Demnitarii ar putea fi amendați cu 10.000 de lei dacă nu declară locurile de muncă din ultimele 12 luni / Aviz ANI, necesar pentru ocuparea funcției
Executivul a trimis în Parlament un proiect de lege care introduce restricții pre și post angajare pentru demnitari și personalul din cabinete, o condiție pentru aderarea la OCDE. Cei care încalcă regulile riscă amenzi de până la 10.000 de lei. „Ca obiectiv de îndeplinit pentru aderarea la OCDE, dar nu numai, a fost adoptat proiectul de lege pentru modificarea și completarea legii 176 pe 2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea legii 144 pe 2007, așa-numita lege ANI”, a tranmis Dogioiu. Demnitarii, obligați să depună o declarație privind angajările din ultimul an Proiectul vizează demnitari, de la prim-ministru și miniștri până la consilieri și personal contractual din cabinete, care vor avea obligația să depună, în 15 zile de la numire, o declarație cu angajările din ultimele 12 luni. „Proiectul de lege introduce un cadru juridic unitar, privind restricții pre- și post-angajare pentru mai multe categorii de persoane. În primul rând, sigur, este vorba despre demnitari, începând cu primul ministru, ministri, secretar general al Guvernului, consilieri, dar continuând și cu personalul contractual de la cabinetele demnitarilor. Din momentul intrării în vigoare a acestei legi, ei au la dispoziție 15 zile, de la data anumirii sau alegerii în funcție, să depună o declarație pe propria răspundere, în care să precizeze angajările anterioare, aferente ultimelor 12 luni, obligații pe care îi vizează atât pe cei cu funcții publice de conducere, cât și, cum vă spuneam, personal contractual. La finalul mandatului sau al contractului, post-angajare, au obligația nu numai de a păstra confidențialitatea, dar și a notifica intenția de a desfășura activități profesionale remunerate sau nu la o persoană juridică de drept privat, în contextul în care activitățile respective sunt prezumate că ar putea genera o stare de conflict în raport cu atribuțiile deținute anterior. Ei trebuie să notifice această intenție de a desfășura aceste activități, ANI evaluează situația și emite un aviz. A desfășura o asemenea activitate post-mandat, fără notificare și sau fără aviz, duce la sancțiuni contravenționale semnificative până la 10.000 de lei”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dogioiu a descris măsura drept „sistemul de combatere a ușilor batante”, aplicat în alte țări, prin care „ai fost într-o companie, te duci și îi servești interesele din funcție, ieși dintr-o funcție și te întorci la compania respectivă și îi servești interesele”.
Ilie Bolojan a discutat la Palatul Victoria cu comisarul european pentru agricultură și alimentație
În cadrul întâlnirii, premierul Bolojan a subliniat importanța consolidării producției și procesării produselor agricole din România. El a arătat că există deficite semnificative în anumite sectoare, precum producția de carne de porc și capacitatea de procesare, situație care determină exportul de materie primă și importul de produse finite. „Premierul a evidențiat importanța investițiilor care să sprijine diversificarea producției, dezvoltarea infrastructurii agricole moderne și asocierea producătorilor locali, pentru a spori competitivitatea pe piață”. Comisarul european Christophe Hansen a prezentat măsurile propuse de Comisia Europeană pentru protejarea fermierilor și dezvoltarea zonelor rurale, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru noile generații. El a subliniat accentul pus pe sprijinirea fermelor mici și de familie, stimularea tinerilor fermieri și modernizarea exploatațiilor prin investiții în tehnologii, inclusiv sisteme de irigații. „Premierul a arătat că este esențial ca viitoarea Politică Agricolă Comună să rămână echilibrată și să beneficieze de un buget adecvat, în condițiile în care unele state membre propun diminuarea fondurilor europene. El a subliniat că regulile de accesare a finanțărilor trebuie să fie realiste și adaptate nivelului de dezvoltare al fiecărui stat, pentru a asigura protecția fermierilor și accesul efectiv la resursele disponibile. De asemenea, România consideră că fondurile de coeziune și cele dedicate PAC trebuie să rămână distincte, având roluri complementare”. Pachetul de propuneri privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 a fost publicat de Comisia Europeană la 16 iulie 2025, iar negocierile vor continua pe parcursul următorilor doi ani.
Ilie Bolojan a discutat cu ambasadorul Spaniei despre noi proiecte de cooperare
Întâlnirea a avut ca scop „consolidarea relațiilor bilaterale și identificarea de noi oportunități de cooperare între cele două state”, potrivit comunicatului Guvernului. Discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea colaborării economice în domenii strategice precum energia, agricultura și industria alimentară, „cu obiectivul de a crește capacitatea de producție și export a țării noastre și de a valorifica mai eficient potențialul economic al ambelor țări”. Au mai fost analizate modalități prin care România poate prelua bune practici din experiența Spaniei în dezvoltarea regională, inovare și atragerea de investiții. Un alt punct pe agenda discuțiilor a vizat „noul cadru financiar multianual al UE și bugetul anual aferent, în vederea unei coordonări eficiente pentru a valorifica oportunitățile de finanțare disponibile”. Cu prilejul apropiatei Zile Naționale a Spaniei, prim-ministrul Ilie Bolojan i-a transmis ambasadorului urări de pace și prosperitate, subliniind „interesul României pentru consolidarea relațiilor bilaterale”. La întrevedere a participat și Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului.
Franța: Sebastien Lecornu a anunțat structura noului guvern. Numele din noua echipă
Premierul francez Sébastien Lecornu a prezentat duminică membrii cheie ai noului său guvern, după câteva săptămâni de la numirea sa în funcție de către președintele Emmanuel Macron. Fostul ministru al Industriei, Roland Lescure, care a candidat la funcția de premier anul trecut, preia funcția de ministru al finanțelor și economiei de la Eric Lombard. Lui îi va reveni sarcina de a prezenta un proiect de buget pentru 2026 care să fie acceptat de către parlament, într-un context extrem de dificil pentru finanţele publice franceze. Bruno Le Maire, fost ministru al economiei, care a părăsit politica anul trecut, s-a întors în guvern pentru a prelua funcția de ministru al forțelor armate. Puține nume noi în noul guvern Potrivit POLITICO, sunt puține nume noi în guvernul Lecornu, un semn că forțele politice reprezentate în administrațiile succesive ale lui Macron rămân în mare parte aceleași. Ministrul educației Elisabeth Borne rămâne în funcție, la fel și ministrul teritoriilor de peste mări Manuel Valls – ambii foști prim-miniștri. Ministrul de externe Jean-Noël Barrot, ministrul justiției Gérald Darmanin și ministrul bugetului Amélie de Montchalin și-au păstrat, de asemenea, funcțiile. Bruno Retailleau, liderul conservator al partidului Les Républicains, va rămâne ministru de Interne. Annie Genevard și Rachida Dati vor rămâne în funcțiile de miniștri ai agriculturii, respectiv culturii. Trei guverne într-un an Franța se confruntă cu o criză guvernamentală din vara anului 2024, atunci când victoria extremei drepte la alegerile europarlamentare l-a determinat pe Macron să dizolve Parlamentul și să organizeze alegeri anticipate. De atunci și până în prezent, Franța a cunoscut trei guverne într-un singur an, o situație care pune sub semnul întrebării capacitatea președintelui Macron de a asigura o guvernare stabilă în ultimii ani ai mandatului său.
Austeritate cu portițe. Adrian Câciu acuză Guvernul Bolojan că FENTEAZĂ legea. Cum a ocolit șeful Cancelariei interdicția privind mașinile noi
Deși premierul și echipa sa vorbesc despre tăieri și economii, Cancelaria prim-ministrului a găsit o metodă de a ocoli interdicția privind achizițiile de mașini pentru instituțiile publice. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acuză Guvernul că „fentează legea”, după ce instituția condusă de Mihai Jurca a închiriat autoutilitare Dacia, în loc de autoturisme, pentru a evita interdicția impusă de propriile reguli de austeritate. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. „Autoutilitara este, prin definiție, un mijloc de transport marfă. Ca să fenteze legea, șeful cancelariei nu a luat autoturisme, a luat autoutilitare, că, deh, legea nu are interdicție pentru ele. Dar nici banii nu se pot cheltui pe ele dacă nu transporți marfă. Cancelaria Primului Ministru nu are ca obiect de activitate transportul de mărfuri. Punct!”, a scris Câciu pe Facebook. El susține că achiziția este ilegală și că instituția ar trebui „să dea mașinile înapoi”. „Dacă nu are mașini, să ceară de la ANAF, că sunt destule confiscate”, a adăugat fostul ministru. De cealaltă parte, Mihai Jurca spune că măsura a fost una de economie, nu de ocolire a legii. Potrivit acestuia, Cancelaria a redus cu 90% cheltuielile pentru mașinile de serviciu, după ce a renunțat la contractul cu RAAPPS și a optat pentru închirierea unor autoutilitare.Costurile lunare au scăzut de la 850.000 de lei la 84.000 de lei, iar mașinile vor fi folosite de secretarii și consilierii de stat din instituție. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a explicat că este vorba strict despre o închiriere, nu o achiziție, și că toate procedurile au fost legale. Surse foto: MEDIAFAX FOTO AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”
Băsescu: Ce se întâmplă la Guvern este comic. Partidele astea pun interesele lor deasupra interesului național
Fostul președinte Traian Băsescu a criticat atitudinea partidelor aflate în coaliție. „Ce se întâmplă cu partidele astea este comic. Am inventat o nouă instituție, care se numește Coaliția, care coaliție a pus un guvern, cu un program discutat două luni la Cotroceni. (…) După ce l-au votat, s-a constatat că fiecare partid are câte un vicepremier politic și s-au gândit: Ia să fim noi Coaliție în fiecare zi. Și în loc să lase Guvernul să guverneze… Dacă nu sunt de acord, dacă nu s-a făcut programul, foarte bine, Coaliția se întrunește și depune moțiune de cenzură – schimbă Guvernul… Dar ce fac ei este împotriva Constituției – nu există în Constituție această instituție atotputernică, ce domină deciziile guvernamentale”, a declarat Băsescu. Mai degrabă ar lăsa Guvernul să guverneze, pentru că această instituție – Coaliția – nu există în Constituție. „Partidele astea pun interesele lor deasupra interesului național. România are ca interes acum o guvernare cu o cadență ridicată, cu măsuri pe care cu cât le ia mai repede, cu atât mai bine Coaliția nu face altceva „decât să își facă propriile socoteli”, a adăugat fostul președinte.
Comisia Europeană a avertizat din ianuarie despre riscul suspendării fondurilor europene. Cred că suntem pe un drum bun, spune Nazare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat joi seară, la Antena 3, că riscul suspendării fondurilor europene nu a fost o surpriză apărută în vară, ci fusese semnalat de Comisia Europeană prin avertizări trimise în ianuarie, aprilie și începutul lunii iunie 2025. „Procedura a fost declanșată, dar am avut un Consiliu care ne-a evaluat pozitiv, iar mesajul către Parlament a apreciat pașii făcuți”, a spus ministrul. Nazare a subliniat că România a luat măsuri importante și „s-a ținut de cuvânt”, câștigând astfel credibilitate în negocierile cu Bruxelles-ul. El a menționat două momente decisive în perioada următoare: Consiliul din 10 octombrie și cel din noiembrie, când vor avea loc evaluarea procedurii de deficit excesiv, adoptarea noului buget PNRR și discuțiile legate de evitarea suspendării fondurilor. Potrivit ministrului, dacă măsurile nu ar fi fost implementate, România risca o sancțiune de până la 10% din sumele europene angajate pentru 2026. „Uitându-mă la rezultate, cred că suntem pe un drum bun”, a adăugat Nazare.
Adrian Severin: Guvernul României nu reușește să își promoveze propria viziune și urmează directivele venite de la Bruxelles
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre lipsa de viziune a actualului guvern și despre incapacitatea României de a-și apăra propriile interese. El a atras atenția că țara noastră se subordonează deciziilor venite de la Bruxelles și a amintit de sprijinul istoric primit de la China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Guvernul României nu reușește să-și promoveze propria lui viziune” Severin a explicat că oficialii străini sunt surprinși de faptul că România nu își caută propriul drum și nu are o strategie proprie. Statul român urmează doar directivele venite din exterior. „Ei nu pot să înțeleagă de ce această țară a noastră nu își urmărește interesele. Nu împotriva americanilor, nu împotriva Uniunii Europene. Dar să-și urmărească interesele ei și să-și găsească drumul, coridorul pe care le poate promova. Noi nu avem, nu putem explica practic nimic. Eu le spun câteva lucruri. Și anume că noi suntem deocamdată membri NATO și membri UE și că Guvernul României nu reușește să-și promoveze propria lui viziune și urmează în mod, nu zic servil, neabătut, directivele care vin de la Bruxelles.”, afirmă Adrian Severin. Poporul român înțelege valoarea relațiilor cu China Fostul ministru a reamintit că statul chinez a fost de multe ori un sprijin pentru România. Ajutorul primit inclusiv în momentele critice din istorie nu ar trebui ignorat. „China, cel puțin în 1968, când erau armatele sovietice posibil să ne invadeze, a făcut niște gesturi care ne-au salvat. Nu putem uita asta. Mai departe, ori de câte ori am avut inundații, am avut cutremure, China a venit și ne-a ajutat în limitele puterilor ei, dar mult mai mult decât alții. Și, în plus, n-avem niciun litigiu cu China și nu avem nimic de împărțit. Și, cu toate astea, avem așa o atitudine de respingere.”, spune Adrian Severin.
Petrișor Peiu (AUR): Oricât de mult ar crește veniturile, statul își crește cheltuielile și mai mult
Petrișor Peiu susține că măsurile ordonanței-trenuleț nu au fost respectate, iar actualele măsuri de reducere a cheltuielilor și creșterea taxelor nu își dovedesc eficiența, lovind sectoarele vitale ale economiei. Peiu: Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB „Oricât de mult ar crește veniturile, statul reușește să-și crească cheltuielile și mai mult. Inflația anul acesta, după luna august, este mai mult decât dublă față de cea care a fost prognozată. Statul a avut și are, acum, venituri suplimentare de 2% din PIB ca urmare a eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ca urmare a reducerii plafonului pentru încadrarea la plata impozitului pe cifra de afaceri, la microîntreprinderi și ca urmare a creșterii impozitului pe dividende și a aplicării altor cote TVA decât cele care erau aplicate. (…) Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea avem fix aceeași pondere a deficitului bugetar după șapte luni, ca și anul trecut, și avem în termeni nominali 5 miliarde de lei în plus la deficitul bugetar”, afirmă Petrișor Peiu. Înghețarea anvelopei salariale, soluție ratată Senatorul AUR susține că această situație este cauzată de neaplicarea înghețării anvelopei salariale din sectorul public care ar fi redus deficitul bugetar: „Guvernul nu a înghețat anvelopa salarială din sectorul public. Această măsură simplă ar fi putut să rezolve o mare parte din deficitul bugetar, înghețarea anvelopei salariale conform legii.” Peiu spune că Guvernul Bolojan tergiversează rectificarea bugetară întrucât ar expune public situația actuală. „Guvernul evită rectificarea bugetară, pentru că rectificarea bugetară ar însemna să vină cu poza actuală. Și în consecință, nivelurile de dobândă la care se împrumută România sunt cu 0,75 de puncte mai mari decât erau anul trecut”, a mai spus liderul senatorilor AUR. Senatorul AUR a subliniat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare în momentul aprobării legii bugetului pe anul 2025 nu au fost respectate. „PIB-ul pe primul trimestru este 48% din ce a fost programat, atenție, în condițiile unei rate a inflației duble. Creșterea economică nici gând să ajungă la 2,5%. Deocamdată, după primul trimestru, este 1,4% pe date oficiale și prognoza de creștere economică scade. Rata inflației de la începutul anului a fost de 8,1%. De la începutul anului, atenție, nu anualizată, rata anuală anualizată a inflației 9,9%”, a afirmat senatorul AUR. Cheltuieli în creștere Peiu a explicat că în ciuda faptului că veniturile la bugetul general consolidat au crescut cu 39 de miliarde de lei, cea mai mare contribuție de aproximativ 12 miliarde de lei provenind de la încasările CAS și CASA, cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei. „De unde vin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei în plus cheltuială cu dobânda. 18,8 miliarde de lei în plus asistență socială, 7,3 miliarde de lei în plus cheltuieli cu personalul. Asta este la șapte luni. Dacă ne ducem pe tot anul, vom avea cheltuieli cu personalul 12-13 miliarde de lei în plus față de anul trecut, la care se adaugă cei 32 de miliarde de lei cu care au crescut anul trecut cheltuielile cu personalul, deși aceste cheltuieli trebuiau înghețate. Și avem 2,4% din PIB numai din creșterea ilegală a cheltuielilor cu personalul”, a adăugat Petrișor Peiu. Liderul grupului de la Senat a atras atenția că ministrul de finanțe nu a specificat cu exactitate care va fi noua țintă a deficitului: „Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă de deficit, peste 8% din PIB, dar asta poate să însemne și 8,99%, nu a specificat.” Datoria publică crește mai rapid decât deficitul Petrișor Peiu a explicat că prognoza FMI de creștere economică cu 1% este foarte puțin probabilă, iar datoria publică crește într-un ritm mai alert decât deficitul bugetar din cauză că România plătește dobânzi foarte ridicate. „Refinanțarea ne costă foarte scump, pentru că datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. Datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. De ce se întâmplă asta? Pentru că în fiecare săptămână România plătește rate scadente, luate pe o dobândă de 2-3% și le plătește împrumutându-se cu o dobândă de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficitul bugetar, 76 de miliarde de lei la 7 luni, dar doar pe primele 5 luni am deficitul bugetar 70 de miliarde de lei. Și cu 10-15 miliarde de lei crește deficitul bugetar în fiecare lună. Deci, deficitul bugetar crește mult mai încet decât crește datoria publică”, a spus senatorul. Liderul grupului AUR de la Senat a adăugat că Guvernul trebuia să respecte legea 69 din 16 aprilie 2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetare, invocând articolul 13, pentru ca deficitul bugetar să fi fost astăzi redus. „Dacă anul trecut Guvernul aplica legea responsabilității fiscal-bugetare, practic am fi avut anul trecut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai puțin, anul acest am fi avut un deficit cu 44-45 de miliarde de lei mai puțin din însumarea cheltuielilor cu personalul crescut de anul trecut și anul acela. Dacă aplicam legea și înghețam cheltuielile bugetare, nu dădeam pe nimeni afară, nu închideam niciun șantier, nu creșteam normele profesorilor, nu făceam nimic, aveam un deficit bugetar cu 2% din PIB mai mic, asta dacă nu punem și veniturile suplimentare ca urmare a creșterilor de impozite”, încheie Peiu.
După ce Guvernul Bolojan a strâns cureaua la maximum, Ministrul Finanțelor evită să garanteze că nu vin taxe noi: Nu vreau să discutăm pe ipoteze
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat luni că speculațiile privind introducerea unor noi taxe nu corespund realității și că eventualele măsuri suplimentare sunt deja cuprinse în pachetele fiscale adoptate anterior. România continuă să implementeze măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. În ultimele luni, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat mai multe pachete fiscale care au inclus ajustări bugetare și modificări ale taxelor și impozitelor. În cadrul unei intervenții recente, Nazare a explicat că, deși au existat speculații în spațiul public despre posibile noi taxe, acestea nu au fost discutate oficial în ședințele Coaliției. „Nu am discutat de creșteri de taxe. Deși există această informație în spațiu public, pot să vă confirm acum, nu am discutat despre alte creșteri de taxe sau altceva în plus față de ceea ce știm în momentul de față.” Totuși, întrebat dacă poate garanta că nu vor mai fi alte majorări de taxe, ministrul a evitat să ofere un răspuns direct: „Nu vreau să discutăm pe ipoteze. Nivelul taxelor pe care am vrut să le creștem sunt cuprinse deja în pachetele fiscale 1 și 2″. Ministrul a subliniat că declarațiile sale se referă la discuțiile de la reuniunea informală a Consiliului Ecofin de la Copenhaga și că rolul Ministerului de Finanțe este să gestioneze situația astfel încât țintele fiscal-bugetare să fie respectate. Nazare a anunțat că rectificarea bugetară va fi „o recalibrare importantă, responsabilă a bugetului” și că România vizează revenirea în traiectoria asumată până la finalul anului 2026. În ceea ce privește perspectiva economică, Nazare a avertizat că anii 2025 și 2026 vor fi „ani grei” din punct de vedere fiscal, însă a menționat că 2027 ar putea reprezenta un an de relaxare fiscală, în funcție de evoluția economiei și a veniturilor bugetare.