Ilie Bolojan admite care sunt greșelile făcute în timpul guvernării: N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să stau de vorbă cu ei”
Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a vorbit vineri, la HotSpot, despre dificultățile din timpul guvernării și presiunile din interiorul administrației. Acesta a recunoscut că au existat greșeli și decizii care au provocat nemulțumiri, însă susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect” și fără promisiuni imposibil de susținut. Ilie Bolojan a afirmat că nu se consideră un „salvator”, însă a declarat că oamenii care conduc au un rol extrem de important atunci când există o perioadă dificilă pentru țară. „Deci n-am niciun fel de tendință de salvator, dar că ne place, că nu ne place, întotdeauna oamenii vor conta”, a declarat acesta. Bolojan admite greșeli în guvernare Premierul interimar a explicat că multe dintre măsurile adoptate în timpul guvernării sale au fost luate într-un ritm alert, sub presiune și în condiții dificile. „Să știți că atunci când guvernezi și trebuie să o faci cu rapiditate, în tensiune, în situații în care cei care sunt lângă tine în loc să te ajute te torpilează, nu e ușor și inevitabil poți să faci greșeli”, a spus Ilie Bolojan. Acesta a oferit drept exemplu modificările privind impozitele pe proprietate, despre care spune că au fost corecte ca principiu, dar aplicate prea brusc în unele cazuri. „Am venit cu aducerea impozitelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. A fost o măsură corectă. Dar pe de o parte am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții. Și la clădirile vechi, de exemplu, de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani, ambele efecte s-au cumulat și creșterea a fost prea mare”, a explicat premierul. „Era bine să facem asta, să facem analiza în detaliu. Dar am fost contestați la Curtea Constituțională, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate”, a afirmat Bolojan. Măsuri împotriva evaziunii și problemele birocratice Totodată, Ilie Bolojan a vorbit și despre măsurile luate pentru combaterea evaziunii fiscale, în special în domeniul combustibililor și al insolvențelor. „Am intervenit, de exemplu, pe componenta de insolvențe, pe tot felul de limitări de eșanuare. Dar ce am făcut? Am continuat digitalizarea”, a declarat acesta. În același timp, premierul interimar a spus că unele măsuri de digitalizare ar putea crea probleme suplimentare pentru oamenii cu afaceri mici. „Chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocație suplimentară și am primit deja sesizări pe tema asta”, a spus premierul. Acesta a spus că își propune să discute cu Ministerul Finanțelor pentru a verifica dacă măsura este cu adevărat eficientă. „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe să vedem dacă această măsură este, într-adevăr, necesară, dacă combate, într-adevăr, evaziunea sau dacă doar e o formă de birocație în plus”, a precizat el. „S-a mers cu frâna de mână trasă” Ilie Bolojan a mai declarat că executivul ar fi putut merge mai departe cu reducerea cheltuielilor și desființarea unor instituții, însă reformele au avansat mai lent decât și-ar fi dorit. „Puteam face mult mai mult în materie de reduceri de cheltuieli, de desființări de instituții, dar s-a mers cu frâna de mână trasă”, a afirmat premierul interimar. Totodată, acesta a spus că presiunea funcției de premier pe care a ocupat-o în ultimele luni l-a ținut departe de contactul direct cu oamenii. „N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să mă duc de multe ori în țară, să stau de vorbă cu ei, pentru că presiunile pe această poziție sunt imense, de dimineața până seara”, a explicat Bolojan. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public” Premierul interimar a susținut, de asemenea, că una dintre cele mai importante concluzii ale acestei perioade tensionate este faptul că oamenii au văzut un alt stil de guvernare. „Un lucru important care rămâne după această guvernare este faptul că mulți români au văzut că se poate guverna și altfel”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a declarat că executivul a încercat să impună reguli și să evite promisiunile nerealiste. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public, am căutat să stabilim reguli, foarte important asta, să stabilești reguli pe care trebuie să le respecte cu toți, inclusiv noi cei care suntem în guvernare. Am căutat să guvernăm cu respect, fără aroganțe și să ținem cont totuși de situația în care suntem fără a crea așteptări, fără să le spunem oamenilor lucruri care nu pot fi acoperite de bugetul de stat și respectându-i prin tot ceea ce am făcut”, a spus premierul interimar.
Sorin Grindeanu, critici la adresa Guvernului Bolojan pentru situația economică: În cazul unei noi scăderi a PIB-ului vorbim de o criză economică
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat vineri seara, într-o postare pe Facebook, critici la adresa situației economice a României, în care a susținut că datele oficiale ar putea confirma intrarea într-o criză economică. El a avertizat că următoarele zile sunt decisive pentru evoluția economiei, în contextul în care Institutul Național de Statistică urmează să publice noi date privind PIB-ul. „Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de #scădere economică. Câteva zile ne mai despart de anunțul crucial pe care Statistica urmează să îl facă despre evoluția Produsului Intern Brut. În cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ!”, a transmis Sorin Grindeanu. Liderul PSD a susținut că evoluția economică negativă s-ar fi produs în perioada mandatului premierului Ilie Bolojan, iar totodată, acesta a criticat direcția de guvernare. „Trei trimestre care s-au consumat sub mandatul lui Ilie Bolojan. Acesta este adevărul crud și dur despre «prim-ministrul reformelor», despre «austeritatea care vindecă», despre povestea vândută României timp de aproape un an”, a scris acesta. Grindeanu a prezentat și o serie de date economice pe care le consideră îngrijorătoare, făcând referire la scăderea PIB-ului, la închiderea firmelor și, în același timp, la creșterea șomajului. El a susținut că economia României a intrat într-o perioadă dificilă, cu destul de multe efecte asupra mediului de afaceri și a locurilor de muncă. „Recesiune puternică. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în Q4 2025 – cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace. Q1 2026 confirmă acum a treia scădere consecutivă. Marile bănci și-au tăiat brutal prognozele, de la 2% la valori care încep cu ZERO. Absolut toate revizuirile sunt în jos. Mii de firme închise. 83.000 de firme radiate în 2025. 47.000 dizolvate doar în primele 10 luni – cu 32% mai multe decât în 2024. Niciun județ din România nu a făcut excepție. În București singur – 9.500 dizolvări (+35%). În primele 3 luni din 2026, alte 1.900 de firme au intrat în insolvență (+14%) și 5.500 și-au suspendat activitatea. Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute. Și tot atâtea familii care au pe cineva rămas fără loc de muncă între iunie 2025 și martie 2026! Șomajul a urcat la 6,3%. Peste 500.000 de români nu au loc de muncă astăzi. Tinerii? Aproape 30% șomaj.”, a transmis liderul PSD. „Aceasta este adevărata «moștenire Bolojan»”, a mai scris Grindeanu. El a scris că problemele economice care se resimt în prezent sunt confirmate de instituțiile naționale și internaționale de statistică. „Nu o spun politicienii. Nu o spune PSD. O spun INS, ONRC, BNR, FMI și toate băncile mari care își revizuiesc prognozele în jos, lună de lună. Au promis reformă. Au livrat recesiune! Au promis disciplină. Au livrat falimente! Au promis stabilitate. Au livrat o jumătate de milion de șomeri! Acesta este adevărul. Restul este propagandă.”, a scris Sorin Grindeanu.
Dominic Fritz despre coordonarea comună a PNL și USR în fața crizei provocate de PSD: Nu vom spune lucruri, la Cotroceni, care să ne surprindă reciproc”
Președintele USR, Dominic Fritz, a explicat joi seară ce înseamnă „coordonarea” dintre PNL și USR, anunțată după căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. El a explicat că, în Parlament, PNL și USR vor avea o poziție comună, iar la consultările de la Cotroceni, organizate de Nicușor Dan după moțiunea de cenzură, cele două partide își vor comunica dinainte punctele de vedere, astfel încât declarațiile făcute de una dintre formațiuni să nu fie „o surpriză” pentru cealaltă. Dominic Fritz a declarat, la Digi24, că PNL și USR reprezintă împreună cea mai mare forță parlamentară și că vor încerca să împiedice schimbarea direcției reformiste a României. „Înseamnă că PNL şi USR, împreună, sunt cea mai mare facţiune din Parlament şi au împreună o forţă pentru a determina ca România să nu piardă calea reformistă şi pentru a ne opune la ce au început PSD şi AUR în Parlament şi orice decizii pe care va trebui să le luăm, le vom lua împreună”, a afirmat Dominic Fritz. Totodată, Fritz a explicat și cum va funcționa coordonarea dintre PNL și USR la consultările de la Palatul Cotroceni. Acesta a spus că cele două partide își vor comunica pozițiile înainte de discuțiile cu președintele. „Nu mergem la Cotroceni pentru a povesti aşa, din burtă, ci mergem cu idei clare, asumate, idei pe care le spunem şi în public, decizii pe care le luăm în partidele noastre şi ne informăm reciproc despre asta. Nu mergem cu delegaţii comune, pentru că este decizia preşedintelui pe cine şi în ce ordine invită, dar nu vom spune lucruri, la Cotroceni, care să ne surprindă reciproc. (…) Cred că pentru ţară este direcţia bună, mulţi oameni îmi spun că vor să ne aliniem, vor să luptăm împreună pentru ca lucrurile să se schimbe în această ţară”, a declarat liderul USR. Dominic Fritz a mai spus că această apropiere dintre cele două partide este necesară pentru a combate ceea ce el a numit „sistemul corupt” construit de PSD în ultimele decenii. „Este nevoie de această formă de aliniere” pentru a lupta împotriva „sistemului corupt” creat de PSD în ultimii 35 de ani, a mai transmis președintele USR.
Senatorul Dan Cașcaval, după demiterea Guvernului Bolojan: Îmi asum rușinea
După căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, senatorul și rectorul TUIASI, Dan Cașcaval, a transmis un mesaj public în care își explică votul și critică unele măsuri luate în domeniul educației în perioada guvernării. Acesta spune că reacțiile primite în urma poziției sale au fost împărțite și că decizia sa a fost una de principiu. „În mod evident că postarea mea după votul pentru susţinea moţiunii de cenzură de marţi a generat şi reacţii împotrivă, fireşti în orice societate. Diversitatea opiniilor noastre este ceea ce confirmă că avem conştiinţă. Au fost câteva opinii decente, chiar dacă împotrivă, au fost multe care semănau izbitor cu reacţiile boţilor. Dar, da, au fost destul de multe opinii care se bazau pe activităţi de introducere de părţi de care boţii nu dispun (cred…), altele cu exprimări peste nivelul „acceptabil” de licenţios, dar foarte frecvente în rândul „analiştilor” oricărei postări despre… educaţie. Pentru că mi s-a spus de câteva ori în aceste comentarii că, prin votul dat, reprezint o ruşine pentru mediul academic ieşean, aş vrea să precizez de ce am dat acest vot şi aş dori să ştiu cum ar fi trebuit să voteze un dascăl în situaţia în care: Primele măsuri de austeritate luate de Ilie Bolojan, în iunie 2025, au vizat reducerea fondului de burse al studenţilor cu 60% – efect bugetar minim, efect social major Primele măsuri de austeritate luate de Ilie Bolojan, în iunie 2025, au vizat creşterea normelor cadrelor didactice din preuniversitar cu 2 sau 4 ore săptămânal Primele măsuri de austeritate luate de Ilie Bolojan, în iunie 2025, au vizat reducerea tarifului de plată cu ora la 20 lei pentru profesorii din preuniversitar Primele măsuri de austeritate luate de Ilie Bolojan, în iunie 2025, au vizat pensiile mai mari de 3000 de lei, care au fost reduse cu cota aferentă CASS-ului, în această categorie intrând şi pensionarii bolnavi incurabil (cu afecţiuni oncologice) – de menţionat de salariaţii aflaţi în aceeaşi situaţie disperată nu plătesc CASS, absolut firesc Finanţarea universităţilor, şi aşa mult sub nivelul prevăzut în lege, a scăzut cu 600 milioane lei Fondurile PNRR alocate investiţiilor în educaţie au fost reduse cu 75% (de exemplu, din 29 de campusuri duale aflate în implementare la nivel naţional au rămas… 8) Iată că educaţia şi pensionarii au fost primii care au intrat în malaxorul austerităţii. Nu este deloc potrivită interogaţia-șablom „unde aţi fost când s-au luat aceste măsuri?”. Da, am fost în Senat. Dar, aceste măsuri, şi multe, multe altele, au fost luate prin OUG-uri asumate de Guvern. Deci, fără ca Parlamentul să fie întrebat. Dacă prin votul meu împotriva măsurilor luate asupra educaţiei, măsuri ale căror efecte sunt mult mai profunde decât la prima vedere, dar fără efecte demne de a fi considerate „reparatorii pentru buget”, fac de ruşine mediul academic ieşean, atunci mă întreb, conform accepţiunii unora dintre comentatori, dacă nu ar fi trebuit să susţin aceste măsuri ca să nu fac de „ruşine” mediul academic. Cam cum ar fi fost un dascăl să suţină aceste măsuri, indiferent de partidul din care face parte?… De aceea, îmi asum că sunt „o ruşine pentru mediul academic ieşean” pentru că nu am susţinut lovirea şcolii româneşti. Îmi asum „rușinea” că am susținut școala iar nu Premierul care a lovit-o, căci parlamentarii, guvernele suntem vremelnici, dar educația trebuie să rămână mereu. Mereu o prioritate”, a transmis prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, senator și rector TUIASI. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Tanczos Barna, după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură: Nu s-a reuşit să avem o perioadă de măcar un an fără o criză guvernamentală
Vicepremierul demis Tánczos Barna a afirmat marți, după ce moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a trecut în Parlament, România se confruntă cu o nouă criză politică, subliniind lipsa de stabilitate și dificultatea formării unei noi majorități parlamentare. „Din nou a căzut un guvern, iar România se confruntă cu o nouă criză politică, deşi nu aceasta a fost şi nu aceasta este aşteptarea oamenilor. Din nou nu s-a reuşit să avem o perioadă de măcar un an fără o criză guvernamentală. Din nou a fost picat guvernul fără să se ştie ce urmează, iar între partide domneşte o stare de incertitudine generalizată”, a scris Tanczos Barna într-o postare pe Facebook. Acesta a subliniat că, din nou, „vor fi necesare săptămâni, poate luni, pentru a coagula o majoritate parlamentară şi a desemna un prim-ministru”. Făcând referire la rolul UDMR în actualul context, Tánczos Barna a menționat că formațiunea a făcut parte din ultimele două coaliții guvernamentale și că a încercat să contribuie la stabilitate. „Atunci când, în decembrie 2024, am decis să ne asumăm guvernarea, am fost conştienţi de cât de critică era situaţia. Ne-am dorit un guvern stabil şi predictibil, de aceea am acceptat responsabilitatea guvernării. Cinci luni mai târziu, demisia prim-ministrului a aruncat din nou ţara într-o criză politică. Deşi ştiam că va fi dificil să continuăm, am considerat că din interiorul coaliţiei putem orienta deciziile în direcţia bună şi le putem corecta pe cele greşite. Aşa am crezut. Am sperat că fiecare politician responsabil, atunci când constată că sunt probleme, se va implica activ şi va încerca să contribuie, prin soluţii concrete, la depăşirea crizei”, a adăugat el. Tanczos Barna a recunoscut și dificultatea de a identifica soluții în această conjunctură politică. „Privind retrospectiv după un an și jumătate și înțelegând nemulțumirea tot mai multor oameni, devine din ce în ce mai legitimă întrebarea: ce putem face noi într-o conjunctură politică în care partidele politice din România nu reușesc de zeci de ani, să ofere stabilitate și predictibilitate. Astăzi, sincer, și mie îmi este dificil să ofer un răspuns clar”, a completat oficialul UDMR. Tanczos Barna: România are, totuși, șanse privind o redresare economică Cu toate acestea, el a subliniat că există premise pentru o redresare economică, în condițiile unui climat politic stabil, invocând scăderea inflației și măsuri precum o nouă lege a salarizării și indexarea pensiilor. „În condiţiile unui cadru politic stabil, România are toate şansele ca, începând din luna august, pe fondul unei scăderi semnificative a inflaţiei, să închidă una dintre cele mai dificile perioade ale ultimelor decenii, iar de anul viitor, printr-o nouă lege de salarizare în sectorul public, prin indexarea pensiilor cu inflaţia şi prin menţinerea investiţiilor la un nivel adecvat, să revină la o perioadă de stabilitate economică. Indiferent dacă UDMR va fi sau nu la guvernare, aceasta este o perspectivă realistă, acesta trebuie să fie obiectivul”, a conchis acesta. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a trecut marți în Parlament, fiind 281 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 voturi anulate.
Ziua demisiilor la Guvern: cine sunt cei șase miniștri PSD care pleacă din Executiv
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis public că social-democrații nu îl mai susțin pe Ilie Bolojan în fruntea Executivului. Partidul este dispus să treacă în opoziție dacă premierul nu va fi înlocuit. La consultările cu președintele Nicușor Dan, PSD a transmis că va sprijini în continuare proiectele naționale strategice. Sunt vizate aderarea României la OCDE și atragerea fondurilor europene prin PNRR. Cine sunt miniștrii care părăsesc Executivul PSD are șase portofolii ministeriale. Pleacă din Guvern: ministrul Transporturilor Ciprian Șerban, ministrul Agriculturii Florin Barbu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, ministrul Justiției Radu Marinescu și ministrul Muncii Florin Manole. De asemenea, vicepremierul Marian Neacșu și șeful Secretariatului General al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, sunt și ei social-democrați. Ce urmează după demisii Odată cu demisia miniștrilor PSD, Guvernul Bolojan își modifică semnificativ compoziția politică. PSD iese efectiv din coaliția de guvernare. Premierul va numi interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului. Interimatul este limitat la 45 de zile. Risc de moțiune de cenzură În această perioadă, opoziția poate depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva actualului Executiv. Premierul Bolojan a declarat miercuri, după întâlnirea cu liderii UDMR, că au discutat despre funcționarea Guvernului într-un scenariu fără miniștrii PSD. Concluzia: înlocuirea demisionarilor trebuie făcută cât mai rapid.
Olguța Vasilescu: Guvernul va cădea dacă Bolojan nu va schimba modul în care vrea reforma administrației locale
Lia Olguța Vasilescu a fost întrebată de moderatorul emisiunii de joi seara de la Antena 3 CNN dacă Guvernul va cădea în cazul în care premierul Ilie Bolojan nu va schimba modul în care vrea să facă reforma administrației publice locale. Răspunsul acesteia a fost unul scurt: „Da” (va cădea – n.r.). Primarul Craiovei a spus că primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene nu au înţeles exact ce vrea să facă Guvernul: „Partea proastă este că noi nu am înţeles varianta finală a Guvernului, că noi pentru asta ne-am dus. Adică am solicitat să vină cu altă variantă. Aşteptam să aflăm care este acesta. N-am aflat-o”. În cursul zilei de miercuri, Ilie Bolojan urma să discute cu reprezentanții primarilor de comune, orașe și municipii, dar și cu cei ai președinților de consilii județene, subiectul discuției fiind reforma administrativă. Cu toate acestea, premierul a lipsit de la această întâlnire. În cadrul reformei privind administrația publică locală, premierul Bolojan vrea să taie 10% din posturi ocupate în primării şi în Consilii Judeţene. PSD și UDMR se opun, însă, acestei variante.
Profesorul Mircea Miclea critică reformele din educație ale Guvernului Bolojan: Este cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani
Profesorul Mircea Miclea avertizează că măsurile luate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, precum majorarea normei didactice și creșterea numărului de elevi în clasă, au transformat prima zi de școală într-un moment tensionat, cu costuri emoționale și sociale majore pentru profesori și elevi. Fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom și expert în reformele aplicate în Republica Moldova de președinta Maia Sandu, a analizat într-un interviu acordat pentru Edupedu impactul emoțional al noilor decizii asupra cadrelor didactice. „Este cea mai tensionată și probabil cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani. Pentru că deciziile care s-au luat în educație sunt un exemplu de manual de decizii proaste. Adică decizii care au vizat un câștig imediat, dar foarte mic financiar, 0,02% din PIB, însă cu consecințe negative uriașe. (…) Profesorii pensionați și frustrați intră în conflict unii cu alții pentru a-și completa norma de predare, ceea ce generează costuri socio-emoționale enorme,” a transmis profesorul. Miclea a explicat cum deciziile Guvernului afectează educația în mediul rural și accentuează diferențele dintre România și alte state europene. „Principalul segment afectat a fost învățământul rural. Acolo e foarte greu să mai găsești profesori dispuși să meargă și să facă naveta în trei sau patru școli ca să-și asigure normă. Și tot acolo s-au închis foarte multe școli, astfel încât, prin urmare, diferența dintre rural și urban care era până acum se va accentua și mai mult de acum încolo și mai ales trebuie să luăm în seamă faptul că din rural apare o mare parte din ceea ce se numește analfabetism funcțional și în loc să se remedieze situația, s-a înrăutățit. Pe de altă parte, crește inegalitatea dintre România, care în 2023 era pe penultimul loc în Europa la alocare bugetară în ceea ce privește educația, și celelalte state europene,” a mai precizat acesta. Profesorul a avertizat că măsurile adoptate de Guvernul Bolojan au redus semnificativ încrederea cetățenilor în politicieni. „Nu poți să mai crezi în clasa politică, dacă exact cei care au câștigat alegerile spunând că educația este importantă și acuzând faptul că deviațiile negative apar ca urmare a lipsei de educație acum sunt cei care lovesc în educație. Nu, nu poți să mai crezi în cei care vin și spun că o să fie dreptate socială și încep tăierile bugetare cu cei oropsiți, adică cu profesorii, în loc să înceapă cu cei privilegiați,” a menționat Miclea. În final, Mircea Miclea a subliniat complexitatea și dificultatea activității didactice, în comparație cu alte profesii și a transmis un mesaj clar autorităților privind protejarea și investiția ăn educație. „Mulți cred că profesorii muncesc puțin, dar realitatea este complet diferită. Este mult mai greu să lucrezi cu mințile oamenilor decât cu obiecte sau coduri. Profesorii depun eforturi enorme pentru a gestiona clase cu 30–40 de elevi, fără asistență, iar această muncă devine tot mai puțin atractivă. Țara trebuie să își apere educația. Investiția în educație trebuie să crească și deciziile greșite trebuie corectate imediat sau cel puțin din următorul an școlar. Numai așa putem asigura o școală funcțională și echitabilă,” a încheiat acesta. Mircea Miclea este cercetător, antreprenor, fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească. Sursa foto: Mediafax Foto / Raul Stef AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion avertizează în plen că nu va fi cvorum și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Parcă aveam un președinte numit care e MATEMATICIAN” Parlamentarii, mai atenți la telefoane decât la moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă ACUM în plen Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, acuză conferința medicilor antivacciniști de DEZINFORMARE și anunță că va sesiza Parchetul
Socol demontează, în exclusivitate pentru Gândul, calculele Guvernului Bolojan privind reforma administrației: Economia ar fi de 3-4 ori mai mică
Economistul Cristian Socol a oferit în exclusivitate pentru Gândul, o analiză detaliată privind reforma din Administrația Publică, intens solicitată de Guvernul Bolojan. Potrivit acestuia, reducerea a 13.000 de posturi din sistemul adminstrativ, ar aduce o economie neta de doar 410 milioane de lei, adică de 3-4 ori mai puțin decât estimarea de 1,4 miliarde lei avansată la Cotroceni. Reforma în Administrație Publică trebuie să plece de la calcule fundamentate corect. Reforma nu este egal cu concedierile. Pentru a asigura servicii publice de calitate, reforma trebuie să țină cont de specificul local și să presupună digitalizare, evaluare și salarizare în funcție de performanță, descentralizare, integritate și profesionalizarea funcționarilor, a precizat Socol. A porni reforma de la calcule mecaniciste, fundamentate greșit, este o greșeală. Declarațiile publice arată că la discuțiile de la Cotroceni impactul estimat al concedierii celor 13.000 de angajați din Administrația Publică ar însemna o economie de 1,4 miliarde lei anual, ceea ce este incorect fundamentat. Ce economie netă se obține la bugetul general consolidat din concedierea a 13.000 angajați din sectorul Administrație Publică din România? Ipoteze: INS (iunie 2025) – Câștigul salarial mediu brut în Administrație Publică = 12.211 lei, net = 7.215 lei. Angajatul activ în Administrația Publică. Cheltuiala totală a statului cu câștigul mediu brut = 12.486 lei/lună, adică 149.832 lei/an pentru un angajat mediu. Venituri fiscale generate imediat și direct 5.343 lei/lună adică 64.116 lei/an. 19.047 lei/an revin statului prin taxe și impozite pe consum, contribuții, taxe locale, etc. Total venituri fiscale stat dintr-un angajat activ = 83.163 lei/an. Deci costul net pentru Stat este de 66.669 lei /an per angajat activ cu câștig mediu în Administrația Publică. Angajatul concediat în Administrația Publică. Statul „economisește” cei 149.832 lei/an pentru un angajat mediu. Dar trebuie să plătească ajutor de șomaj de circa 1.716 lei/lună timp de 12 luni, adică 20.592 lei/an. Nu mai colectează veniturile fiscale generate imediat și direct pe lună de 64.116 lei/an. Circa 4530 lei/an mai revin statului din venitul unui șomer, deci statul „pierde” 14.517 lei/an din taxe și impozite pe consum, contribuții, taxe locale, etc. Deci statul „economisește” la bugetul general consolidat prin concediere față de momentul când angajatul în Administrația Publică era activ, un net de 31.560 lei (adică 66.669 lei/an per angajat mediu minus 20.592 lei/an minus 14.517 lei/an). Astfel, la 13.000 de angajați concediați din Administrația Publică din România înseamnă o „economie” netă de 410.280.000 lei adică 410 milioane lei (0,02% din PIB), de 3-4 ori mai puțin decât calculele estimate pe hârtie la Cotroceni (1,4 miliarde lei). Impactul de mai sus este calculat pentru câștigul mediu al unui angajat din Administrația Publică. El poate fi adaptat pentru fiecare județ în parte, pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, încheie Cristian Socol. AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane
Analiză exclusiv | Ce e, de fapt, taxa de 1% pe cifra de afaceri pe care Guvernul Bolojan o vrea eliminată și câți bani a adus la buget. Nu vizează doar multinaționale, ci și companii românești
Guvernul condus de Ilie Bolojan este decis să renunțe la impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro. Nu este vorba doar de multinaționale, cum greșit se vehiculează în spatiul public, ci și de firmele cu capital românesc. Impozitul ar urma să fie eliminat începând cu 2026, arată proiectul de lege aferent „Pachetului II” de măsuri fiscale. În prima jumătate din 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat din acest impozit 2,06 miliarde lei, conform ZF, care citează un răspuns oficial al instituției. „Din informaţiile existente în baza de date a ANAF, sumele colectate reprezentând impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de contribuabilii care se încadrează conform legii, aferent primelor 6 luni ale anului 2024 a fost de 2,06 miliarde lei”, au transmis reprezentanţii ANAF. Informațiile obținute de Gândul spun că suma total încasată până la final de an 2024 se apropie de 4 miliarde de lei. Partidele din coaliția de guvernare se contrazic pe datele oficiale În acest moment, nu există date oficiale privind sumele încasate din impozitul minim pe cifra de afaceri, dar partidele care compun coalitia de guvernare se contrazic pe datele oficiale. Finanțele justifică eliminarea impozitului prin „stimularea investițiilor”, însă nu oferă detalii suplimentare și nu prezintă un studiu de impact. Ce investiții vor fi atrase în urma măsurii? Care este impactul bugetar? „Cadoul” făcut de guvernul Ilie Bolojan companiilor mari nu vine la pachet și cu condiții de a realiza investiții. În aceeași vreme, de la începutul guvernării, executivul condus de Ilie Bolojan a crescut o serie de taxe pentru populație, de la cota de TVA, la impozit pe proprietate, accize etc. Măsurile au venit în contextul în care chiar premierul Ilie Bolojan a declarat, în Bloomberg, cea mai importantă publicație internațională pentru investitori, că România este în pragul falimentului. Cu toate acestea, prin „pachetul II”, guvernul Bolojan elimină impozitul minim pe afacerile companiilor mari, introdus de guvernul Ciolacu în 2023, cu efect din 2024. Ce spune Ministerul de Finanțe De altfel, Ministerul de Finanțe recunoaște că o parte din încasările suplimentare la bugetul statului vin din această măsură. „Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,98 mld lei, consemnând o creștere de 23,5% susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale”, se arată în nota care însoțește execuția bugetului statului în 2024. Încasările guvernului din impozitul pe profitul companiilor au crescut cu 6,8 miliarde lei în 2024. Din această creștere, circa 4 miliarde lei au venit numai din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari. Povestea impozitării multinaționalelor este veche. Guvernele din vremea lui Liviu Dragnea (2017-2019) au mai vorbit despre introducerea acestui impozit și inițiativa a apărut în mod recurent. Ideea a plecat de la o realitate: în anumite domenii, companiile multinaționale au o marjă de profit mai mică decât companiile locale și, ca atare, plătesc mai puțin impozit la bugetul de stat. Practica nu este ilegală, ci ține de ceea ce consultanții numesc „optimizare fiscală”, adică scăderea bazei de impozitare, astfel încât costul cu taxele și impozitele să fie cât mai mic. Diferența dintre companiile multinaționale și cele din România este, însă, că grupurile internaționale au mai multe pârghii pentru a reduce din impozitul pe profit plătit în România, prin plăți către entități din alte țări, din același grup, cum ar fi cheltuielile de management. Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri nu a vizat doar companiile multinaționale Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, în 2024, nu a vizat însă numai companiile multinaționale, ci toate companiile din România care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro. Măsura, dacă ar fi fost introdusă doar pentru multinaționale, ar fi fost discriminatorie. Cum se calculează impozitul: se stabilește impozitul pe profit al companiilor – de 16% – și se calculează impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%, din care se scad anumite cheltuieli, cum ar fi cele cu investițiile. Dacă impozitul pe profit plătit este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri, atunci se plătește acesta din urmă. Dacă impozitul de 16% este mai mare, compania plătește impozit pe profit. Cine are cele mai mari afaceri din România În Top 10 al celor mai mari companii din România, după cifra de afaceri, sunt numai companii multinaționale, dar unele au și acționariat românesc, cum este cazul OMV Petrom. Cele 10 cumulează un business de 200 mliliarde lei, la o cifră de afaceri totală în economie de 3.000 miliarde lei. Practic, 10 companii, care înseamnă 0,001% din totalul companiilor (700.000 de firme active), fac 7% din businessul din România (3.000 miliarde lei). În acest moment, nu sunt date despre cât plătește fiecare companie în parte din impozitul pe cifra de afaceri. Top 10 companii din România după cifra de afaceri OMV Petrom SA – 30 miliarde lei; Automobile Dacia – 28 miliarde lei; OMV Petrom Marketing – 25 miliarde lei; Lidl Discount – 24 miliarde lei; Kaufland România – 20 miliarde lei; Ford Otosan – 19 miliarde lei; Rompetrol Rafinare – 15 miliarde lei; Profi Rom Food – 14 miliarde lei; Rompetrol Downstream – 13 miliarde lei; Carrefour România – 13 miliarde lei. Sursa – Ministerul Finanțelor RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul „Lamborghini”. „Cursă” în instanță între ANAF și o firmă din Hunedoara. Bolizi de lux, folosiți în Franța de un pilot de raliuri Cale de acces și parcare, fără autorizație, lângă Vama Siret. Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, intervenție promptă după ce Poliția Rutieră a tras semnalul de alarmă FABULOS! Cât costă în România „conservarea” unei singure specii de păsări. Zeci de milioane de euro, înghițite de gâsca cu gât roșu Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București