „revoltătoare și intempestive” și susține că demască „demagogia fără margini” a premierului demis. „Premierul reformator” devine „premierul sinecurist” Prin aceste numiri, Bolojan, prezentat în spațiul public drept un premier cu profil tehnocrat și reformator, se transformă, în viziunea PSD, într-un „premier sinecurist”. Partidul susține că practica subminează credibilitatea Guvernului în consultările cu sindicatele privind Legea salarizării din sectorul bugetar. Avertisment ferm: numirile vor fi invalidate PSD anunță că toți cei instalați în funcții guvernamentale în această perioadă vor fi revocați imediat după învestirea noului guvern. Mesajul se adresează direct celor numiți, nu doar premierului demis. Comunicatul nu precizează câte numiri au fost făcute sau care sunt instituțiile vizate în totalitate, dincolo de exemplul Fondului Român de Contragarantare.
Sindicaliștii din Guvern critică noua lege a salarizării bugetarilor și cer creșterea coeficientului pentru funcțiile de execuție
Memoria administrativă, în pericol din cauza noii legi Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a criticat dur noua lege a salarizării, acuzând dubla măsură a guvernanților și precizând că deși actul normativ promovează principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, nu sunt reflectate atribuțiile funcționarilor de la Guvern. De asemenea, sindicaliștii mai cer și stabilirea unui coeficient de salarizare de 3.15 avertizând asupra efectelor negative pe care le-ar putea avea noua lege a salarizării. „Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului. O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul de presă emis de SAALG. Demontarea argumentelor împotriva creșterii de salarii Reprezentanții SAALG resping argumentele privind impactul bugetar al salarizării din sectorul public și afirmă că prezentarea cheltuielilor salariale brute ca problemă principală a deficitului bugetar este „incompletă”, întrucât o parte din salarii bugetarilor se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor fiscale. Sindicatul a susținut că deficitul bugetar nu este cauzat de salariile funcționarilor din administrație ci „colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”. SAALG mai cere Guvernului să trateze coeficientul de 3,15 drept „un prag minim de respect instituțional”. „Cei care vor alege să ne trateze ca pe o problemă bugetară pentru eșecurile colectării, pentru risipa politică și pentru sinecurile pe care nu au curajul să le atingă, vor rămâne în istorie cu numele pe care singuri și-l asumă prin fapte: măcelarii administrației publice”, conchide comunicatul. Luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru a prezentat noua lege a salarizării, jalon PNRR. Legea introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00.
Liberalii, ieșire nervoasă la adresa PSD: Ultimatum pentru social-democrați
Social-democrații au votat moțiunea de cenzură și au dat jos guvernul. De atunci au trecut aproape trei săptămâni. Partidul nu a venit cu nicio soluție pentru România. Ultimatum public Gabriel Andronache a transmis un mesaj direct către social-democrați. PNL cere social-democraților să acționeze în această săptămână. Dacă nu o fac, PNL le cere să se dea deoparte. „Să lase pe alții să caute o soluție la ceea ce PSD a stricat”, a spus Andronache. Liderul deputaților PNL a subliniat un contrast. De la decizia depunerii moțiunii și până la votarea ei a trecut doar o săptămână. Social-democrații au scurtat toate termenele procedurale. S-a mișcat rapid când a fost vorba să dărâme guvernul. Aceiași social-democrați nu dau semne de urgență acum, când trebuie construit ceva în loc. „PSD parcă a uitat complet de criza politică pe care a declanșat-o. Sunt aproape 3 săptămâni de când PSD a dat jos actualul guvern și n-are nicio preocupare să vină cu o soluție pentru România. Reamintim că de la decizia depunerii moțiunii de cenzură și până la votarea ei a trecut doar o săptămână (au scurtat toate termenele procedurale) deci PSD s-a mișcat foarte repede când a fost vorba de a distruge ceva, însă același PSD nu e deloc interesat când vine vorba să pună ceva în loc”. „Dăm un ultimatum PSD să vină în această săptămână cu o soluție la criza politică. Dacă nu poate atunci să se dea deoparte și să lase pe alții să caute o soluție la ceea ce PSD a stricat”, transmite Andronache.
Propunere AUR: Restricții la vânzarea companiilor publice către străini
Inițiatorii susțin că măsura este necesară pentru „apărarea patrimoniului public și a activelor strategice ale statului român”, despre care spun că pot ajunge sub control extern prin „preluări ostile”. O astfel de preluare apare atunci când „controlul unei companii publice este transferat către un terț fără acordul acționarului unic sau majoritar, al administratorilor și al reprezentanților salariaților”, explică parlamenatrii AUR. Statul vinde, statul cumpără Proiectul vizează regiile autonome, companiile și societățile naționale, firmele unde statul sau autoritățile locale sunt acționari majoritari ori semnificativi, dar și băncile și societățile de asigurare aflate sub controlul statului. Inițiativa introduce un drept de preempțiune pentru stat, adică posibilitatea ca statul să cumpere cu prioritate participațiile scoase la vânzare sau anumite active strategice. Mecanismul ar urma să se aplice inclusiv fostelor companii de stat privatizate în trecut, în cazul în care acestea ar fi scoase din nou la vânzare. Companiile strategice, vândute doar cu acordul Guvernului Totodată, AUR propune ca regulile să se aplice nu numai în cazul vânzărilor clasice, ci și pentru schimburi, dări în plată sau împrumuturi convertibile în acțiuni. Practic, inițiatorii încearcă să extindă controlul statului asupra mai multor tipuri de tranzacții prin care proprietatea sau controlul unei companii ar putea ajunge la un alt investitor. Transferurile către persoane sau firme străine ar urma să fie condiționate de acordul Guvernului în domenii considerate „esențiale”, precum energia, transporturile, agricultura, industria alimentară, metalurgia, băncile, asigurările sau infrastructurile critice. Inițiatorii susțin că astfel de măsuri există și în alte state și că proiectul nu urmărește blocarea investițiilor, ci „instituirea unor reguli clare și transparente pentru accesul la sectoarele strategice ale economiei”. Finanțare prin obligațiuni Propunerea prevede și posibilitatea ca statul sau autoritățile locale să acorde companiilor împrumuturi convertibile în acțiuni, mecanism care ar putea permite statului să preia controlul asupra unor firme. Finanțarea ar urma să fie făcută prin obligațiuni dedicate listate la bursă și destinate în principal cetățenilor români. CES: Proiectul încălcă regulile UE Consiliul Economic și Social (CES) a dat însă aviz negativ inițiativei și avertizează că o asemenea lege ar intra în conflict cu legislația europeană privind libera circulație a capitalurilor și investițiile străine. „Aceasta este, în esență, un mecanism de autorizare prealabilă general și discreționar, pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene l-a calificat în mod repetat ca incompatibil cu libertatea de circulație a capitalurilor, în absența unor criterii obiective, transparente și controlabile jurisdicțional”, spune CES. Altfel spus, Guvernul ar putea avea o putere prea mare de a aproba sau respinge transferurile de control asupra unor companii. De asemenea, ar putea descuraja investițiile private, creând „incertitudine juridică și administrativă”, susține instituția. Riscuri pentru PNRR CES avertizează și asupra unui posibil impact asupra PNRR, amintind că România și-a asumat deja reforme privind companiile de stat, inclusiv depolitizarea și profesionalizarea conducerii acestora. Potrivit avizului, adoptarea unei asemenea legi „poate fi invocată de Comisia Europeană drept motiv de suspendare sau reducere a fondurilor europene viitoare”. În plus, CES susține că inițiativa poate permite intervenția discreționară a statului în economie și avertizează că dreptul de preempțiune extins inclusiv asupra fostelor companii de stat privatizate transmite „un semnal profund negativ pe piețele financiare internaționale”. Avizul CES este consultativ, însă poziția instituției are greutate în dezbaterile parlamentare asupra proiectului. De asemenea, proiectul trebuie avizat de ASF, BNR, Consiliul Concurenței, Consiliul Legislativ și Guvern. AUR, limite și pentru cumpărarea terenurilor agricole În urmă cu câteva luni, AUR a depus și un proiect de lege pentru limitarea cumpărării terenurilor agricole de către investitori străini. Inițiativa prevedea introducerea unor plafoane privind suprafețele care pot fi cumpărate și condiții mai stricte pentru achiziția terenurilor agricole de către persoane fizice sau juridice din alte state membre ale Uniunii Europene.
Guvernul României dezvoltă o platformă digitală pentru SAFE
Cancelaria Prim-Ministrului și Serviciul de Telecomunicații Speciale au testat un prototip de platformă digitală de matchmaking industrial SAFE. Prin intermediul acesteia se doreşte facilitarea conectării între contractorii implicați în proiectele finanțate prin instrumentul european SAFE și operatorii economici din România care dețin capabilități industriale pentru proiectele SAFE. În cadrul Planului Național SAFE pentru industria europeană de apărare, se vor încheia o serie de acorduri de cooperare, care includ cerinţe de cooperare şi obligaţii specifice pentru contractori. Guvernul României își propune prin acestea un nivel de localizare de minim 50%. Prin platforma digitală SAFE țintim să creștem procentul de localizare a producției industriale în Romania. Sistemul funcționează pe baza unui mecanism automatizat prin care contractorii SAFE își pot publica nevoile industriale specifice, iar companiile interesate își pot prezenta capabilitățile de producție, domeniile de activitate, certificările și experiența relevantă. Platforma realizează potriviri automate între cerere și ofertă, fără intervenție manuală din partea autorităților. Arhitectura platformei a fost concepută cu un grad ridicat de automatizare, care va include verificări administrative și fiscale automate. Platforma digitală SAFE nu va fi utilizată pentru derularea procedurilor de achiziție publică și nu reprezintă o platformă de atribuire a contractelor. Rolul acesteia este exclusiv de a facilita conectarea între operatorii economici și identificarea rapidă a unor potențiali parteneri industriali pentru proiectele dezvoltate în cadrul instrumentului european SAFE. Printre cei prezenţi s-au numărat reprezentanți ai Organizației Patronale Industria de Apărare (OPIA), Patronatului Industriei Române de Apărare (ROMDEF), Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală, Confederației Patronale Concordia, Fundației Romanian Business Leaders și Asociației Unmanned Vehicle Systems România. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan a cedat nervos într-o conferință de presă. S-a răstit la jurnaliști, s-a enervat și în cele din urmă s-a ridicat și a plecat Ilie Bolojan recunoaște public că nu are voie să dea Ordonanțe, după ce Grindeanu a sesizat CCR pentru adoptarea OUG privind programul SAFE
Le e frică de Bolojan. Gigi Becali, dezvăluiri după discuția cu președintele
Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Becali a spus că nici liderul PSD, Sorin Grindeanu, nu ar ști încă numele viitorului premier, însă ar exista deja un acord privind profilul acestuia. Becali a dezvăluit că numele lui Alexandru Nazare și al lui Eugen Tomac se regăsesc printre variantele discutate pentru Palatul Victoria. Becali: Nazare și Tomac sunt pe listă „Am vorbit cu Grindeanu după aia, nici el nu știe încă numele, dar e sigur că va fi unul independent”. „I-am spus ce auzim și noi, Nazare și Tomac. Și a zis: da, și astea două sunt pe listă. Dar nu este încă hotărât”, a relatat Becali despre discuția cu Grindeanu. Deputatul a insistat însă că între cei doi există o diferență mare de competență administrativă: „E ca de la cer la pământ diferența între Tomac și Nazare”. Becali susține că a înțeles din discuțiile purtate cu președintele că PSD ar urma să accepte varianta propusă de șeful statului. „Ce va desemna președintele, aia va agrea și Grindeanu. Asta-i deducția mea”, a afirmat el. Becali a vorbit și despre Ilie Bolojan, unul dintre numele aflate în centrul negocierilor politice din ultimele zile. „Le e frică de Bolojan”, a declarat Becali, fără să explice exact la cine se referă. El a spus însă că nu îl vede pe Bolojan într-o viitoare cursă prezidențială. „Niciodată nu o să-l vezi pe Bolojan președintele României. Nu are carismă de președinte. E deștept, vorbește, dar nu are har”, a afirmat Becali. „Nu putem să stăm fără Guvern” Deputatul a atras atenția că prelungirea negocierilor poate afecta economia și a spus că România are nevoie rapid de un Executiv stabil. „Nu avem o problemă încă. Dar pot apărea probleme dacă o ținem așa, fără Guvern”, a declarat acesta. Deputatul a făcut referire inclusiv la reacțiile din economie și la fluctuațiile bursiere despre care spune că le-a văzut relatate în presă. „Dacă vine un om care blochează țara, asta este împotriva interesului românilor”, a spus Becali. Cum vede Becali un premier tehnocrat Omul de afaceri a comentat și scenariul unui premier tehnocrat sau independent, susținând că un astfel de șef al Executivului nu transformă automat întregul cabinet într-un „guvern tehnocrat”. „Dacă miniștrii sunt politicieni, atunci guvernul e politic. Nu devine tehnocrat doar pentru că premierul e independent”, a explicat Becali. De asemenea, „dacă niște partide agrează un premier independent, asta nu înseamnă că e apolitic” a adăugat deputatul George Becali.
Bolojan nu este o piedică”. Premierul demis îi întoarce mingea lui Grindeanu
Întrebat la B1 TV dacă președintele ar trebui să dea PSD mandatul de formare a guvernului, Bolojan a evitat să facă aprecieri despre decizia șefului statului. În schimb, a trasat o logică politică clară. El a spus că PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și a reușit să demită guvernul. Prin acest gest, a probat că este capabil să construiască o majoritate. Pe cale de consecință, cei care au pus în practică această decizie au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile. Referitor la întrebarea despre cele două săptămâni scurse de la moțiune, Bolojan a subliniat că PSD nu a anunțat public nicio propunere și nu și-a asumat răspunderea pentru o variantă de guvernare. „Vedeți că nu fac asta”, a spus premierul demis. „Grindeanu nu știe ce înseamnă să muncești natural” Chestionat despre acuzația că se află în campanie electorală, Bolojan a respins-o cu un răspuns care conținea și o săgeată la adresa lui Grindeanu. El a spus că a comunicat periodic în cele nouă luni de mandat. A făcut-o din respect pentru cetățeni, nu din calcul electoral. „Se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești”, a afirmat Bolojan. Referitor la acuzația de blocaj, premierul demis a fost tranșant. A spus că nu el împiedică formarea unei majorități, ci PSD. Partidul a dinamitat coaliția în mod iresponsabil și, după două săptămâni, nu are soluții. „Acolo este răspunderea. Ăsta este adevărul”, a conchis Bolojan. PNL nu mai face coaliție cu PSD Întrebat dacă „alianța” PSD-PNL a fost de rău augur pentru România, Bolojan a spus că, în general, coalițiile nu sunt o problemă. Problema este ce face o coaliție cu forța pe care o are. El a adăugat că PNL nu mai poate face coaliție cu PSD. Realitățile din anii trecuți și din prezent impun această concluzie. O coaliție cu 60% forță parlamentară nu se face pentru a împărți funcții, a subliniat premierul demis.