Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre
În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.
Ce spune fostul ministru al Sănătății despre Legea Salarizării. Rogobete: Legea actuală este mai slabă
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, este nemulțumit de Legea Salarizării primită astăzi dinspre Guvern și spune că este mai slabă decât versiunea anterioară. „Colegul de la USR, cei care susțin acest guvern demis până la urmă de atâta timp și cei care susțin aceste reforme, care doar reforme nu sunt, spunea că la Sănătate crește cam cu 2,5 miliarde anvelopa salarială. Este cea mai mare minciună și cea mai mare dezinformare. În proiectul actual al legislației, prin lege, ceea ce este complet absurd, sporurile se plătesc la valoarea minimă, din lege”, a declarat fostul ministru, într-un interviu acordat Antena 3 CNN. Ce se va întâmpla cu salariile din Sănătate Alexandru Rogobete critică dur reforma propusă de executiv și acuză Guvernul de dezinformare. De asemenea, fostul ministru își ridică o întrebare legată de creșterea anvelopei salariale, anunțată de Guvern pentru această lege. „Nu crește nimic. În proiectul de lege probabil crește cu 2,5 miliarde, dar per global scade cu 3,5-4 miliarde. Și atunci unde trebuie să ducă acei bani? Pentru că ni se tot spune așa că proiectul anterior avea o anvelopă de 12 miliarde, că acum trebuie să se ajungă la 8 miliarde bani în plus. Și atunci unde se duc banii în plus? Mi este greu să spun acum. Vă dați seama că noi am primit forma, mă rog, actuala proiectului, varianta 2.0 sau cum se cheamă, care e mai dezastru decât cealaltă”, a adăugat Rogobete. Legea Salarizării, „varianta 2.0” Versiunea elaborată în ultimele săptămâni de ministerul Muncii nu este nici de această dată pe placul social democraților, care amenință în continuare că nu o vor susține în Parlament. Fostul ministru PSD a făcut și calcule, motivându-și astfel alegerea. „Un medic de la universitar care în loc să vadă doi pacienți vede 4-5 și mai are și terapie intensivă, și bloc operator, și sală de operație, și urgențe, și gărzi peste gărzi, da, va pierde în jur de 2.000 de lei la salariu”, a explicat social-democratul. Reforma din domeniul salarizării ar trebui votată până la finalul lunii august de o majoritate parlamentară. În caz contrar, România riscă să piardă bani europeni și, implicit, jalonul aferent Legii Salarizării, care valorează 770 de milioane de euro.
În ce tabără se poziționează UDMR pentru formarea viitorului Guvern. Ilie Bolojan: E decizia lor
Ilie Bolojan, premierul interimar al României, spune că UDMR va decide în ce tabără se vor poziționa pentru formarea unui nou executiv, după ce partidul a primit deja o ofertă de colaborare pentru un viitor executiv de la președintele PSD. „UDMR a fost un partid care a lucrat în actuala coaliție. Sunt colegii noștri în actualul guvern. Am făcut o propunere de premier. Am rămas pe aceste poziționări”, a declarat Bolojan despre relația cu UDMR. După relația de colegialitate din Coaliție, UDMR ar putea pleca La ultima încercare, PNL, USR si UDMR s-au aliat pentru a-l susține pe Siegfried Mureșan, propunerea de premier a dreptei, în timp ce PSD a anunțat că îl va propune pe Sorin Grindeanu. Cele două variante nu s-au mai concretizat la Cotroceni într-o desemnare, însă Ilie Bolojan susține acum că UDMR ar putea să aleagă tabăra social-democrată. „În această perioadă am avut o colaborare corectă cu UDMR. V-am spus. Am lucrat împreună, am susținut proiecte și sigur este decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face. Toți suntem oameni raționali și înțelegem că la un moment dat trebuie să găsim o formulă de guvern. […] Dar sigur e decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face în perioada următoare”, spune premierul într-un interviu acordat B1TV. Joi va avea loc o ședință la Palatul Cotroceni cu toți liderii din vechea Coaliție pe tema PNRR, dar acolo ar putea să fie și discuții legate de formarea unui viitor Guvern, așa cum a decurs și întâlnirea de săptămâna trecută, unde mai mulți lideri politici au confirmat că s-a discutat și despre viitorul executiv cu puteri depline.
Ce se întâmplă dacă Legea Salarizării nu este adoptată. Bolojan: Îi va fi greu viitorului Guvern să mai țină salariile în sectorul public plafonate
Ilie Bolojan, premier interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că Legea Salarizării ar trebui adoptată până la finalul lunii august și nu doar din motive legate de banii europeni. Rating-ul de țară, nivelul investițiilor, și plafonarea salariilor bugetarilor din 2025 se află printre argumentele prim-ministrului. „Inevitabil, orice guvern va veni într-o formulă sau alta, îi va fi greu să mai țină salariile în sectorul public plafonate, pentru că deja este al doilea an și va trebui, într-o formă sau alta, să le ridice. Și ceea ce am susținut în această perioadă și sper că în aceste zile avem înțelepciunea să găsim o formulă. Astăzi, pentru că și astăzi sunt discuții tehnice, mâine, pentru că mai e o întâlnire la Cotroceni, să găsim o formulă de a susține această lege. Pentru că anvelopa de creștere ea tot va exista”, a explicat premierul într-o emisiune B1TV. Legea Salarizării, jalon important în PNRR Ilie Bolojan spune că legea oricum va trebui adoptată până la finalul anului din cauza primei plafonări din 2025, iar dacă liderii politici reușesc să găsească un consens acum, România ar avea și o lege a salarizării unitare, dar și 770 de milioane de euro, banii din jalonul PNRR aferent acestei reforme. „Dar dacă am votat legea, ne-am luat niște bani din PNRR, aproape 800 de milioane de euro, am creat o predictibilitate pentru anii următori care asigură o încredere suplimentară în România. Deci nu ne mai expunem unui risc de downgradare și de scăderea încrederii și mai ales corectează niște deziechilibre care sunt în salarizarea din sectorul public și inechități mari în sensul în care celor care sunt astăzi cu un salariu mai mic decât li s-ar cuveni, le va crește cu 10, cu 15, cu 20%, iar cei care au salarii mai mari decât li s-ar cuveni le va scădea? Nu le va scădea”, a mai adăugat Bolojan. Scad sau nu salariile după noua lege a salarizării? Premierul a explicat și mecanismul conform căruia salariile bugetarilor vor fi calculate după adoptarea noii legi și a insistat că acestea nu vor suferi modificări, ci vor rămâne înghețate până când valoarea de referință, stabilită anual, va crește. Mai apoi, salariile angajaților de la stat urmează să crească. „Subliniez asta, vor rămâne la acest nivel un an, doi, cât timp până ajunge la zi în urmă și în felul acesta vom avea o echitate. Deci o creștere a fondului de salarii va fi o scădere a volumului de investiții și asta va fi o presiune pe acest buget în condițiile în care noi trebuie să ne mai reducem cu aproape un punct procentual deficitul deci să coborâm de la 6% aproximativ la puțin peste 5% ceea ce înseamnă că reformele care au fost adoptate în această perioadă trebuie continuate. Măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt necesare”, a concluzionat premierul. Chiar dacă premierul anunță că salariile bugetarilor care vor rămâne înghețate pentru primii ani nu vor scăde, sindicaliștii sunt în continuare nemulțumiți de reformă și spun că efectele produse de lege sunt contrare.
Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane
În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.
Ați dat foc miliardelor din PNRR. Pîslaru, atac dur către Grindeanu: S-a aprins lumina. Românii o vor aprinde tot mai tare
„Încă-președintele-PSD domnul Sorin Grindeanu e foarte supărat că e incapabil să-l dea jos pe Bolojan și că oamenii cinstiți din țara asta sunt de partea premierului”, a transmis Pîslaru, pe Facebook. Pîslaru susține că Grindeanu de trei luni încearcă să saboteze măsurile Guvernului, inclusiv „miliardele din PNRR și consolidarea apărării prin SAFE. „În definitiv, să saboteze dezvoltarea României”, a afirmat ministrul interimar al Investițiilor. „Nu e vina lui Bolojan” Pîslaru îl acuză, de asemenea, pe liderul PSD că „minte și dezinformează” atunci când vorbește despre criza energetică și îi impută actualului Guvern „ măsuri care trebuiau luate de zeci de ani de zile pentru securitatea energetică a României”. „Domnule Grindeanu, această criză energetică nu e vina lui Bolojan, deși Bolojan și guvernul iau toate măsurile care se impun pentru a o depăși”, spune Pîslaru. Potrivit lui Pîslaru, responsabilitatea pentru situația actuală ar reveni PSD-ului, care nu ar fi realizat „la timp investițiile în stocare de energie, în centrale pe gaze, în măsurile de prevenire pentru alimentarea cu apă de la Cernavodă”. Pîslaru aduce în discuție minerii țării Pîslaru mai afirmă că social-democrații și-au „bătut joc” de minerii țării și „i-au ținut captivi”, folosindu-se de ei „ca masă de manevră, asta în timp ce șefii companiilor de stat pe care voi îi controlați să ducă în cap companiile și să îmbogățească oamenii partidului din teritoriu”. În ceea ce privește PNRR, Pîslaru susține că PSD a pus în pericol miliarde de euro prin amendamentele depuse, în contextul în care Guvernul a notificat Comisia Europeană că nu mai închide capacități de cărbune necesare României în această perioadă. „Ați dat foc miliardelor din PNRR cu amendamentele populiste pe care le-ați depus”, a acuzat Pîslaru. Ministrul interimar susține că România ar fi trebuit să investească mai devreme în capacități de stocare, energie regenerabilă și alte soluții alternative, precum și în programe de eficientizare energetică pentru gospodării. „Românii s-au săturat până peste cap de demagogia dumneavoastră, de fuga constantă de responsabilitate, de scuzele pe care le nu știți cum să le mai inventați (…)”, a mai transmis Pîslaru. În final, Pîslaru a lansat un nou atac la adresa lui Grindeanu: „Și în timp ce dați foc la țară, vă erijați cu nonșalanță în salvatorii nației”. „S-a aprins lumina, domnule Grindeanu, și chiar dacă licăre mai slab în această perioadă, românii o vor aprinde tot mai tare. Pentru că ne-am săturat cu toții de întuneric, de minciună și de hoție”, a conchis ministrul interimar al Investițiilor.
Legislatorii din Suedia au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani
Joi, guvernul suedez a redus vârstei răspunderii penale de la 15 la 14 ani, potrivit Euronews. Votul parlamentarilor a venit pe fondul creșterii luptelor între bande de mai bine de un deceniu, în special pentru controlul pieței de droguri. Legea inițială viza reducerea vârstei la 13 ani Guvernul a vrut să reducă vârsta la care copiii puteau fi trimiși în închisoare la 13 ani. Însă, a trebuit să retragă propunerea în iunie, deoarece nu a putut obține o majoritate în parlament. Guvernul conservator minoritar, condus de prim-ministrul Ulf Kristersson, supraviețuiește cu sprijinul partidului de extremă dreapta Democrații Suedezi. După preluarea mandatului în 2022, guvernul a făcut din lupta împotriva criminalității o piesă centrală a platformei sale politice. Un comisar numit de guvern a recomandat reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani. Guvernul a decis să propună 13, dar majoritatea celor 126 de grupuri consultate cu privire la propunere, inclusiv poliția și administrația penitenciară, s-au opus unei vârste atât de mici, potrivit sursei. Ce a mai votat parlamentul suedez Parlamentul a votat, de asemenea, pentru reducerea pedepselor cu închisoarea pentru tineri. Tinerii sub 18 ani pot fi acum condamnați la închisoare până la 18 ani. Legea va intra în vigoare pe 10 septembrie, cu trei zile înainte de organizarea alegerilor generale. Un sondaj a plasat opoziția de centru-stânga în fața partidelor de dreapta, dar diferența se reduce. Sondajul a arătat că partidele de șa guvernare și extrema dreaptă vor obține 47% din voturi, iar partidele din opoziție 51%, potrivit sursei citate.
Buzoianu: Dumnezeu, mama, tata, nu m-au făcut ministră de când m-am născut. Ce spune despre viitorul său în Guvern
Întrebată, în cadrul podcastului Istori-Știri, moderat de Luzian Mîndruță, dacă va mai fi anul viitor la guvernare, Buzoianu a răspuns că, în cazul în care nu va mai ocupa funcția, „nu se termină viața”. „Dacă o să mai fim. Dacă nu o să mai fim, nu se termină viața. Nu m-a făcut Dumnezeu, mama, tata, nu m-au făcut ministră de când m-am născut, dar eu cred că lucrurile pe care le-am făcut, o parte dintre ele vor fi foarte greu de dat înapoi. Iar cealaltă parte va fi foarte nepopular pentru cei care vor veni să le dea înapoi”, a spus ministrul interimar al Mediului. Buzoianu a vorbit și despre sursa energiei care o ajută să continue activitatea din minister. Aceasta a afirmat că se raportează la oamenii pe care îi întâlnește în viața de zi cu zi, nu la reacțiile de pe rețelele sociale. „Oamenii nu sunt fermele de troli” „În primul rând de la oamenii din jurul meu care sunt oameni ultra normali și conectați cumva la România reală. Adică eu nu trăiesc pe conturile cu fermele de boți de pe Facebook și de pe TikTok. Eu trăiesc în viața reală în care mă duc acasă, vorbesc cu prietenii mei, vorbesc cu familia mea, merg pe stradă, vorbesc cu oameni și îmi dau seama că oamenii nu sunt fermele de troli”. Ministrul spune că oamenii nemulțumiți de guvern „sunt nervoși nu pentru că au ceva personal cu cineva anume din guvern, ci pentru că vor să le fie rezolvate niște probleme. O parte dintre ele pot fi rezolvate”. Buzoianu a reamintit de lupta cu mafia balastierelor Ea a dat ca exemplu lupta împotriva exploatărilor ilegale din balastiere, susținând că, atunci când a ajuns la Ministerul Mediului, „nu era nimeni. Toți erau speriați să nu care cumva să deranjăm niște oameni care sunt toți conectați politic (…) Păi n-au vrut ei să supere toți baronii locali”. „Este enorm de multă muncă împotriva unor instituții care s-au obișnuit până acum toată lumea să întoarcă ochii, să nu facă nimic în direcția corectă. S-au obișnuit să meargă lucrurile așa. Mafia balastierelor. Păi nu exista subiectul cu balastierele”, a declarat ministrul interimar. Buzoianu a amintit și de cele trei moțiuni depuse împotriva sa. „Una dintre moțiuni a și trecut”, a spus ministrul interimar. „Eu îmi amintesc cum oamenii se organizau să iasă la protest dacă eu urma să fiu demisă. Și asta e un lucru, cumva te face să te gândești așa. Un om care nu te-a întâlnit, un om care e străin față de tine, dar care a văzut ce ai făcut, care are atât de multă încredere în tine, încât s-ar organiza să iasă, să protesteze, să te susțină, pentru că este convins că ce ai făcut tu e bun. Cum să nu-ți dea energia asta?”, a subliniat Buzoianu. O întâlnire cu o româncă din Diaspora Ministrul a povestit și despre românii din diaspora care i-au spus că schimbările din România le-ar putea da speranța revenirii în țară. Buzoianu a relatat întâlnirea recentă, la Viena, cu o româncă plecată de 18 ani, care i-a spus că de fiecare dată când se întoarce în România îi este tot mai greu să plece din nou, pentru că „tot timpul se rupe ceva în mine”. Femeia i-a mărturisit că ultima dată a plâns când a plecat și i-a transmis ministrului: „Dacă faceți lucrurile corect, poate ne dați și nouă speranța să rămânem acolo”. „Cu asta îți dă energie. Asta îți dă energie”, a concluzionat Buzoianu.
Oana Gheorghiu, despre ambulanța atacată la Cluj: Tik Tok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege împotriva dezinformării
„TikTok-ul fură creiere” „Ambulanțele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării și manipulării online”, a notat vicepremierul într-un mesaj publicat pe Facebook. De asemenea, Oana Gheorghiu a calificat drept „absolut șocant”, într-un interviu la Digi24. „Este absolut șocant că oamenii au ajuns la acest grad de acțiune după niște dezinformări, că au ajuns să creadă lucruri de pe TikTok în asemenea hal încât să oprească o ambulanță și să agreseze personalul”, a spus vicepremierul. Critci la adresa politicienilor populiști Gheorghiu a punctat nevoia adoptării unui act normativ privind dezinformarea din mediul online și a condamnat și politicienii din zona populistă care alimentează fenomenul. „Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare. Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze”, a mai precizat oficialul. Identitate verificată pe rețelele sociale Gheorghiu a vorbit despre necesitatea unei responsabilizări mai mari a utilizatorilor din mediul online, subliniind necesitatea verificării identității pentru utilizarea rețelelor de socializare. „Cred că la un moment dat vom ajunge ca atunci când îți creezi un cont, ai și o responsabilitate în spate pentru că ai o identitate verificată și că știi că cineva te va trage la răspundere dacă faci lucruri care au un impact atât de mare asupra unor oameni”, a spus vicepremierul. Evenimentul din județul Cluj Reacția Oanei Gheorghiu vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Violența comunității locale a venit după ce aceștia auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Alexandru Nazare, întrebat dacă ar accepta funcția de premier: România are nevoie de un guvern stabil cât mai curând
Întrebat dacă ar accepta funcția de premier în cazul în care președintele i-ar cere acest lucru, Nazare a evitat un răspuns direct. „Eu n-aș vrea să conectăm cele două momente cu această posibilă desemnare. În privința agențiilor n-am făcut decât să-mi fac treaba, împreună cu echipele din Ministerul Finanțelor, din BNR, cu susținerea primului ministru și a președintelui Dan. Am trecut împreună peste aceste etape”, a declarat Alexandru Nazare, duminică, la România TV. Ministrul a spus că discuțiile cu agențiile de rating fac parte din responsabilitățile unui ministru al Finanțelor și a amintit rezultatele execuției bugetare. „A fost un moment critic cu agenția Fitch și bineînțeles că ne-au ajutat datele din execuția bugetară. Avem cu 28 de miliarde mai puțin deficit față de anul trecut și acest lucru se întâmplă cu niște investiții crescute la șase luni. Deci, practic, avem un plus de 9 miliarde la investiții și un deficit mai mic cu 28 de miliarde. Iar acesta este meritul tuturor celor care au contribuit la această execuție bugetară. Vorbesc de absolut toți ordonatorii de credite pentru că a fost un efort foarte important de a diminua risipa și de a raționaliza cheltuielile astfel încât să ajungem în acest moment”, a spus Nazare. Întrebat direct dacă a discutat cu Nicușor Dan despre posibilitatea de a deveni premier, Nazare a spus că astfel de negocieri trebuie purtate între partide. „Eu cred că aceste discuții au loc între partide și trebuie să aibă loc între partide, în ideea că România are nevoie de un guvern stabil cât mai curând”, a precizat ministrul Finanțelor. Nazare a subliniat că necesitatea unui guvern stabil a fost semnalată și de agențiile de rating, legând formarea unui nou Executiv de rectificarea bugetară și de elaborarea bugetului pentru anul viitor. „Avem nevoie de un guvern stabil pentru a avea o rectificare cât mai rapid făcută, undeva în septembrie-octombrie, și a lucra la proiectul de buget pentru anul 2027. Discuțiile au loc între partide și cu președintele. În momentul în care vor evolua aceste discuții, le vom comenta. Dar în acest moment nu sunt în situația de a comenta asupra unor discuții care încă nu au avut loc”, a afirmat Alexandru Nazare. Nazare, favorit pe Polymarket pentru funcția de premier Alexandru Nazare este în prezent favoritul participanților de pe Polymarket pentru funcția de premier al României. Duminică, ministrul Finanțelor era cotat cu 47,9% șanse, față de 18,6% pentru Sorin Grindeanu. Și Crin Antonescu, candidatul comun al PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025, a declarat sâmbătă seară că îl vede premier pe Nazare. „Pot să vă spun și pe cine aș fi desemnat. (…) Pe cine ar fi trebuit să desemneze, în opinia mea, evident, domnul Nicușor Dan de trei luni de zile și pe cine, dacă totuși vrea să termine criza asta în mod onorabil și cu o soluție de guvernare, ar trebui să-l numească la următoarea numire, și anume pe Alexandru Nazare”, a spus Antonescu.