Etichetă: guvern

Alexandru Nazare cere reguli europene adaptate pentru piețele în dezvoltare: Integrarea nu trebuie măsurată doar prin centralizare

Ministrul a transmis că România susține un acord european privind MISP, pachetul legislativ destinat integrării și supravegherii piețelor de capital. „MISP – pachetul european pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital. Este unul dintre cele mai tehnice și complexe dosare de pe agenda europeană. România susține nevoia unui acord la nivel european asupra acestui pachet. Am subliniat însă că succesul integrării nu trebuie măsurat doar prin cât de mult centralizăm regulile, ci prin oportunitățile reale de finanțare pe care le creăm în toate statele membre”, se arată în mesajul publicat de Nazare pe Facebook.   Puteri sporite de control pentru autoritățile din România În cadrul negocierilor, România a susținut consolidarea competențelor autorităților naționale de supraveghere. „România a susținut și a obținut elemente importante. Autoritățile române vor avea o capacitate mai puternică de a interveni atunci când firme de investiții care operează în România încalcă regulile, fără ca reacția să depindă exclusiv de autoritatea din statul de origine”, a spus ministrul.  În plus, autoritățile române vor avea acces la informații despre tranzacțiile investitorilor din România, inclusiv atunci când acestea sunt realizate pe piețele altor state membre ale Uniunii Europene. „Un alt câștig important este accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile investitorilor din România, inclusiv atunci când acestea au loc pe piețe din alte state membre. Într-o piață financiară tot mai integrată, supravegherea nu poate rămâne în urma capitalului”, a continuat Nazare.  Contribuții proporționale la bugetul ESMA De asemenea, ministrul Finanțelor a cerut o formulă echitabilă de calcul pentru contribuțiile pe care autoritățile naționale le achită către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).  „Este firesc ca aceste contribuții să reflecte mai bine dimensiunea și activitatea reală a pieței financiare din fiecare stat, nu o formulă istorică fără legătură cu realitatea actuală a piețelor”, a mai spus ministrul român.

Oana Țoiu, la trei ani de la atacul din 7 octombrie: Astfel de atrocități nu trebuie să se mai repete niciodată. Continuăm să susținem soluția celor două state

Ministra Oana Țoiu a adus un omagiu victimelor atacului de acum trei ani, condamnând violența grupării Hamas.  „Astăzi se împlinesc trei ani de la îngrozitoarele atacuri teroriste din 7 octombrie, din Israel. Comemorăm viețile tinere și nevinovate curmate brusc la un festival de muzică. Le onorăm memoria și recunoaștem calvarul continuu prin care trec cei luați ostatici, precum și suferința profundă a familiilor acestora. Gândurile noastre rămân alături de familiile victimelor și de toți cei care au trăit într-o stare de teamă continuă de la acea zi tragică”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa diplomației de la București.  Today marks three years since the horrific terrorist attacks of 7 October in Israel. We remember the innocent young lives cut short at a music festival—a generation that gathered with hopes, dreams, and their entire future ahead of them. We honor their memory and recognize the enduring ordeal faced by those taken hostage, as well as the profound suffering of their families. Parents, brothers and sisters, grandparents and neighbours, colleagues and people all over the world were face with the shock of unjustified violence and killings. Our thoughts remain with the families of the victims and all those who have lived in constant fear since that tragic day. Such atrocities must never happen again. To ensure lasting security, every voice, every action, and every stand against violence matters. Nothing justifies acts of terror. It is only through peace that we can begin to rebuild trust. We reaffirm that Hamas must be disarmed, and we continue to stand in support for the two-state solution as a path to long term peace. — Toiu Oana (@oana_toiu) October 7, 2026 Apel pentru soluția celor două state Ministra a subliniat că astfel de atrocități „nu trebuie să se mai întâmple niciodată” și a pledat pentru susținerea soluției celor două state, susținând că este singurul mod prin care în regiune se poate instala o pace durabilă.  „Astfel de atrocități nu trebuie să se mai repete niciodată. Pentru a asigura o securitate durabilă, fiecare voce, fiecare acțiune și fiecare luare de poziție împotriva violenței contează. Nimic nu justifică actele de teroare. Doar prin pace putem începe să reconstruim încrederea. Reafirmăm necesitatea dezarmării Hamas și continuăm să susținem soluția celor două state ca o cale către pacea pe termen lung”, a conchis Oana Țoiu.  Bilanțul tragic al Războiului din Gaza Atacul lansat de Hamas asupra sudului Israelului în dimineața zilei de 7 octombrie 2023 a provocat moartea a aproximativ 1.200 de persoane. Alte 251 de persoane au fost luate ostatice și duse în Fâșia Gaza. Atacul din 7 octombrie 2023 a declanșat războiul dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza. Aproximativ 74.000 de palestinieni au fost uciși și peste 175.000 au fost răniți de la începutul conflictului, potrivit autorităților sanitare din Gaza. 

Prima reacție a lui Sorin Grindeanu după desemnarea lui Luca Niculescu: Continuă să sfideze matematica parlamentară / Liderul PSD vorbește despre alegeri anticipate

„Noua nominalizare de premier a președintelui continuă să sfideze matematica parlamentară.  După 4 premieri de dreapta care au eșuat, vedem o nouă desemnare care nu ține cont de partidul care a câștigat alegerile. Este alegerea președintelui. Partidul Social Democrat ia propriile decizii. De aceea, mâine vom avea o ședință a Biroului Permanent Național în care vom analiza această propunere”, a scris Grindeanu pe Facebook. „România are nevoie urgentă de un guvern care să schimbe direcția greșită a țării, să facă rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pentru 2027. Dar PSD nu va participa și nu va da voturi în alb pentru o construcție politică care să însemne o nouă aventură politică”, a adăugat Grindeanu. El a cerut premierului desemnat să prezinte public formula viitorului Executiv și principalele măsuri economice pe care intenționează să le adopte. „Prim-ministrul desemnat trebuie să spună public cum vrea să arate Guvernul și care sunt principalele măsuri pe care le are în vedere pentru redresarea economiei și protejarea puterii de cumpărare a oamenilor, cu menținerea țintelor de deficit”, a transmis liderul PSD. Grindeanu a invocat și posibilitatea alegerilor anticipate dacă viitorul guvern va continua politicile promovate de Ilie Bolojan. „Dacă prim-ministrul desemnat va susține în continuare politicile de austeritate ale lui Bolojan, cred că nu mai rămâne altă cale pentru a repune România pe drumul corect decât să mergem la alegeri anticipate”, a scris Sorin Grindeanu. „Îmi doresc să punem punct României interimatelor!”, a încheiat liderul PSD. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultările desfășurate luni la Palatul Cotroceni. „Am ales persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate”, a declarat Nicușor Dan.

Siegfried Mureșan explică ce a înțeles din mesajul lui Nicușor Dan: „Singura soluție certă pentru încheierea crizei este votarea Guvernului pe care l-am propus”

Siegfried Mureșan a explicat, într-o intervenție pe contul său de Facebook, ce a înțeles din mesajul de marți al președintelui Nicușor Dan. Marți, înaintea votului pentru guvernul Mureșan, Nicușor Dan a ținut o scurtă declarație de presă. „E momentul ca această criză să se încheie. Criză politică. E momentul ca partidele să se privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul naţional”, a spus Nicușor Dan.  Loading … „Alegerile anticipate nu sunt o soluţie. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilităţii şi a neîncrederii cetăţenilor români şi a pieţelor financiare”, a adăugat şeful statului. „Indiferent de ce se va întâmpla, România îşi va păstra traiectoria financiară. Există consens politic pe chestiunea asta. Asta e declaraţia pe care am vrut să o fac”, a mai spus preşedintele. Siegfried Mureșan a comentat declarațiile lui Nicușor Dan, într-un mesaj pe Facebook. Fiecare afirmație făcută astăzi de președintele României trebuie înțeleasă, luată în serios și merită un răspuns din partea noastră. „E momentul ca această criză să se încheie.” Răspunsul nostru este „Da”. În acest moment, singura soluție certă pentru încheierea crizei este votarea Guvernului pe care l-am propus. Orice altă variantă ne întoarce la momentul 5 mai, fără garanția că va exista rapid o alternativă. „E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul național.” Așa este. Tocmai de aceea PNL, USR și UDMR și-au asumat împreună responsabilitatea guvernării. Din păcate, PSD pune în continuare interesul de partid înaintea interesului României. PSD a declanșat împreună cu AUR această criză și refuză acum să ajute la rezolvarea ei. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție.” Alegerile anticipate nu sunt de dorit, dar nici menținerea României într-o criză politică prelungită de teama anticipatelor, nu oferă stabilitate cetățenilor sau încredere investitorilor care vor să creeze locuri de muncă în România. Dacă desemnările anterioare ar fi fost făcute la timp și ar fi eșuat în Parlament, alegerile anticipate ar fi putut avea loc deja și astăzi am avea un guvern cu mandat de 4 ani. Am pierdut timp prețios. „România își va păstra traiectoria financiară. Există consens politic pe chestiunea asta.” Mi-aș dori să fie așa. Dar responsabilitatea față de buget nu poate fi garantată prin declarații. Știm cu toții că populiștii nu vor susține niciodată responsabilitatea fiscal – bugetară. Am văzut guvernul care a risipit bani publici și a dus deficitul la 9%. Se poate întâmpla din nou. A existat consens politic și pentru implementarea PNRR și a programului SAFE, dar am văzut apoi cum PSD s-a opus. Eu pot garanta pentru responsabilitatea Guvernului pe care l-am propus și a celor trei partide care ne susțin. Parlamentul poate pune capăt crizei printr-un vot pentru acest Guvern.”, a scris Siegfried Mureșan.

Astăzi, Standard and Poor’s începe vizita crucială în România. Care este programul și când va fi publicată evaluarea agenției de rating

Standard & Poor’s va publica pe 2 octombrie raportul privind ratingul de țară al României. Evaluarea vine într-un moment în care deficitul bugetar s-a redus cu 37% față de anul trecut, dar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 26%, ajungând la mai mult de 40 de miliarde de lei, anunța ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, la finele lui august. Misiunea agenției Standard & Poor’s în România este programată cu aproximativ trei săptămâni înainte de publicarea raportului, așadar vizita este așteptată dintr-un moment într-altul. La ultima evaluare, din 3 aprilie, Standard & Poor’s a menținut România la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă și a avertizat că ratingul ar putea fi redus dacă procesul de consolidare fiscală se abate de la traiectoria anticipată și dacă instabilitatea politică se prelungeşte.  Loading … “Rezultatele clare, comunicate continuu şi transparent, disciplina fiscală fără să frânăm investiţiile şi responsabilitatea sunt cheia credibilităţii României. Nu facem toate aceste eforturi doar pentru menţinerea ratingului de ţară. Le facem pentru a nu lăsa o ţară îndatorată generaţiilor următoare şi pentru a ridica nivelul ambiţiilor economice ale României”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook. Ministerul Finanțelor: Deficitul a scăzut, investițiile au crescut În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a ajuns la 48,08 miliarde de lei. Este cu 28,36 miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. Deficitul s-a redus astfel cu 37% în termeni nominali. Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În același timp, investițiile statului au ajuns la 76,51 miliarde de lei. Suma este cu 14,83 miliarde de lei mai mare față de primele șapte luni din 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 24%. Standard & Poor’s, examen important, la fel ca evaluările Fitch și Moody’s “Practic, deficitul scade cu 37% şi în acelaşi timp investiţiile cresc cu aproape 24% cu 15 miliarde de lei. Mai sunt 3 săptămâni până când vom avea misiunea de la Agenţia de Rating Standard & Poor’s în România. Standard & Poor’s va publica raportul de ţară pe 2 octombrie. Este un examen la fel de important ca şi celelalte pe care le-am avut şi le-am trecut cu succes în luna august”, a afirmat Nazare. Ministrul a făcut referire la evaluările făcute în august de Fitch și Moody’s. Fitch a menținut ratingul României la „BBB-”, iar Moody’s la „Baa3”. Ambele agenții au păstrat însă perspectiva negativă. România se află astfel pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Și Standard & Poor’s menține în prezent România la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă. La ultima evaluare, din 3 aprilie, agenția a avertizat că ratingul ar putea fi redus dacă procesul de consolidare fiscală se abate semnificativ de la traiectoria anticipată. Avertismentul lui Nazare: Factura va continua să crească dacă deficitul nu este ținut sub control În ciuda scăderii deficitului, costurile datoriei publice continuă să pună presiune pe buget. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei în perioada ianuarie-iulie, în creștere cu 26,5% față de anul trecut. Suma reprezintă aproximativ 2% din PIB. “Deci am depăşit 40 de miliarde ca şi cheltuială cu dobânzile. Iar aceste cheltuieli, dacă nu reuşim să ţinem deficitul sub control, în următorii ani, vor creşte şi mai mult. Nu o facem pentru alţii. O facem pentru noi, ca să nu lăsăm o ţară îndatorată copilor şi nepoţilor noştri şi trebuie să o facem ca să putem relansa economia şi dobânzile să scadă astfel încât să avem investiţii”, a declarat ministrul Finanțelor. Moody’s a avertizat în august că dificultățile privind menținerea consolidării bugetare ar putea pune cheltuielile cu dobânzile și povara datoriei pe o traiectorie ascendentă. Raportul Standard & Poor’s din 2 octombrie va fi astfel următoarea evaluare importantă pentru România, după deciziile Fitch și Moody’s din august. S&P Global, după demiterea guvernului Bolojan S&P Global a avertizat România că poate reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungeşte. A fost prima dintre cele trei mari agenţii de rating care a făcut un anunț oficial după căderea Executivului. A fost confirmat actualul rating, la „BBB-/A-3″ pe termen lung şi scurt, ultima treaptă înainte de junk, dar perspectiva rămâne negativă. “Dizolvarea coaliţiei formate din patru partide va complica eforturile de reducere a dublului deficit ridicat al României – deficitul de cont curent şi deficitul fiscal – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări şi reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să se formeze în următoarele săptămâni. Performanţele fiscale mai puternice de până acum, în acest an, determinate de măsurile dure de consolidare adoptate în 2025 şi de viitoarele plăţi considerabile ale fondurilor UE, ar trebui să ancoreze condiţiile de finanţare externă ale României, în condiţiile în care deficitul de cont curent se restrânge treptat de la un procent estimat de 7,9% din PIB anul trecut. Am confirmat ratingurile noastre de credit suveran pe termen lung şi scurt pe tema României. Perspectiva rămâne negativă”, a transmis compania americană, la începutul lui mai, conform Profit.ro. Agenția de rating: Vulnerabilitățile economiei românești continuă să alimenteze riscurile „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României şi de restrângerea deficitelor sale externe vor rămâne ridicate în următoarele 6 până la 12 luni. Perspectivele reflectă, de asemenea, susceptibilitatea României de a schimba încrederea investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanţare externă şi deţinerilor nerezidente ridicate ale datoriei guvernamentale”, a transmis agenţia S&P Global. Avertismentul Standard & Poor’s: Ratingul României ar putea fi redus dacă instabilitatea politică se prelungeşte „Ne-am putea reduce ratingurile privind România dacă impasul său guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la incapacitatea de a reduce şi mai mult deficitele fiscale în 2027. Credem că, dacă Guvernul României nu este în măsură să obţină intrările de fonduri preconizate ale UE în perioada 2026-2027, acest lucru ar limita perspectivele de creştere a economiei, ar complica consolidarea fiscală a Guvernului şi ar amplifica riscurile balanţei de plăţi”, a transmis agenţia de rating. O

Siegfried Mureșan, după dezvăluirile The Wall Street Journal: Votul, testul pentru PSD

„Domnul Sorin Grindeanu neagă astăzi vehement orice legătură cu acuzațiile din „The Wall Street Journal”. Votul de săptămâna viitoare este cea mai bună ocazie pentru PSD și pentru Sorin Grindeanu să demonstreze că sunt buni români și că nu au fost motivați de interese străine în ceea ce privește guvernarea țării. Vreau un parteneriat strâns cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, cu Statele Unite ale Americii și cu toate democrațiile liberale din jurul lumii. Parteneriate pe picior de egalitate care să facă bine românilor”, transmite Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, după ce Ambasadoarea SUA în Grecia, o apropiată a lui Donald Trump, a declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan, potrivit unei investigații Wall Street Journal. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins deja acuzațiile potrivit cărora ar fi avut o înțelegere cu partea americană pentru îndepărtarea guvernului Ilie Bolojan. Grindeanu a susținut că demiterea fostului guvern a fost determinată de nemulțumirea românilor față de modul în care acesta a guvernat.

Banii nu fac politică. Adrian Câciu: Piețele globale împing dobânzile în sus, nu situația politică internă

Într-o postare publicată joi pe Facebook, Adrian Câciu susține că „dobânzile nu au granițe” și argumentează că majorarea randamentelor din marile economii influențează și piețele emergente, inclusiv România. „Este incorect să iei întreaga creștere a randamentelor, să ascunzi ceea ce se întâmplă simultan în SUA, Japonia și Europa și apoi să o prezinți publicului drept consecința faptului că nu trece un guvern la București”, afirmă Câciu. Declarația vine în contextul în care piețele globale de obligațiuni traversează o perioadă de volatilitate, cu randamente ridicate în principalele economii. Reuters relata joi că randamentul titlurilor americane pe 10 ani a atins 5,12%, un maxim după criza financiară, iar randamentul obligațiunilor japoneze pe 10 ani a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani. În zona euro, randamentele obligațiunilor au rămas aproape de maxime multianuale, pe fondul îngrijorărilor privind inflația, prețurile energiei și finanțarea datoriei publice. Câciu susține că, atunci când randamentele activelor considerate mai sigure cresc, investitorii își reevaluează alocările de capital, ceea ce poate pune presiune asupra piețelor emergente. În opinia sa, acest mecanism poate determina creșterea randamentelor cerute și pentru obligațiunile unor state precum România. Șocul global și riscul specific României El afirmă, în același timp, că România are și vulnerabilități proprii, între care deficitul bugetar, inflația, nivelul datoriei și necesarul ridicat de finanțare. Câciu critică interpretarea potrivit căreia creșterea dobânzilor ar fi determinată în principal de faptul că se află în curs procedura de formare și învestire a Guvernului care urmează să fie propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Potrivit lui Câciu, problema economică relevantă este determinarea ponderii pe care o au, pe de o parte, evoluțiile globale ale piețelor de obligațiuni și, pe de altă parte, modificarea primei de risc asociate României. „Faptul că două lucruri se întâmplă simultan — cresc dobânzile și la București se negociază un guvern — nu demonstrează că unul îl provoacă pe celălalt”, afirmă Adrian Câciu. El conchide că analiza evoluției costurilor de finanțare trebuie să țină cont atât de factorii externi, cât și de vulnerabilitățile specifice economiei românești. „Mai întâi analizăm piața. Apoi tragem concluziile. Banii nu fac politică! Dar toate sunt legate: șoc global pe randamente, presiune pe relocare capital, presiune pe valuta capitalului prevăzut a fi relocat! Mureșan nu exista în ecuația aceasta. Care este o ecuație complicată!”, încheie Câciu.

Atât? Rogobete critică negocierile PNL-USR pentru guvernul Mureșan: Cine ia ce funcție. Cine controlează ce minister

Alexandru Rogobete spune că, după desemnarea lui Siegfried Mureșan drept candidat pentru funcția de premier, discuțiile dintre PNL și USR s-au concentrat în principal pe împărțirea ministerelor și a funcțiilor. „De când Siegfried Mureșan a fost desemnat candidat pentru funcția de premier, ce vedem dinspre PNL și USR? Dispute despre ministere. Negocieri despre portofolii. Cine ia ce funcție. Cine controlează ce minister. Atât?”, a transmis fostul ministru al Sănătății, pe Facebook. „Unde sunt măsurile concrete?” Rogobete susține că viitoarea guvernare trebuie să prezinte un plan clar pentru economie, investiții și sănătate și afirmă că documentul prezentat drept program de guvernare conține, în forma actuală, mai degrabă intenții decât măsuri aplicabile. „Economia are nevoie de măsuri. Investițiile au nevoie de predictibilitate. Sănătatea are nevoie de finanțare. România are nevoie de un plan clar de relansare. Am citit ceea ce a fost prezentat drept program de guvernare. Sunt intenții. Dar România nu mai are nevoie de încă o colecție de formulări frumoase. Unde sunt măsurile concrete? Unde sunt termenele? Unde sunt bugetele? Unde este calendarul? Ce faceți în primele 100 de zile”, a mai spus deputatul PSD. Rogobete: România nu are nevoie de încă un spectacol despre funcții Fostul ministru afirmă că responsabilitatea guvernării trebuie demonstrată prin decizii și cere PNL și USR să explice ce vor face concret cu ministerele pe care le vor prelua. „Responsabilitatea nu se proclamă la televizor. Se demonstrează prin decizii. Iar europenismul nu ține loc de program de guvernare. A fi pro-european înseamnă și administrație serioasă, investiții, instituții funcționale și respect pentru cetățeni”, a transmis Rogobete. Acesta susține că discuțiile despre formarea Guvernului nu ar trebui să se rezume la împărțirea portofoliilor. „PNL și USR trebuie să explice oamenilor nu doar cine primește ministerele, ci mai ales ce vor face cu ele. România nu are nevoie de încă un spectacol despre funcții. Are nevoie de guvernare”. Siegfried Mureșan a avut marți consultări cu grupurile parlamentare PNL și USR pentru prezentarea programului de guvernare. Miercuri, premierul desemnat s-a întâlnit cu reprezentanții UDMR.

Salarii de până la 100.000 de lei pe lună. Guvernul lansează platforma care arată veniturile șefilor din companiile de stat

„Guvernul României lansează platforma guvernanta.gov.ro, un proiect de transparentizare care centralizează informațiile privind conducerile companiilor de stat. Platforma este creată la inițiativa viceprim-ministrului Oana Gheorghiu”, se arată în comunicatul de presă emis de Palatul Victoria.  Platforma va centraliza informații despre conducerile a 121 de companii de stat și va oferi acces la peste 1.350 de documente publice, printre care CV-urile persoanelor aflate la conducerea acestor companii, dar și contractele acestora.  Peste 100.000 de lei pe lună și cumul de funcții Primele date centralizate arată că o persoană încasează lunar peste 100.000 de lei, 36 de șefi au venituri situate între 50.000 și 100.000 de lei, iar alte 115 persoane primesc între 25.000 și 50.000 de lei pe lună. De asemenea, mai sunt 370 de persoane  care au venituri de până la 25.000 de lei.  În plus, peste 100 de persoane cumulează cel puțin două funcții de conducere în același timp. „Această inițiativă face parte din efortul amplu de reformă a companiilor de stat și de transparentizare a competențelor, salariilor și beneficiilor mandatarilor”, se mai arată în comunicatul de presă.  Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a transmis: „Transparentizarea și deschiderea ușilor spre ceea ce se întâmplă în interiorul companiilor de stat este calea prin care vom reuși să punem corect întrebarea: sunt sau nu utile? Pentru a pune un diagnostic corect unei companii, trebuie să vezi rezultatele acesteia, iar aceste rezultate depind în mare parte de oamenii care iau deciziile-cheie în aceste companii”. 

Veștea îl susține pe Mureșan: Bolojan a acceptat, în cele din urmă, că și un alt membru al PNL poate conduce Guvernul

„România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit. De aceea, consider că parlamentarii PNL au responsabilitatea de a vota Guvernul care va fi prezentat de premierul desemnat, Siegfried Mureșan”, a transmis Veștea miercuri, într-o postare pe Facebook. Liberalul consideră că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu toate atribuțiile, obligațiile și responsabilitățile” și afirmă că un Guvern condus de un premier liberal ar putea oferi stabilitate și sprijin administrațiilor locale. „Semn îmbucurător pentru democrația din PNL” Veștea face referire și la Ilie Bolojan, despre care spune că a acceptat în cele din urmă ca un alt liberal să conducă Guvernul. „Este, desigur, un semn îmbucurător pentru democrația internă din Partidul Național Liberal faptul că domnul Ilie Bolojan a acceptat, în cele din urmă, că și un alt membru al PNL, în afară de domnia sa, poate conduce Guvernul României”, a scris Veștea. El susține că, dacă în luna iunie ar fi fost acceptat un alt premier liberal, România ar fi putut evita „luni de instabilitate politică” și o parte din incertitudinea economică. „Dar timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații. Poate fi recuperat doar prin decizii responsabile”, afirmă Veștea. Guvernul Veștea a picat în Parlament Mesajul vine în aceeași zi în care Siegfried Mureșan a anunțat că nominalizarea sa pentru funcția de premier este susținută oficial de PNL, USR și UDMR. Mureșan a precizat că discută și cu PSD și cu grupul parlamentar al minorităților naționale. Mesajul lui Veștea vine la trei luni după ce Guvernul pe care îl propusese în iunie nu a obținut voturile necesare pentru învestire, fiind susținut atunci de 189 de parlamentari.