Premieră post decembristă: Parlamentul nu a mai abilitat Guvernul să emită ordonanțe pe perioada verii, pentru că Guvernul Bolojan demis nu mai poate emite ordonanțe
Potrivit legii fundamentale și legilor speciale, la finalul fiecărei sesiuni parlamentare, Legislativul adoptă o lege specială prin care abilitează Guvernul să emită ordonanțe în perioada vacanței parlamentare. Numai că o astfel de lege nu a fost adoptată și acum, în iunie 2026, înaintea vacanței parlamentare, chiar dacă Guvernul Bolojan pregătise un astfel de act normativ. Proiectul elaborat de SGG, în martie 2026, prevedea următoarele: Întrucât, potrivit art.66 alin.(1) din Constituţie prima sesiune parlamentară ordinară a anului 2026 se încheie la sfârşitul lunii iunie, Guvernul a elaborat alăturatul proiect de lege prin care, la propunerea ministerelor interesate, se solicită Parlamentului abilitarea pentru legiferare prin ordonanţe simple, pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului cea de a doua sesiune ordinară a anului 2026. Prin proiectul de lege sunt stabilite domeniile în care Guvernul va putea emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare din lunile iulie-august 2026. Guvernul Bolojan ar fi putut, potrivit proiectului, să emită ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice: finanțe și economie, afaceri interne, agricultură, sănătate, transporturi, investiții și proiecte europene. Numai că demiterea pe 5 mai 2026 a Guvernului Bolojan și lipsa de învestire a unui nou Guvern cu puteri depline în toată această perioadă au generat două tipuri de consecințe: Guvernul demis nu mai poate adopta ordonanțe de urgență (OUG), ordonanțe simple sau noi politici publice, fiind limitat strict la acte de administrare curentă Parlamentul nu a mai putut adopta legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe în perioada vacanței parlamentare (iulie – august 2026) având în vedere că România are în funcție un guvern demis. În perioada post decembristă a României a mai existat o singură situație în care Guvernul de la București nu a mai putut emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare, însă motivul a fost cu totul altul, nicidecum că România nu are Guvern cu puteri depline. În vacanța parlamentară de acum 10 ani (iulie – august 2026), Guvernul tehnocrat, condus de Dacian Cioloș la acea vreme, nu a putut adopta nicio ordonanță simplă pe perioada celor două luni de vară, după ce Senatul României a respins definitiv proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței.
Guvernul israelian recunoaște genocidul armean, accentuând tensiunile cu Turcia
Guvernul Israelului a aprobat duminică, în unanimitate, propunerea ministrului de externe Gideon Saar privind recunoașterea genocidului armean, potrivit unui anunț oficial al Ministerului de Externe. „Nu este niciodată prea târziu să faci ceea ce trebuie, este atât o datorie morală, cât și una istorică. Genocidul armean rămâne și astăzi ținta unei campanii instituționalizate de negare și minimizare, inclusiv o rescriere manipulativă a istoriei, dusă în principal de guvernul turc”, a transmis Gideon Saar, potrivit AFP. Decizia este considerată un pas important în plan diplomatic, însă aceasta mai trebuie confirmată de legislativul israelian pentru a intra în vigoare. Tensionarea relațiilor Ierusalim – Ankara Mai multe guverne israeliene au evitat recunoașterea oficială a genocidului, în mare parte pentru a nu afecta relațiile cu Turcia, fost partener strategic în regiune. Relații dintre cele două state au fost afectate în contextul războiului din Gaza. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a devenit unul dintre cei mai duri critici ai Israelului, comparând în repetate rânduri liderii israelieni cu oficialii naziști. În replică, premierul Benjamin Netanyahu l-a etichetat pe Erdogan drept un „dictator antisemit care comite un genocid împotriva kurzilor”. Astfel, autoritățile de la Ankara suspendat majoritatea relațiilor comerciale cu Israelul și a devenit un susținător diplomatic al Palestinei. Turcia respinge ferm utilizarea termenului de „genocid” pentru a descrie masacrele comise împotriva armenilor în timpul Primului Război Mondial, în contextul prăbușirii Imperiului Otoman. Cu toate acestea, atrocitățile comise în 1915, în urma cărora au murit până la 1.5 milioane de armeni, sunt recunoscute ca genocid de mai multe state precum Statele Unite, Franța și Germania.
Cum se pronunță corect numele lui Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier
Siegfried Mureșan, europarlamentarul propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a ajuns în centrul disputei politice privind formarea noului guvern. Numele liberalului a devenit și subiect de ironii în PSD, după ce Lia Olguța Vasilescu a spus că românii „o să-și scrântească limba” încercând să-l pronunțe. Prenumele Siegfried este de origine germană, iar în germană litera „S” urmată de vocală se pronunță, de regulă, ca „Z”. De aceea, pronunția aproximativă a prenumelui este „Zig-frid”. Mureșan este un nume de familie românesc, frecvent întâlnit în Transilvania. Astfel, numele complet se pronunță aproximativ „Zigfrid Mureșan”. Siegfried Mureșan s-a născut la Hunedoara, într-o familie cu tată român și mamă germană. Lia Olguța Vasilescu, ironii la adresa lui Siegfried Mureșan Siegfried Mureșan este europarlamentar PNL și vicepreședinte al Partidului Popular European. El a fost propus de PNL, USR și UDMR ca variantă de premier, în contextul blocajului politic privind formarea noului guvern. Propunerea Mureșan a apărut ca alternativă la varianta susținută de PSD, Sorin Grindeanu. PSD susține că un guvern condus de Sorin Grindeanu ar putea trece prin Parlament dacă UDMR ar vota alături de social-democrați, în timp ce liberalii insistă pe varianta Siegfried Mureșan. În acest context, Lia Olguța Vasilescu a lansat un atac la adresa lui Ilie Bolojan și a lui Siegfried Mureșan. Primarul Craiovei a acuzat că liderul PNL încearcă să propună pentru funcția de premier „un om care habar n-are cum se trăiește în România”. „Domnul Bolojan vrea să ne propună un prim-ministru care habar n-are cum se trăiește în România. O să-și scrântească românii limba până o să-i pronunțe numele”, a spus Lia Olguța Vasilescu, cu referire la Siegfried Mureșan. Primarul Craiovei a continuat atacul și pe tema experienței europene a liberalului, ironizând imaginea acestuia de specialist în fonduri europene. „Siegfried Mureșan, specialist în absorbția de fonduri europene. Cred că a absorbit doar salariul de europarlamentar”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Zi decisivă pentru formarea noului Guvern. Liderii partidelor se întâlnesc diseară cu Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu, variantele de premier
PNL, răspuns după acuzațiile PSD-ului Partidul Național Liberal a transmis vineri că nu și-a schimbat poziția în timpul negocierilor și consultărilor pentru formarea noului Guvern, după ce PSD a acuzat liberalii că au refuzat primele variante de premier propuse de președintele Nicușor Dan. Într-un mesaj publicat pe Facebook, PNL a scris că poziția partidului și a președintelui său, Ilie Bolojan, a fost aceeași pe tot parcursul discuțiilor cu partenerii politici, în consultările oficiale și în declarațiile publice. „În politică, credibilitatea se construiește prin respectarea cuvântului dat. Poziția PNL și a președintelui partidului, Ilie Bolojan, a fost aceeași în discuțiile cu partenerii, în consultările oficiale și în declarațiile publice. Și rămâne aceeași. (…) Nu schimbăm regulile jocului în funcție de conjunctură și nu rescriem ceea ce am spus”, au transmis liberalii. PSD anunță sabotaj: PNL-USR-UDMR sabotează formarea Guvernului, inventează condiții pentru a rămâne pe funcții Partidul Social Democrat acuză coaliția de dreapta, PNL – USR – UDMR, că sabotează formarea Guvernului, după ce a fost anunțat ca propunere de premier Siegfried Mureșan. PSD a decis să îl propună pe Sorin Grindeanu. „Partidul Social Democrat denunță blocajul politic total iresponsabil al PNL, USR și UDMR, care riscă să arunce România în haos economic și social. Anunțul de azi al partidelor de dreapta privind susținerea unui prim-ministru comun – fără a avea o majoritate parlamentară solidă în spate – este o nouă tentativă de inventare a unor condiții menite să facă imposibilă formarea unui Guvern cu puteri depline”, transmite PSD, vineri, într-un comunicat de presă. UPDATE Grupul PACE nu îl susține pe Mureșan Grupul PACE – Întâi România a anunțat că nu va susține un guvern condus de Siegfried Mureșan. „Cine nu gândește politic, greșește strategic. Am avut în față o fereastră de oportunitate clară prin care România putea evita actualul blocaj, votarea Guvernului Veștea în Parlament. Aceea a fost șansa reală de a bloca progresiștii bolșevici și de a impune o formulă conectată la realitatea țării, nu la ordinele externe. Din păcate, prin calcule mărunte și boicot, acea oportunitate a fost ratată. Consecința? Ne trezim astăzi în fața unui scenariu mult mai periculos, o alianță minoritară PNL-USR-UDMR care îl propune premier pe Siegfried Mureșan, un exponent perfect al tehnocrației și obedienței față de agenda de la Bruxelles”, a declarat vineri senatorul PACE, Ninel Peia. Nicușor Dan, întâlnire cu Grindeanu, Bolojan, Fritz, Kelemen și Pambuccian, la ora 18 Administrația Prezidențială anunță că, de la ora 18, președintele Nicușor Dan va avea o întâlnire cu președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, președintele Uniunii Salvați România, Dominic Fritz, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor și cu liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Prima reacție din partea PSD Social-democrații nu ar urma să accepte „soluția Siegfried Mureșan – premier”, propusă de PNL, USR și UDMR, și nu ar fi de acord nici cu varianta rotativei, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX. La scurt timp după decizia PNL, USR și UDMR de a-l susține pe Siegfried Mureșan, deputata PSD Diana Tușa a reacționat într-o postare pe Facebook, acuzând că aceștia „în fapt, nu vor un alt guvern, nu vor soluții”. Siegfried Mureșan, primul anunț după ce a fost propus premier: „Sunt conștient care sunt urgențele României. Nu orice Guvern ar fi bun pentru România” Eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European și propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a făcut vineri primele declarații după anunțul susținerii sale de către cele trei partide. Acesta a transmis că decizia a fost luată în mod transparent în interiorul partidelor și a mulțumit celor care l-au propus. „În primul rând, mulțumesc mult colegilor din Partidul Național Liberal și partenerilor noștri de încredere din USR și din UDMR pentru faptul că în mod transparent în birourile de conducere ale tuturor celor trei partide în mod transparent și deschis au dezbătut o soluție și au propus nominalizarea mea pentru funcția de prim-ministru al României.”, a transmis el. „Convingerea mea este că oamenii din România vor modernizare, vor reformare iar preocuparea noastră, dorința noastră este să venim să facem o ofertă onestă, de cele trei partide, oamenilor care vor o Românie în care munca cinstită să fie răsplătită, să fie apreciată, un stat care să sprijine oamenii cetățenii.” UPDATE Declarații de presă Reprezentanții PNL, USR și UDMR, Ilie Bolojan, Dominic Fritz, Loránd Turos și Siegfried Mureșan, susțin acum declarații comune după ce cele trei partide au organizat ședințe separate în care au decis să îl propună pe europarlamentar pentru funcția de prim-ministru. Bolojan: Vreau să mulțumesc colegilor din USR și UDMR. Am hotărât să îl susținem pe Siegfried Mureșan. Este un om profesionist, atașat valorile europene. Pentru actuala perioada este o soluție pentru România. PNL a încheiat acum câteva minute o ședință în care a votat sprijinul pentru Siegfried Mureșan. „Mulțumesc colegilor din PNL și partenerilor noștri pentru că în mod transparent și deschis au dezbătut și o soluție și au propus nominalizarea mea. Oamenii din România vor modernizare. Vor o propunere făcută transparent. Sunt conștient care sunt urgențele României. Temele mele din prima zi din PE sunt cele care țin de buget, de economie. Am acceptat această propunere pentru că sunt domeniile în care am lucrat. Desemnarea este în mâinile președintelui.”, a transmis Siegfried Mureșan. „Am votat susținerea acestei propuneri. Siegfried Mureșan este un europarlamentar experimentat, un economist cu multă experiență și de negociere și de făcut bugete și este un om pe care putem să-l susținem pentru o echipă funcțională de guvernare. România are nevoie de un guvern plin, a fost un act de iresponsabilitate faptul că fostul partener de coaliție PSD a dat jos acest guvern și de aceea ne așteptăm că acum în această criză guvernamentală și PSD să fie rezonabil. Nu este rezonabil să avem acum un guvern monocolor PSD și de aceea propunerea de a avea acum un guvern minoritar de dreapta cu Siegfried Mureșan premier este una rezonabilă, responsabilă și una care poate să deblocheze această criză și bineînțeles că sperăm că vom primi susținere pentru ea pentru că românii se așteaptă să avem
Fritz spune că rotativa este punctul de plecare pentru un acord politic: Pentru orice altceva lipsește încrederea
Dominic Fritz spune că i-a propus joi lui Sorin Grindeanu să susțină un guvern minoritar al PNL-USR-UDMR. Liderul USR spune că această variantă ar fi o continuare a formulei de guvernare din prezent și că numele premierului poate fi discutat. El spune că „rotativa” este o propunere rezonabilă. „Înțelegem că această rezolvare ar veni cu un preț. Principiul reciprocității – dacă PSD votează un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, votăm și noi, anul viitor, un guvern PSD – este soluția noastră de deblocare a crizei politice. Este o propunere rezonabilă și responsabilă. Acesta este punctul de plecare în negocierea unui acord parlamentar între partidele din fosta coaliție, în spiritul protocolului de anul trecut. Pentru orice altceva lipsește încrederea”, adaugă Dominic Fritz. Liderul USR mai spune că „să lași PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greșeală”: „Cu soluția pe care o punem transparent pe masă, niciun partid nu ar deține toată puterea. Fără acest principiu, PSD primește putere deplină până la alegeri și poate face ce vrea, inclusiv înțelegeri cu oricine, chiar și cu AUR. USR nu poate fi parte din asta”. Fritz spune că ponderea PNL-USR-UDMR în Parlament este mai mare decât a PSD-ului, iar rezultatele guvernării reprezintă o „garanție că putem livra pentru români și că avem voința să curățăm statul”. Dominic Fritz mai spune că USR refuză să fie „scara pe care PSD se întoarce la putere, după ce, împreună cu AUR, a dărâmat guvernul din care făcea parte. Nu putem să premiem partidul declanșator al crizei politice în desfășurare care neliniștește românii și are consecințe în nivelul de trai al oamenilor”. Partidul Social-Democrat (PSD) a acuzat USR că subminează acordul politic premergător desemnării premierului și susține că „rotativa” propusă este doar un tertip care maschează „disperarea de a profita de funcții și sinecuri la stat”.
Deputat USR: Un guvern PSD ar fi încă o farsă de guvern Veștea 2.0
„O propunere de guvern PSD nu înseamnă decât încă o farsă de guvern Veștea 2.0. Singurele diferențe sunt că Veștea era un «acoperit» PSD, iar acum PSD își va pune în frunte propriul om, cu legitimația de partid la vedere”, a scris deputatul USR Bogdan Rodeanu într-o postare pe Facebook. „În ceea ce-i privește pe trădătorii propuși în guvern și pregătiți să susțină această formulă, nici acolo nu se schimbă mare lucru. Dacă ieri Predoiu avea carnet de partid PNL, mâine va avea carnet de partid la PSD. Funcția rămâne în continuare aceeași. Se schimbă doar explicația: ceea ce ieri era trădare, mâine devine muncă de partid”, a adăugat parlamentarul. „În România par să existe două state” Rodeanu afirmă că nu numele viitorului premier îl îngrijorează, ci ceea ce el descrie drept existența a „două state” în România. „Există statul român, cel al cetățenilor care muncesc, plătesc taxe, respectă legea și își pun speranța că votul lor poate schimba ceva. Și există România PSD”, susține Bogdan Rodeanu. Deputatul USR descrie „România PSD” ca pe o rețea întinsă în administrație, companii de stat, agenții și instituții care gestionează bani publici. „O Românie care a ajuns să fie ca o iederă crescută pe zidurile statului. Te uiți la zid și nu îl mai vezi. Vezi doar planta care l-a acoperit. Funcții, instituții, agenții, companii de stat, toate legate într-o rețea care are un singur scop: să se protejeze și să se hrănească din putere, din banul public”, a scris el. Rodeanu a spus că un guvern minoritar PSD ar însemna, de fapt, „două guverne PSD”: „Unul în Executiv, pe care PSD vrea să îl formeze oficial. Și încă unul în Parlament, acolo unde pesediștii lucrează deja cu AUR ori de câte ori interesul politic o cere”. El afirmă că un asemenea cabinet nu ar putea funcționa fără o majoritate parlamentară care să îi voteze legile, bugetele și deciziile importante. „Pentru formula «acoperită», PSD-iștii nu au strâns destule voturi. Faptul că ea poate reveni mâine sub un alt nume nu este un semn de schimbare. Nu este un semn de reformă. E aceeași minciună”, a conchis Rodeanu.
Guvernul Cehiei îl exclude pe președinte din delegația pentru summitul NATO de la Ankara
Petr Pavel este fost general și fost oficial de rang înalt al NATO. Premierul Andrej Babis a spus că guvernul este cel care trebuie să apere pozițiile țării la summit, inclusiv în privința cheltuielilor reduse pentru apărare, scrie Reuters. „Este un summit foarte special”, a declarat Babis într-o conferință de presă. „Probabil nu va fi foarte plăcut pentru țara noastră, dar avem responsabilitatea de a ne apăra poziția”, a adăugat premierul. Potrivit Constituției cehe, președintele are atribuții limitate, iar politica externă este stabilită de guvern. Totuși, de la aderarea Cehiei la NATO, în 1999, președinții au condus aproape întotdeauna delegațiile țării la summituri NATO, uneori alături de premieri. Pavel a fost general de carieră, a condus armata cehă și a fost șef al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018. El a insistat să participe la summitul NATO din 7-8 iulie, care va avea loc la Ankara. Conflict între președinte și guvern Președintele ceh este un susținător ferm al Ucrainei în războiul cu Rusia, în timp ce guvernul condus de Babis a redus sprijinul acordat Kievului. Biroul lui Petr Pavel a transmis că președintele va comenta marți decizia privind delegația. Pavel a spus recent că, dacă nu va fi inclus în delegație, va considera acest lucru o încercare de limitare a atribuțiilor sale de reprezentare a țării în străinătate și va sesiza Curtea Constituțională. Pavel se află în conflict cu guvernul, mai ales cu partidul eurosceptic Motorists, partener minoritar în coaliție. Tensiunile au apărut după ce președintele a refuzat să numească un reprezentant al partidului în funcția de ministru de Externe. Cehia este printre statele NATO cu cele mai mici cheltuieli pentru apărare. Țara nu a atins anul trecut pragul minim de 2% din PIB. Noul guvern al lui Babis a redus bugetul apărării față de nivelul propus inițial, astfel că Cehia nu va atinge nici anul acesta pragul de 2%. Babis a spus că acest nivel ar trebui atins din 2027.
Veștea a depus lista Guvernului și cere vot rapid: România nu își mai permite să piardă timp
Veștea susține că noul Executiv trebuie să pună capăt perioadei de incertitudine politică și să readucă țara într-un cadru de stabilitate, având ca priorități fondurile europene, investițiile, economia și securitatea națională. „Am depus la Parlament Programul de Guvernare și lista miniștrilor Cabinetului pe care îl propun pentru România. Este un pas necesar pentru a pune capăt unei perioade de incertitudine și pentru a readuce țara într-un cadru de stabilitate, predictibilitate și funcționare normală a instituțiilor. Am încredere că Parlamentul va trata cu responsabilitate această procedură și va stabili un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură. România nu își mai permite să piardă timp. Noul Guvern are cinci priorități imediate: – Stabilitate politică: Revenirea la normalitate instituțională. – Fonduri europene: Accelerarea atragerii banilor din PNRR. – Stabilitate economică: Menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară. – Investiții: Deblocarea proiectelor aflate în stadii avansate. – Securitate națională: Accelerarea proiectelor strategice (SAFE). Componența Cabinetului este următoarea: Adrian Veștea – Prim-ministru (PNL) Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD) Alina Gorghiu – vicepremier (PNL) Diana Morar – vicepremier (independent) Luca Niculescu – ministru de Externe (independent) Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent) Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent) Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD) Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL) Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent) Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL) Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD) Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD) Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL) Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD) Alexandru Rogobete e propus pentru Ministerul Sănătăţii (PSD) Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD) Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (PNL) Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD) Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD) Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD) Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD) Membrii independenți ai Cabinetului au fost incluși în echipa guvernamentală la solicitarea mea, în cadrul discuțiilor purtate cu partidele care susțin acest Guvern”. Programul de guvernare de găsește aici:
George Simion dezminte categoric că s-a întâlnit cu Veştea
George Simion dezminte categoric că s-a întâlnit cu Adrian Veştea, în contextul jocurilor politice care vizează formarea noului guvern. Unul dintre zvonuri era că Veştea intenţionează să-şi treacă lista de miniştri şi proiectul guvernamental cu ajutorul voturilor celor de la AUR. Ba mai mult, chiar ar fi avut loc o întâlnire de taină, în seara de miercuri spre joi, între liderul AUR- George Simion şi Adrian Veştea. Potrivit surselor Gândul, amânarea depunerii listei de miniştri şi a programului guvernamental, în prima parte a zilei de joi, aşa cum a fost anunţat, ar avea legătură cu faptul că lista de miniştri ar urma să fie completată cu trei reprezentanţi de la Alianţa Uniţi pentru România. Ce ar fi cerut AUR ca să îşi dea votul pe noul guvern Referitor la întâlnirea care ar fi avut loc între Simion şi Veştea, reacţia liderului AUR a fost una categorică: „Nu, exclus”. Însă, a păstrat tăcerea în ceea ce priveşte faptul că Veştea ar fi oferit celor de la AUR trei portofolii de miniştri în schimbul voturilor care ar face să treacă acest nou guvern. Veştea a anunţat că joi va depune în Parlament programul de guvernare şi lista cu miniştri, dar nu a mai ajuns, lăsând totul pentru ziua de luni. „Cel târziu marţi vom avea guvern”, spun surse din PSD, care dau ca sigur votul pentru noul executiv condus de liberal. Între timp, celor de la AUR li s-a spus să meargă în circumscripţiile din teritoriu. „La noi, la grup, e liniște. Activități de partid în circumscripție, evenimente și la parlament avem un eveniment cu invitați din străinătate. Într-un viitor foarte apropiat poți să ai membri în CSAT dacă ai premierul și/sau unul dintre miniștrii: Apărării, MAI, MAE, Justiției, Economiei sau Finanțelor”, spun surse AUR, pentru Gândul.
Tomac susține că Guvernul său nu a trecut deoarece Bolojan s-a răzgândit: a fost nesincer cu domnul președinte
Eugen Tomac a dezvăluit că, inițial „liderii PSD și PNL au manifestat deschidere” față de un guvern tehnocrat, eventual cu unii miniștri politici. Ulterior, președintele PNL, Ilie Bolojan, s-a răzgândit, a spus Tomac miercuri seara, în timpul unei intervenții telefonice la Antena 3 CNN. „Evident, faptul că domnul Bolojan a fost nesincer cu domnul președinte (Nicușor Dan n.r.) ne-a dus în acest blocaj”, a declarat Eugen Tomac. După ce a renunțat la mandatul acordat de președintele Nicușor Dan, Eugen Tomac a discutat cu Adrian Veștea despre șansele acestuia de a forma un Guvern. „S-a plecat de la raționamentul că formațiunile politice ar prefera un om politic”, a explicat Tomac. El a dezvăluit ce a discutat cu Veștea. „Eu i-am spus că am reușit să adun peste 200 de voturi (…) Nu aveam de unde să garantez așa ceva, doar am subliniat ipoteza de la care pleca în urma discuțiilor pe care le-am avut (…) Eu aveam peste 200 de voturi (ca asigurări n.r.) atunci când am încheiat negocierile cu părțile implicate”, a precizat Tomac.