Guvern PSD – UDMR? Kelemen Hunor: Nu există. Nu se poate. Nu vrem
Întrebat, marți, la Digi 24, de un posibil guvern PSD – UDMR, Kelemen Hunor a spus: „Nu se poate. Nu vrem. Nu se poate”. „Eu de săptămâna trecută spun că nu există această soluție, nu există această posibilitate. Văd că ne apare de fiecare dată, spun și astăzi. Nu există această posibilitate”, a spus Kelemen. Kelemen Hunor a mai spus că nu a fost contactat pentru o asemenea idee și nici nu a vorbit cu nimeni din PSD despre o asemenea soluție de guvern. „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliții care a fost dată jos de PSD-AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate. Că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat guvernul, din care am făcut și fac în toate și în acest moment. Plus, la noi există o linie roșie: AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condițiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliții minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluție, asta ar însemna că ești la mâna celor de la AUR. Nu se poate. Nu pot accepta eu așa ceva”, a afirmat Kelemen Hunor.
Gândul: Delia Velculescu ar fi propunerea lui Nicușor Dan pentru funcția de premier tehnocrat
Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră construită la FMI. Este un nume cunoscut mai ales în cercurile financiare internaționale și mai puțin publicului larg. Aceasta ar fi propunerea lui Nicușor Dan pentru funcția de premier tehnocrat, potrivit conform surselor consultate de Gândul. Cine este Delia Velculescu Ea s-a născut în 1975 și a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București. Aceasta s-a format în Statele Unite și are masterat și doctorat în economie la Johns Hopkins. Potrivit unui newsletter al departamentului de economie al universității, Velculescu lucrează la FMI din perioada de după doctorat. În 2008, a intrat în Departamentul European al Fondului și a lucrat la programe legate de Islanda, Cipru și Grecia. A devenit cunoscută mai ales în timpul crizei din Grecia. În 2015, FMI a anunțat că o echipă condusă de Delia Velculescu a fost la Atena pentru discuții tehnice cu autoritățile elene și cu instituțiile europene privind programul economic al Greciei. Presa greacă o descria atunci drept o veterană a programului de salvare financiară din Cipru și nota că intrase în FMI în 2002. În Cipru, Velculescu a fost asociată cu teme precum privatizările, restructurarea sectorului bancar și gestionarea creditelor neperformante. Presa română scria în 2015 că a avut o poziție fermă în aceste dosare. The Guardian o descria drept „serioasă și dedicată” și nota că avea reputația de „iron lady” în negocierile din Cipru și Grecia. Mai recent, Delia Velculescu a fost șefa misiunii FMI pentru Africa de Sud. În România, numele ei a intrat în atenția publică în 2025, când a fost vehiculată, pe surse, ca posibil premier tehnocrat, fără ca propunerea să se concretizeze. Soțul Deliei Velculescu, vehiculat pentru Nobel Delia Velculescu este căsătorită cu Victor Velculescu, medic și cercetător român stabilit în Statele Unite. El este profesor la Universitatea Johns Hopkins și este cunoscut pentru activitatea sa în domeniul cercetării cancerului. Victor Velculescu a fost vehiculat în mediile științifice, în 2012, printre posibilii candidați la Premiul Nobel pentru Medicină. Mențiunea a venit după contribuțiile sale în domeniul testelor genetice folosite pentru identificarea tumorilor canceroase.
Irineu Darău, despre relația USR cu Ilie Bolojan: I-am fost alături. Am fost un stâlp de susținere
Ministrul Economiei a explicat că relația dintre cei doi s-a desfășurat fără probleme și fără suprapuneri majore de atribuții, subliniind că respectul profesional este reciproc. „N-am avut nici o zonă de suprapunere prea mare, dar nici vreun fel de problemă în relația noastră și cred că respectul față de muncă a fiecăruia e reciproc”, spune Darău la Digi24. Referitor la relația dintre premierul Bolojan și miniștrii USR, ministrul Economiei a afirmat: Ilie Bolojan este unul dintre liderii reformiști remarcabili. Îmi permit să spun că în toată această perioadă USR, miniștrii USR, liderii USR, au demonstrat că în această, sub această, dacă vreți, umbrelă a reformismului că am fost un fel de stâlp susținere”. În opinia ministrului Economiei, România are nevoie de o „țesătură de lideri”, întrucât un singur om nu poate gestiona toate provocările țării. „Un singur om nu poate să lucreze și să rezolve tot. Chiar cred că în România avem nevoie de o țesătură de lideri, unii mai sus, alții mai mijlocii, poate, dar lideri care să susțină practic și retoric și faptic această agenda reformistă. Și m-aș bucura ca fiecare partid care se vrea reformist, nu doar pro-european”, spune Darău. Ministrul a făcut declarații și despre criza politică: „E una dintre aproape singurele situații în care nu simt care este scenariul mai probabil. Cred că aritmetica parlamentară înseamnă o împărțire în parlament care face acum foarte, foarte grea degajarea unei majorități”.
Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză: Gheorghiu trebuie să explice
Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.
Fostul ministru britanic al Sănătății a anunțat că vrea să îl înlocuiască pe Starmer în cazul unor alegeri interne din Partidul Laburist
Wes Streeting, fost ministru în guvernul condus de Keir Starmer a anunțat sâmbătă că este pregătit să intre în cursa pentru conducerea Partidului Laburist, dacă va fi organizată o competiție internă pentru înlocuirea premierului Keir Starmer. „Avem nevoie de o competiție adecvată cu cei mai buni candidați din partid, iar eu voi participa”, a spus Streeting, citat de Reuters. Fostul ministru a criticat dur decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană în urma, pe care a descris-o drept „o greșeală catastrofală”. Potrivit acestuia, Brexitul a slăbit semnificativ poziția Marii Britanii pe plan internațional, iar țara ar trebui să urmărească reluarea relațiilor strânse cu blocul comunitar și eventual chiar aderarea la UE. Presiunile asupra lui Starmer au crescut după înfrângerea severă suferită de Partidul Laburist în alegerile locale desfășurate săptămâna trecută. Deși mai mulți miniștrii și-au dat demisia din cabinetul său și un număr ridicat de parlamentari i-au cerut retragerea, liderul laburist a respins apelurile privind demisia sa. Conform regulamentului intern al partidului, orice candidat care dorește să declanșeze o competiție pentru conducere trebuie să obțină sprijinul a cel puțin 20% dintre parlamentarii laburiști.
Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice
Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.
Guvernul nu este talcioc.” Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria cere demiterea lui Darău și a Oanei Gheorghiu
SAALG susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. „Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG. Obligația legală nerespectată Prin Legea nr. 49/2025, membrii Guvernului sunt obligați să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte. Cele neplanificate, în termen de două zile de la desfășurare. SAALG întreabă public dacă aceste obligații au fost respectate și solicită indicarea înregistrărilor existente. Conexiunea cu conducerea ADR Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. Legătura cu programul SAFE Sindicatul atrage atenția și asupra programului SAFE, prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. Presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall. SAALG cere lămuriri: contactele guvernamentale cu grupuri germane private, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau alte interese? Ce solicită SAALG concret Sindicatul cere demisia de onoare a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor privind contactele cu grupul Schwarz, verificarea de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de digitalizare, cloud și achiziții publice. „Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.
De ce ideea unui premier tehnocrat este una proastă pentru România. Istoria ne arată limitele clare
De ce premierii tehnocrați reușesc rar fără sprijin politic. Lecții pentru România Istoria arată că guvernele tehnocrate pot funcționa doar în anumite condiții. În lipsa acestora, tehnocrații ajung rapid să depindă de aceleași partide pe care ar trebui, teoretic, să le înlocuiască temporar. Un premier tehnocrat este, de regulă, o persoană fără funcție de conducere într-un partid, selectată pentru competența profesională sau pentru credibilitatea sa instituțională. În Europa, astfel de premieri au venit adesea din bănci centrale, instituții europene, universități, administrație sau organisme internaționale. Italia, cazul cel mai cunoscut Italia este una dintre țările europene care au apelat cel mai des la guverne tehnocrate sau conduse de tehnocrați. În 1993, Carlo Azeglio Ciampi, fost guvernator al Băncii Italiei, a devenit premier într-un moment de criză majoră a sistemului politic, după scandalul de corupție Tangentopoli. În 1995, Lamberto Dini, fost director general al Băncii Italiei și fost ministru de Finanțe, a condus un guvern de tranziție după căderea executivului condus de Silvio Berlusconi. Mario Monti și Mario Draghi Mario Monti, fost comisar european, a fost numit premier în 2011, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro. Italia se confrunta cu presiuni puternice pe piețele financiare, iar guvernul Berlusconi își pierduse credibilitatea. Monti a reușit să calmeze temporar piețele și să adopte reforme fiscale, ale pensiilor și ale pieței muncii. Succesul său a fost însă limitat. Măsurile de austeritate au produs costuri sociale importante, economia a rămas slabă, iar sprijinul public pentru guvern s-a erodat. Când Monti a încercat să transforme capitalul tehnocratic într-un proiect electoral, rezultatul a fost modest. Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, a condus Italia între 2021 și 2022. El a beneficiat de o reputație internațională excepțională și de o coaliție largă, formată pentru gestionarea pandemiei și a fondurilor europene de redresare. Guvernul său a fost perceput ca o garanție de stabilitate într-o perioadă dificilă. Totuși, și Draghi a căzut atunci când partidele din coaliție au retras sprijinul politic. Cazul Dragi este unul dintre cele mai clare exemple că autoritatea tehnocratică nu poate înlocui matematica parlamentară. Grecia: tehnocratul ca administrator al austerității În Grecia, Lucas Papademos, fost vicepreședinte al Băncii Centrale Europene, a fost numit premier în 2011, într-un moment critic al crizei datoriilor. Misiunea sa era să asigure aplicarea acordului de bailout și să evite intrarea țării în incapacitate de plată. Papademos a obținut adoptarea unor măsuri cerute de creditorii internaționali, dar acestea au inclus reduceri de cheltuieli, tăieri salariale și reforme dure. Votul din Parlament a avut loc pe fondul unor proteste violente la Atena. Guvernarea tehnocrată a evitat haosul financiar imediat, dar nu a produs consens social; dimpotrivă, a accelerat prăbușirea partidelor tradiționale și ascensiunea forțelor anti-sistem. Cehia și Tunisia: exemple de mandat limitat Există și cazuri în care guvernele tehnocrate au fost considerate relativ reușite. În Cehia, Jan Fischer, fost șef al Biroului de Statistică, a condus între 2009 și 2010 un guvern tehnocrat cu mandat limitat. Cabinetul său a avut ca principal obiectiv administrarea țării până la alegeri, fără să deschidă reforme majore sau teme ideologice. Tocmai această limitare a mandatului a contribuit la stabilitate. Un alt exemplu este Tunisia, unde Mehdi Jomaa a condus un guvern tehnocrat în 2014, după o criză politică severă. Guvernul său a făcut parte dintr-un acord mai larg între partide și societatea civilă, care a permis adoptarea unei noi Constituții și organizarea de alegeri. România: precedentul Cioloș România are deja un precedent relevant. Dacian Cioloș a fost numit premier în noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta, pe fondul protestelor declanșate de tragedia de la Colectiv. Guvernul său a fost prezentat drept unul tehnocrat, cu un mandat de aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Cabinetul Cioloș a avut câteva zone în care a fost apreciat: transparență administrativă, unele măsuri în sănătate, fonduri europene și reforme punctuale. În același timp, guvernul a fost dependent de un Parlament controlat de partide care nu îi aparțineau. Mandatul scurt a limitat capacitatea de reformă. După alegerile din 2016, puterea politică a revenit la partide, iar multe dintre direcțiile deschise de guvernul tehnocrat au fost încetinite sau abandonate de PSD-ul lui Liviu Dragnea. PSD și-a concentrat campania pe atacuri la premierul tehnocrat pe care în teorie îl sprijinea indirect. La prima vedere, ideea poate părea convenabilă. Un premier fără carnet de partid, cu profil profesional solid, ar putea fi prezentat ca o soluție de calmare, mai ales într-un moment în care partidele nu reușesc să refacă o majoritate stabilă. În realitate, pentru România de astăzi, un premier tehnocrat ar avea un spațiu de manevră foarte limitat și riscă să devină mai degrabă un paravan politic decât un instrument real de reformă. Problema centrală este deficitul. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. În acest context, viitorul guvern nu va avea de administrat o perioadă liniștită, ci una în care sunt necesare măsuri nepopulare: reducerea cheltuielilor, reforme administrative, corectarea dezechilibrelor bugetare și îndeplinirea jaloanelor pentru fondurile europene. Tocmai aici apare limita unui premier tehnocrat. El ar putea propune reforme, dar nu le-ar putea impune singur. Orice măsură fiscală, orice restructurare administrativă și orice reformă cu impact bugetar ar avea nevoie de voturi în Parlament. Partidele care l-ar instala ar putea, în același timp, să-i blocheze proiectele, să le amâne, să le dilueze sau să-l amenințe permanent cu o moțiune de cenzură. România tocmai a văzut cât de rapid poate fi folosită o moțiune de cenzură ca instrument de reglare politică. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a strâns 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Un premier tehnocrat ar intra, așadar, în funcție cu o vulnerabilitate structurală: nu ar avea partid propriu, nu ar controla o majoritate și nu ar putea disciplina parlamentarii care îi dau votul de învestitură. În loc să fie un premier al reformelor, ar putea deveni un premier al compromisurilor minimale.
Ciprian Ciucu(PNL): Noi nu avem calcule. În acest moment calculele trebuie să fie la Cotroceni, la Nicușor Dan și la Grindeanu, care a dărâmat acest guvern
Primarul general al Capitalei și prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal, Ciprian Ciucu, a declarat duminică seară într-o intervenție la Digi 24 că partidul său nu are calcule pentru o viitoare guvernare. „Nu noi am adus țara în situația de a nu fi guvernată de un guvern cu putere depline. Noi nu avem calcule. În acest moment calculele trebuie să fie la Cotroceni, la Nicușor Dan și la Grindeanu, care a dărâmat acest guvern. Ei doi trebuie să se întâlnească în primul rând, să-i ofere domnul Nicușor Dan lui Sorin Grindeanu opțiunea de a forma guvernul. Pentru că au picat un guvern votat, care funcționa în baza unui protocol, care a fost parafat la Cotroceni. Și cei doi sunt principali actori în acest moment la care trebuie să căutăm soluții. În primul rând, Nicușor Dan este președintele României și mediază foarte bine, este excelent, face acest lucru. Sorin Grindeanu, artizanul puciului prin care au dărâmat guvernul”, a declarat Ciprian Ciucu. PNL așteaptă ca PSD să-și asume guvernarea, iar Nicușor Dan, președintele României, să ceară PSD să-și asume guvernarea. „Este gestul corect, imediat după ce dai jos un guvern, să-ți asumi guvernarea”, a mai spus Ciucu.
Siegfried Mureșan, atac la adresa PSD pe tema deficitului și comparație cu Grecia: În 2024, cu Grindeanu în Guvern, România a avut deficit de 9,3% din PIB”
Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a publicat vineri, pe pagina sa de Facebook, un mesaj critic la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, în contextul discuțiilor despre deficitul bugetar și riscul de recesiune. Acesta a făcut o comparație cu situația din Grecia din perioada crizei economice, susținând că România a evitat un scenariu similar prin măsuri corective luate anterior. „Când îl mai auzim pe domnul Grindeanu că vorbește despre deficit și recesiune, vă rog să îi spunem următorul lucru: În anul 2024, cu premier PSD și cu domnul Grindeanu în Guvern, România a avut un deficit de 9,3% din PIB. În anul 2008, Grecia a avut un deficit de 9,8% din PIB, nu a luat nicio măsură corectivă, iar în anul 2009 a ajuns la un deficit de 15% din PIB și a intrat într-o criză de 10 ani. Rata șomajului în Grecia a ajuns la 27% în timpul crizei. Noi am evitat o asemenea criză, fiindcă premierul Bolojan a luat măsurile corective anul trecut. Să nu fim ca Grecia! Să nu fim ca domnul Grindeanu!”, a transmis Siegfried Mureșan. Europarlamentarul susține că diferența dintre România și Grecia a fost reacția rapidă la dezechilibrele bugetare. El a avertizat că lipsa măsurilor poate duce la efecte economice grave pe termen lung.