Oana Țoiu, parlamentarilor îndemnați să voteze moțiunea cu bilele la vedere: Să aibă respect
Țoiu a spus că Parlamentul are un atribut constituțional foarte important și anume acela ca „fiecare parlamentar, când își exercită votul, să facă numele cetățenilor care l-au trimis acolo”. „Și asta înseamnă pentru calitatea vieții românilor, ce am văzut că s-a întâmplat în ultimele zile, din păcate este opusul acestui lucru. Avem leul care este la un curs valutar istoric în sens negativ. Oamenii simt asta în ratele pe care le au la bănci. Se simte asta și la nivel macro. România în acest moment se împrumută la dobândi recorduri. Această dobândă mare, generată de o criză politică inutilă până la urmă, se resimte tot în taxe, tot în bugetul public”, a spus.Țoiu, la TVR 1. Întrebată ce părere are că PSD și AUR vor să-și pună parlamentarii să voteze cu bilele la vedere la moțiunea de cenzură, deși votul ar trebui să fie secret, Oana Țoiu a spus că „și partidele politice trebuie să aibă un respect față de reguli și a le ignora este de asemenea un semnal negativ”. „Însă, dincolo de asta, e important, în primul rând, repet, ca parlamentarii să urmeze acest imperativ al votului pe care l-au în baza interesului public, în baza interesului cetățenilor. Pentru că este foarte clar că niciun partid politic nu poate să dea un mandat imperativ unui membru al Parlamentului. Acest lucru este foarte clar. Independența fiecărui parlamentar, cel puțin la nivel constituțional, la nivel legislativ. Sigur că politic majoritățile se fac cu grupuri politice”, a mai spus Oana Țoiu. Ministrul de Externe a vorbit duminică seara și despre mitingul de susținere a premierului Ilie Bolojan. „Inclusiv oamenii care au ieșit în seara asta să arate susținerea pentru guvern, nu o fac atât de mult, cred, pentru o persoană sau pentru un partid politic, sau pentru noi, individual, ca miniștri, sau pentru premier individual, cât e o susținere pentru un guvern, pentru un premier care a avut și are curajul de a face reformele necesare pentru a menține România într-o zonă în care creșterea economică este posibilă, într-o zonă în care accesul la finanțare internațională este la un preț pe care România și-l permită în continuare, în care menținem o traiectorie de creștere și nu reluăm o spirală negativă, așa cum a fost, practic, momentul în care România a ajuns la un deficit record în mandatul domnului Ciolacu”, a afirmat Oana Țoiu. Pasul 2 dacă trece moțiunea Întrebată cum vede pasul următor în scenariul în care moțiunea trece și guvernul cade marțea viitoare, Oana Țoiu a spus că este „responsabilitatea celor care au declanșat inutil această criză să explice românilor, celor care i-au votat până la urmă să le dea puterea în Parlament, ce fac cu această putere, care este planul următor”. „Ce este foarte important însă pentru România, așa cum vorbesc și din perspectiva angajamentelor internaționale, din perspectiva relației pe care o avem cu partenerii noștri strategici, este să nu ne abatem de la angajamentele pe care ni le-am luat, de la direcția profund pro-europeană, de la un parteneriat strategic iată în ultimul an consolidat, un parteneriat strategic pe care acum ne putem baza cu încredere. Aceste lucruri nu pot fi întărite doar prin declarații, doar prin postări de Facebook, doar prin declarații politice. Ele trebuie întărite și prin responsabilitatea actului politic. Și aici vedem că subiecte pe care liderii partidelor se angajaseră să nu le transforme în sfadă politică, să nu le transforme în subiect de poziționare politică, sunt acum în centrul dezbatelor. Programul SAFE este un asemenea exemplu.”, a mai spus ministrul de Externe.
Marcel Ciolacu: Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile și minte cu nerușinare
„Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile și minte cu nerușinare că «în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și votat schema de gestionare a programului SAFE»”, a scris Marcel Ciolacu, pe rețelele de socializare. Fostul șef al Guvernului susține că „documentele oficiale spun cu totul ALTCEVA” și afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE „s-a făcut prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025 – sub guvernul Bolojan, NU sub guvernul Ciolacu”. Ciolacu mai spune că decizia prin care a fost numit grupul de lucru interinstituțional „este semnată de Ilie Bolojan, NU de Marcel Ciolacu”. Fostul premier critică și modul de organizare al programului „Este o structură politică, condusă de un politruc de la Oradea, pus șef al Cancelariei ca să conducă un program de înzestrare militară de 16 miliarde euro! NU de specialiști MApN, cum ar fi normal într-un stat NATO!!! De aceea s-a ajuns ca nimeni să nu știe cine a stabilit ca prețul și ca termenul să cântărească 100% în decizie!”, a scris Ciolacu. El acuză totodată că actuala formulă de atribuire a contractelor produce „un monstru” „Când Bolojan vinde public ‘minim 50% producție în România’, el încearcă să coafeze zadarnic o realitate care produce un monstru – concentrarea masivă pe un singur producător străin: 5,69 miliarde euro = 68,3% din pachet către un uriaș grup industrial german, ce primește 7 din 15 contracte. Abia asta este cu adevărat trădare de țară!”, mai spune Ciolacu. Ciolacu s-a referit și la proiectele industriale din domeniul apărării. „Ce știe însă și nu spune Bolojan este că singura investiție locală în apărare, fabrica de pulberi care va fi deschisă în România cu finanțare de la Comisia Europeană, este un proiect realizat de mine, împreună cu ministrul Economiei, Radu Oprea. Așa cum achiziția de către România a Portului Giurgulești este rezultatul negocierilor purtate de Ciolacu și Grindeanu. Prea-cinstitul Bolojan minte și atunci când se laudă cu munca altuia, minte și atunci când vrea să arunce pe alții vina actelor semnate cu mâna lui în cazul SAFE. Așa cum a mințit și cu deficitul, cum a mințit și cu inflația”, a scris el. „Din fericire, nu mai are multe zile în care să-i mai poată minți pe români. Din 5 mai, el devine doar amintirea unui nefericit accident politic, unul cu multe milioane de români victime nevinovate!”, a încheiat Ciolacu.
Bolojan, despre incendiul din Soveja: Aceste situații se pot întâmpla în multe localități din România
„Ceea ce s-a întâmplat în județul Suceava și ce s-a întâmplat zilele trecute, din păcate, cu incendiul în Soveja sunt situații care vrem, nu vrem într-o formă sau alta se pot întâmpla în multe localități din România în anii următori”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că una dintre responsabilitățile Guvernului este aceea de a-i face pe cetățeni să conștientizeze că că asigurarea locuințelor este un demers bun și necesar. Bolojan a precizat că în cele două alocări de ajutoare, atât în Suceava, cât și în Vrancea, a fost respectat principiul că „cei care au asigurările în bună regulă au primit toți banii care se le acopere pagubele integral, indiferent cât le-a dat asigurarea. Cei care aveau asigurări doar obligatorii au primit un bonus suplimentar care a fost mărit și dacă aveau autorizație de construire în bună regulă”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că „intrarea în legalitate și asigurările sunt condiții de bază pentru a-ți proteja locuința dacă, «Doamne, ferește!», dintr-o cauză naturală care nu este imputabilă nici proprietarului sau autorităților se întâmplă astfel de nenorociri”, a declarat Bolojan Reamintim că în cazul incendiului din satul Rucăreni, comuna Soveja, județul Vrancea, cetățenii ale căror case au fost afectate de incendiu vor primi ajutoare de 1 milion de lei.În incendiu au fost afectate 32 de locuințe. În ceea ce privește inundațiile din Suceava, din această vară, care au afectat județele Neamț și Suceava, locuitorii au primit și ei ajutoare pentru locuințele afectate. De asemenea, Ilie Bolojan a declarat că guvernele pot lua în calcul acordarea de sprijin pentru ceea ce mai rămâne de executat, în urma inundațiilor. „Guvernul României a acordat câteva ajutoare pentru aceste localități. Un prim ajutor de urgență pentru cetățenii care au fost afectați, dacă vă aduceți aminte, de asemenea ajutoare directe pentru autoritățile care au în proprietate sau în administrare drumuri, rețele care au fost distruse. În perioada următoare pe baza analizelor modului în care s-au refăcut aceste infrastructuri distruse – ceea ce mai rămâne eventual de executat, guvernele pot lua în calcul acordarea de sprijin”, a declarat Ilie Bolojan.
Sorin Grindeanu, comparație între modelul Bolojan și povestea cu Nastratin Hogea și măgarul
Întrebat ce măsuri ar lua pentru a repara efectele deciziilor economice recente, Grindeanu a susținut că modelul bazat pe austeritate a eșuat. „În primul rând, haideți să spunem câteva lucruri care par că ne-au dus aici (…) Este clar că modelul, până la urmă, propus de Ilie Bolojan, cel legat de austeritate, cel legat de tăieri, până la urmă, nu și-a atins ținta.” Liderul PSD a invocat că reducerea deficitului s-a făcut prin diminuarea investițiilor. „Am văzut niște lăudători din aceștia, pe care-i cunoaștem cu toții, spunând ce tari suntem: în primul trimestru, deficitul e mult mai mic decât a fost anul trecut pe vremea aceasta”, a spus Grindeanu. El a accentuat, însă, că în primul trimestru cheltuielile statului au crescut. „Cheltuielile au crescut cu 1,2 miliarde mai mult decât în 2025, în primele trei luni. Iar investițiile au scăzut cu 6,5. Evident că, în acest scenariu, vorbim de o reducere a deficitului. Dar, suntem ca în povestea aia cu Nastratin Hogea și măgarul. Nastratin Hogea l-a învățat pe măgar să nu mai mânce și a fost foarte bucuros, dar, într-un final, măgarul a murit”, a adăugat el. „Acum, spuneți dumneavoastră, cine e Nastratin și cine e măgarul, în cazul nostru, din păcate”, a încheiat Grindeanu.
Diana Buzoianu, ministru USR: Vreau un guvern care să trezească în oameni o speranță, nu revoltă
„Mișcările extremiste sunt astăzi atât de sus pentru că oamenii sunt revoltați. Nu mai vor să vadă corupție, nu mai vor să vadă atâta nepăsare. Ori noi, din guvern, trebuie să îndreptăm aceste lucruri”, a afirmat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, miercuri seară, la B1 TV. Ea a susținut că tolerarea intereselor de grup și a rețelelor conectate la banii publici nu mai poate continua, iar actuala putere trebuie să arate că instituțiile pot fi curățate și puse în slujba cetățeanului. „Între a nu mai întoarce ochii de la corupție, între a nu mai lăsa băieții deștepți să capitalizeze, să fie mufați la banii publici, asta este, de fapt, buba care doare cel mai tare”, a declarat Buzoianu. Ministrul a avertizat că, dacă reformele nu vor fi continuate, votul de protest se va transforma într-o majoritate radicală. „Dacă nu ne facem treaba acum, dacă întoarcem în continuare ochii de la corupție, dacă nu livrăm reformele astea, în 2028 fiecare dintre drepturile noastre fundamentale vor fi atacate de o majoritate extremistă care va intra pe un val în Parlament, în Guvern, pe vot de revoltă”, a spus ea. Potrivit ministrului USR, obiectivul actualei guvernări trebuie să fie schimbarea relației dintre instituțiile publice și cetățeni. „Eu vreau ca acest guvern să nu mai fie un guvern care împinge România spre revoltă până în 2028. Vreau să fie un guvern care să trezească în oameni o speranță, să nu mai existe un vot de revoltă”, a afirmat Buzoianu. „Nu vrem să facem rău românilor” Cu privire la moțiunea de cenzură înaintată de PSD și AUR, Buzoianu a spus că USR, spre deosebire de alte partide, „nu vrea să facă rău românilor”. „Noi ne luăm în serios responsabilitatea și noi, spre deosebire de alții, spre deosebire de PSD, de exemplu, chiar nu vrem să facem rău românilor prin această criză creată total artificial. Noi ce vrem să facem este să facem curățenie în instituții. Și asta se poate livra dacă ești la guvernare și dacă împingi măsuri de schimbare în bine. Nu dacă pui piedici la fiecare măsură care trebuie să fie discutată și adoptată”, a spus ea. De asemenea, Diana Buzoianu a pledat pentru menținerea direcției occidentale a României, spunând că țara nu poate face față singură provocărilor regionale și globale. „Noi, ca stat singular, nu mai putem să facem față crizelor politice europene sau internaționale la care suntem supuși. Fără un sprijin real la nivel european, fără un sprijin real în NATO, noi suntem mult mai vulnerabili”, a spus ministrul. Ea a subliniat că securitatea și prosperitatea României depind de parteneriatele externe și de apartenența la structurile euroatlantice. „Îmi doresc ca românii să fie apărați, îmi doresc ca românii să fie siguri, îmi doresc ca românii să poată să prospere. Și asta nu se poate face închiși în bucățica noastră, în România, cu granițele și cu ușile ferecate”, a mai afirmat Diana Buzoianu.
Bolojan mazilit” în PNL după moțiune? Csoma Botond: Cred că Guvernul va pica săptămâna viitoare
Întrebat, la Digi 24, cum vede situația înaintea votului de marți, Csoma Botond a răspuns că toate mișcările din aceste zile sunt firești. Fiecare tabără încearcă să strângă o majoritate. „Cred că PSD și AUR vor reuși să aibă 233 de voturi. Cred că și guvernul va pica săptămâna viitoare, din păcate”, a spus liderul deputaților UDMR. Referitor la întrebarea dacă semnăturile strânse garantează și votul, Csoma a explicat că la vot secret lucrurile se pot schimba. „Una e semnătura, alta e votul secret. La votul secret se mai pot face șmecherii”, a spus el. A adăugat că nici votul la vedere nu exclude surprizele. PSD, în dificultate dacă moțiunea pică Csoma a fost întrebat despre apelul public al PSD către liberali de a-l abandona pe Bolojan. A răspuns că pentru social-democrați ar fi fost mult mai simplu dacă premierul și-ar fi dat demisia înainte de vot. „Dacă nu vor reuși să adune 233 de voturi, va fi o situație extrem de dificilă pentru PSD din punct de vedere politic. S-au asociat cu AUR pentru a promova o moțiune de cenzură și, până la urmă, moțiunea a picat. Ar fi o situație extrem de neplăcută”, a spus el. „Nu cred că e disperare, e o tactică de poziționare înaintea moțiunii.” Bolojan, „mazilt” și în PNL? Referitor la întrebarea dacă Bolojan ar putea fi mazilît în PNL dacă moțiunea trece, Csoma Botond a evitat un răspuns direct, dar a subliniat că precedentele există. „Am văzut multe în Partidul Național Liberal. Știu că foarte mulți președinți de partid care au fost și premieri din partea PNL, după ce au fost debarcați de la Palatul Victoria, au fost maziliți și în partid”, a spus el, fără a da nume. Elementul-cheie: ce face PNL după marți Întrebat care sunt scenariile după o eventuală cădere a Guvernului, Csoma Botond a răspuns că totul depinde de decizia PNL. „Dacă Partidul Național Liberal ia decizia să meargă în opoziție, va fi foarte greu să construim o majoritate, pentru că n-ai cu cine. Trebuie să vedem în ce direcție se va duce PNL, ce poziție va avea Bolojan în partid după moțiune, cum se vor poziționa taberele”, a explicat el. Liderul UDMR s-a declarat împotriva alegerilor anticipate, pe care le consideră în interesul exclusiv al AUR, și a cerut construirea unei noi majorități care să excludă extrema dreaptă de la guvernare.
Grindeanu: Dacă vrem să schimbăm ceva, vrem să schimbăm primul ministru, în niciun caz președintele
„Pe mine mă interesează să înlătur minciunile spuse de premier aseară și nu doar… Cum că PSD-ul și eu facem majorități să suspendăm pe președintele Nicușor Dan. Noi am făcut această moțiune să-l schimbăm pe el, nu pe președinte. Asta ca să fie foarte clar și să nu încerce să arunce niște scenarii false care nu au niciun fel de legătură (…) E o minciună, e un neadevăr. Dacă vrem să schimbăm ceva, vrem să schimbăm primul ministru, în niciun caz președintele”, a declarat Sorin Grindeanu, la România TV. Sorin Grindeanu a respins, totodată, acuzațiile aduse de premier potrivit cărora liderul PSD ar fi mințit în legătură cu discuțiile purtate la Bruxelles. „Am mai văzut o chestiune legată de faptul că am mințit când am fost la Bruxelles și că europenii mă privesc și privesc Partidul Social-Democrat ciudat. Eu vă rog să verificați ce au declarat colegii de la EFB, de la PES, ce au declarat lidera de grup. (…) Să-și vadă cât mai poate la guvern câteva zile de treaba dumnealui și să nu mai arunce minciuni în spațiul public”, a afirmat Grindeanu. Acesta a reiterat că acordul parlamentar cu AUR în jurul moțiunii de cenzură vizează strict schimbarea Guvernului și a prim-ministrului, fără alte negocieri ulterioare. „Aceasta este o înțelegere parlamentară, este o înțelegere care are ca scop înlăturarea acestui guvern și în principal a primului ministru și care nu are niciun fel de înțelegeri post-moțiune sau nu există niciun fel de înțelegeri post-moțiune”, a mai declarat Grindeanu. În final, liderul PSD a susținut că scenariile vehiculate în ultimele zile sunt false. „Toate celelalte lucruri spuse în spațiul public în aceste zile, unele dintre ele amintite de mine mai înainte, sunt minciuni”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Dacă Bolojan este demis prin moțiune nu mai poate fi desemnat premier. Precedentul CCR Orban
Premierul Ilie Bolojan nu ar putea fi redesemnat automat de președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou Guvern, în cazul în care Executivul său ar fi demis prin moțiune de cenzură. Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională a stabilit atunci că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului. Cazul Orban și decizia CCR Precedentul invocat este cazul Ludovic Orban din 2020. Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier, însă desemnarea a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 24 februarie 2020, CCR a decis că desemnarea aceluiași premier tocmai demis era neconstituțională în acel context și că președintele trebuie să facă o nouă nominalizare care să urmărească formarea unei majorități parlamentare. După decizia CCR, Ludovic Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Florin Cîțu, la 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus însă mandatul pe 12 martie, înaintea votului de învestitură. În noul context politic, marcat de izbucnirea crizei COVID-19 și de susținerea anunțată de partide pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban, pe 13 martie. Guvernul Orban II a fost învestit de Parlament pe 14 martie 2020. Situația lui Bolojan și jocul pe care l-ar putea face PSD Aplicată situației actuale, decizia CCR înseamnă că, dacă Guvernul Bolojan cade prin moțiune de cenzură, președintele nu ar putea să îl desemneze imediat tot pe Ilie Bolojan pentru formarea unui nou cabinet. Mai ales dacă acesta nu ar avea o majoritate incontestabilă ce îl susține. Situația ar putea deschide și un joc politic pentru PSD. Dacă Guvernul Bolojan ar fi demis în Parlament, social-democrații ar putea încerca să propună refacerea coaliției cu PNL, dar cu un alt premier liberal, invocând tocmai precedentul constituțional potrivit căruia un premier demis prin moțiune nu poate fi redesemnat automat, imediat și în aceleași condiții politice. Scenariul nu este doar teoretic. PSD a transmis că ar putea reveni într-o coaliție cu un alt prim-ministru. PSD ar putea încerca să atragă tabăra din PNL favorabilă continuării guvernării alături de social-democrați, inclusiv prin concesii politice. PNL a încercat însă să blocheze preventiv exact acest scenariu. Conducerea partidului a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan în care afirmă că PNL nu va mai participa într-o coaliţie cu PSD dacă această formaţiune politică va vota vreo moţiune de cenzură împotriva acestui guvern Istoria nu a fost blândă cu premierii demiși prin moțiune Istoria politică postdecembristă arată că revenirea la Palatul Victoria după o demitere prin moțiune de cenzură este mai degrabă excepția, nu regula. Până acum, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină ulterior în funcția de prim-ministru. Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a format Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar Guvernul Orban a fost reinvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19. În schimb, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai revenit ca premieri după căderea guvernelor lor prin moțiune.
Nicușor Dan, despre demisiile miniștrilor PSD: Dacă totul e în regulă, le voi semna
„Aceste propuneri au venit după ce am vorbit cu dumneavoastră aseară. Peste zi, colegii mei s-au uitat pe ele, au întocmit proiectele de decrete, de revocare, respectiv numire. Și acum, în drum spre avion, o să mă uit și eu pe ce au lucrat, adică să fac o mică verificare și, dacă totul e în regulă, le voi semna”, a spus Nicușor Dan, după reuniunea informală a Consiliului European. Reprezentații social-democrați și-au depus demisiile din Executiv în urma decizie partidului de a retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. PSD are un vicepremier, Marian Neacșu, și șase miniștri în guvern: Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Florin Manole (Muncă), Bogdan Ivan (Energie) și Ciprian Șerban (Transporturi). Premierul va numi interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului. Interimatul este limitat la 45 de zile. În această perioadă, opoziția poate depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan.
Vicepremierul Tanczos Barna: Reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară
„Nu cred că o să genereze un șoc. De ajutat, cu siguranță, nu ajută această criză politică. Am fi avut nevoie de calm, de liniște și de reforme, de măsuri economice care să ajute la relansarea economică”, a declarat Tanczos Barna, la Digi24. Vicepremierul a declarat că austeritatea nu rezolvă crizele bugetare. „Nicăieri austeritatea, doar austeritatea, n-a rezolvat nici o criză bugetară. În nicio țară. Nici în Grecia, nici în alte țări europene sau nici în alte țări de pe alte continente. Pur și simplu, reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară, mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, a spus Tanczos Barna. El a explicat că ajustările bugetare trebuie făcute gradual, pentru a evita efecte negative în economie. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a afirmat vicepremierul. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat” El a spus că ajustările bugetare făcute prea rapid pot avea efecte negative asupra economiei. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a spus vicepremierul. Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan, Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene.