Deciziile de pensionare ale magistraților vor fi publicate vineri. Nicușor Dan: Nu există presiuni să se răzgândească cineva
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că vineri, 1 august, Administrația Prezidențială va publica deciziile de pensionare pentru o parte dintre magistrații care au depus cereri în acest sens. Dintre cele 74 de dosare analizate, doar câteva vor intra în vigoare de la 1 septembrie, restul urmând să producă efectele chiar de vineri. „Din cele 74, sunt vreo 7-8 care vor intra în vigoare la 1 septembrie… toate celelalte vor intra în vigoare la 1 august. Adică vineri. Din secunda aceea, toți judecătorii vor fi pensionați”, a spus șeful statului. Întrebat dacă publicarea deciziilor abia vineri poate fi percepută ca o presiune pentru ca unii magistrați să se răzgândească, Nicușor Dan a respins categoric această ipoteză: „Cum poate cineva să preseze pe altcineva care are un drept de pensionare să se răzgândească? Nu există o astfel de presiune”, a afirmat președintele. El a explicat că procesul de analiză a fost întârziat deoarece, în prima etapă, dosarele transmise de Consiliul Superior al Magistraturii erau incomplete. Ulterior, acestea au fost completate și reevaluate. „Unii dintre ei se puteau pensiona cu 6-7 ani în urmă” Nicușor Dan a mai spus că o parte dintre magistrați nu și-au exprimat anterior intenția de a se pensiona, deși erau îndreptățiți să beneficieze de pensie cu 6-7 ani în urmă, și că unii dintre ei au decis să solicite retragerea din funcție în contextul dezbaterilor legate de modificarea Legii 303 privind statutul magistraților. Doi dintre magistrați au precizat explicit că ar fi dorit să continue activitatea, dar au fost descurajați de „nesiguranța din spațiul public”. „Cred că acum este mai clar decât era la jumătatea lui iunie că va exista o normă tranzitorie, că cine are un drept câștigat îl va avea în continuare”, a conchis Nicușor Dan.
Dragoș Anastasiu pleacă din Guvern: A venit momentul să fac un pas în spate și să demisionez
„M-a întrebat premierul României ce vreau să fac cu restul vieții. I-am spus că cel mai simplu pentru mine este să continui să fac ceea ce fac acum”, a relatat Dragoș Anastasiu. Printre planurile sale se numără continuarea proiectelor educaționale și sociale, cum ar fi inițiativa SuperTeach, dedicată profesorilor, și eforturile pentru atragerea diasporei înapoi acasă. Dragoș Anastasiu a explicat că decizia de a demisiona vine după o perioadă marcată de atacuri și acuzații care, în opinia sa, riscă să afecteze reformele începute. „Indiferent ce aș spune sau face, va continua procesul de denigrare bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. I-am spus premierului că voi face mai mult rău decât bine dacă rămân în Guvern”, a precizat acesta. „În acest moment, în acest climat, mie mi este foarte clar că nu mai pot să ajut. Pentru că, indiferent ce-aș spune, indiferent ce-aș face, va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. Asta este motivul pentru care, discutând cu premierul, i-am spus că voi face mai mult rău decât voi face bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, cum vreți să-l numiți și să demisionez. Plecarea mea din guvernul României nu înseamnă că reformele nu trebuie să meargă mai departe. Am făcut pași importanți în ceea ce privește pregătirea unui pachet larg de reforme pe șapte piloni, de la frauda fiscală până la imaginea României, de la resursa umană până la simplificare, de la digitalizare, până la reforma administrativ-teritorială. Sunt pași importanți făcuți pe reforma companiilor de stat care ne produc foarte multe subvenții. Avem 15 miliarde de RON subvenții în fiecare an pe care fiecare cetățean le suportă din buzunar”, spune Anastasiu. Anastasiu, mesaj clar mediului de afaceri Vicepremierul a subliniat că plecarea sa nu trebuie să oprească procesul de reformă. El a făcut apel la continuarea planurilor pregătite în ultimele luni: reformarea companiilor de stat, reducerea subvențiilor, profesionalizarea consiliilor de administrație și îmbunătățirea performanței aparatului administrativ. „Am făcut pași importanți în ceea ce privește pregătirea unui pachet larg de reforme, de la frauda fiscală până la imaginea României, de la resursa umană până la reforma companiilor de stat. Reformele trebuie să continue, chiar dacă eu plec”, a declarat Anastasiu. În cadrul conferinței, el a transmis un mesaj clar și mediului de afaceri: „Îi rog pe toți cei din privat să nu se demobilizeze. Implicați-vă. Nu criticați doar, căutați oameni mai buni, mai curați, perfecți dacă se poate, dar nu stați deoparte.” Anastasiu a punctat că retragerea sa nu este o formă de renunțare, ci o alegere responsabilă pentru a nu compromite reformele prin asocierea cu scandaluri. „Nu sunt șpăgar. Sunt un om onest. Când am avut întregul adevăr, m-am dus la DNA”, a afirmat el. În încheiere, Dragoș Anastasiu a mulțumit familiei, colaboratorilor și premierului României, afirmând că își păstrează încrederea în capacitatea acestuia de a continua reforma. „Avem un premier decis să facă reforme. Este singura șansă reală a României în acest moment”, a concluzionat vicepremierul demisionar.
Guvernul a stabilit reguli clare pentru recunoașterea oficială a traseelor de drumeție națională
Guvernul României a adoptat Hotărârea privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024, care reglementează traseele pedestre de interes național în scop recreativ. Actul normativ completează cadrul legal pentru atestarea, amenajarea și administrarea acestor trasee. „România are locuri incredibile, iar Via Transilvanica e dovada vie că le putem pune în valoare cu pasiune și viziune. E un proiect care unește țara prin natură, cultură și povești locale. Până acum, inițiativele de genul acesta s-au făcut mai mult din ambiție decât cu sprijin legal. De azi, însă, avem reguli clare care permit recunoașterea oficială a traseelor de drumeție naționale. Sper ca exemplul Via Transilvanica să inspire și alte comunități să-și spună povestea și să transforme mersul pe jos într-o formă autentică de turism durabil”, a explicat Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Pentru a primi atestarea, un traseu pedestru de interes național trebuie să îndeplinească mai multe criterii cumulative, printre care „să aibă o lungime de cel puțin 500 km și să străbată minimum 8 județe (sau cel puțin 200 km dacă traversează sau se învecinează cu situri naturale UNESCO), să parcurgă în proporție de minimum 70% din lungimea traseului zone naturale și rurale, să includă obiective turistice, precum monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate sau situri UNESCO și să fie însoțit de un ghid, care să cuprindă harta și elemente de identitate vizuală ale traseului, profilul cu diferențe de nivel, spații de cazare și alte informații turistice.” Traseele pedestre de interes național contribuie direct la punerea în valoare a unor zone autentice Acestea sunt zone mai puțin frecventate, adesea afectate de lipsa de investiții și depopulare, oferindu-le o nouă perspectivă de dezvoltare. Turiștii care aleg să le parcurgă se vor putea conecta, astfel, cu natura, poveștile și comunitățile locale, redescoperind valorile simple și susținând un turism responsabil și durabil, a mai transmis ministerul. Toate traseele vor beneficia de un sistem standardizat de semnalizare, cu marcaje vizibile și coerente – borne, indicatoare, balustrade sau refugii – astfel încât drumeții să poată urma ruta în siguranță, fără riscul de a se rătăci. Acest sistem unitar, gândit cu atenție la experiența călătorilor, contribuie la orientarea facilă, dar și la crearea unei identități vizuale distincte pentru fiecare traseu. În plus, legătura cu mijloace de transport la capetele traseelor asigură o accesibilitate mai mare, ceea ce transformă aceste trasee într-o opțiune viabilă chiar și pentru turiștii aflați la prima experiență de drumeție. Procedural, traseele pedestre de interes național vor fi atestate la solicitarea inițiatorului Atestarea se va face pe baza unei documentații tehnice care va include, printre altele, acordurile proprietarilor sau administratorilor terenurilor străbătute, precum și, acolo unde este cazul, avizul administratorului ariei naturale protejate traversate. Evaluarea documentației se va realiza de către o comisie special constituită. Atestarea se va face prin ordin al ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului, care se va publica în Monitorul Oficial al României. Amenajarea traseelor pedestre de interes național se realizează de către inițiator, în colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară de pe raza traseului. Împreună, au obligația de stabili o strategie pentru întreținerea, dezvoltarea și promovarea traseului, inclusiv stabilirea modului de cooperare și a responsabilităților privind aplicarea marcajelor și a semnalizării specifice.
Guvernul a adoptat noi măsuri în Codul Fiscal, menite să evite dubla impunere, dar și pentru eficientizare fiscală
Guvernul a adoptat în ședința de joi un set de modificări importante în Codul de procedură fiscală, menite să întărească transparența, o mai bună colaborare cu contribuabilii și să eficientizeze procesele fiscale, în contextul angajamentului României de aliniere la standardele internaționale, inclusiv aderarea la OCDE. Modificările aduse Codului de procedură fiscală vizează acordurile de preț în avans și procedurile pentru evitarea dublei impuneri. „Ne aliniem astfel la cele mai bune practici internaționale și dorim să avem un sistem fiscal mai transparent, mai predictibil și mai modern. Simplificăm și accelerăm practic procesul de emitere a acestor acorduri, astfel încât acestea să devină un instrument accesibil și util pentru mediul de afaceri din România. Toate aceste măsuri vor contribui la un sistem fiscal echitabil, care sprijină contribuabilii corecți”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ce schimbări aduc noile reguli despre acordul de preț în avans Potrivit noilor reglementări, companiile vor putea solicita emiterea unui acord de preț în avans nu doar pentru tranzacțiile viitoare, ci și pentru cele din trecut, cu aplicabilitate retroactivă de până la 5 ani, în anumite condiții ce vor fi detaliate ulterior în legislația secundară. Măsura vizează sprijinirea contribuabililor de bună-credință, transparentizarea în relația cu organele fiscale, siguranța fiscală și conformarea voluntară, având ca scop creșterea nivelului de predictibilitate în relațiile cu autoritățile fiscale. De asemenea, autoritățile fiscale vor putea suspenda inspecțiile fiscale pentru perioadele deja acoperite de o cerere de acord de preț în avans depusă, astfel încât procesul de soluționare a cererii să fie prioritar, reducându-se astfel interferențele dintre procedurile fiscale și sporind eficiența administrativă. Noi reguli privind procedura amiabilă pentru evitarea dublei impuneri În plus, au fost revizuite prevederile legale referitoare la procedura amiabilă pentru evitarea dublei impuneri, o situație dificilă în multe cazuri, în special în contextul schimbărilor legislative internaționale, precum pilonul 2. Noile reguli vor operaționaliza mai bine deciziile finale ale disputelor fiscale internaționale și vor asigura o aplicare practică a soluțiilor, contribuind la creșterea credibilității României ca partener fiscal responsabil. Ministerul Finanțelor precizează că inspecțiile fiscale vor fi direcționate în continuare pe baza analizelor de risc, fără a avea o țintă specifică pentru anumite companii, și vor fi adaptate realităților economice actuale prin actualizarea legislației la standardele UE și OCDE. În prezent, în evidențele ANAF se află 135 de cazuri de proceduri amiabile încă nesoluționate, iar 9 cazuri au fost rezolvate. De asemenea, au fost emise în total 75 de acorduri de preț în avans din anul 2010 și până în prezent. În stocul actual există 80 de acorduri de preț în avans fără o soluție finalizată. ANAF va accelera în continuare demersurile pentru deblocarea și finalizarea acestor cazuri, în vederea eficientizării procesului și accelerării soluțiilor pentru contribuabili.
Guvernul a aprobat conturile bugetare pe 2024: Deficit de 157 de miliarde de lei la bugetul de stat
Bugetul de stat s-a încheiat în 2024 cu un deficit de 157 miliarde lei, rezultat din venituri de 278,14 miliarde lei și cheltuieli de 435,19 miliarde lei. În comparație cu prevederile bugetare, veniturile au fost cu 4,5 miliarde lei sub așteptări, iar cheltuielile cu 16,65 miliarde lei mai mici decât creditele aprobate. Fondul național de asigurări sociale de sănătate a înregistrat și el un deficit, de 1,13 miliarde lei, după ce a încasat venituri de 72,36 miliarde lei și a avut cheltuieli de 73,49 miliarde lei. Datoria publică a României a depășit 1.000 de miliarde de lei Datoria publică totală a României la sfârșitul anului 2024 a ajuns la aproape 1.130 miliarde lei, din care datoria guvernamentală reprezintă 1.103,9 miliarde lei, iar cea locală 26,04 miliarde lei. Sistemul public de pensii a înregistrat un deficit de 2,91 miliarde lei, cu venituri de 134,61 miliarde lei și cheltuieli de 137,52 miliarde lei. În ansamblu, bugetul asigurărilor sociale de stat a avut un deficit de 2,83 miliarde lei. Bugetul asigurărilor pentru șomaj s-a încheiat cu un excedent de 497,5 milioane lei, având venituri de 2,49 miliarde lei și cheltuieli de doar 1,99 miliarde lei. De asemenea, asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale au generat un excedent modest de 83,7 milioane lei, iar Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale a înregistrat un surplus de 74,6 milioane lei.
Guvernul recalculează chiriile locuințelor de serviciu ale statului, neactualizate din 2007
„În privința locuințelor de serviciu ale statului, despre care s-a făcut destul de multă vorbire în ultimele zile, va fi recalculată chiria, care nu a mai fost actualizată din 2007, și va fi adusă la un nivel corect pentru actualitate. De asemenea, prin aceeași hotărâre de guvern, va fi interzisă ocuparea unei locuințe de serviciu după ieșirea la pensie sau după ce este părăsită funcția care a îndrituit la ocuparea acelei locuințe de serviciu”, spune purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Ea precizează că se lucrează la redactarea hotărârii de guvern. Consiliul Suprem al Magistraturii a susținut, luni, că informațiile despre închirierea locuinţelor de serviciu ale magistraţilor nu sunt corecte. Păstrarea locuințelor se făcea în temeiul legislaţiei anterioare abrogată și informațiile actuale amplifică emoţia negativă la adresa magistraţilor, transmite CSM. La acest moment, beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei șapte magistraţi în funcţie, marea majoritate a contractelor fiind încheiate în perioada 2007 – 2013, a mai anunțat CSM. În plus, CSM a arătat că și alte categorii profesionale beneficiază de locuințe de serviciu. „Regimul juridic al locuințelor de serviciu presupune tocmai închirierea imobilelor către propriii angajați și nu este specific categoriei profesionale a magistraților, existând multe alte domenii profesionale în care legislaţia prevede posibilitatea atribuirii unei locuinţe de serviciu. Acest beneficiu are reglementare în Legea nr. 114/1996 şi în alte acte normative primare sau secundare. Beneficiază de locuinţă de serviciu, de exemplu, medicii, personalul MAI, militarii şi familiile acestora, personalul ISU (pompieri, salvatori), cercetătorii, prefectul, subprefectul, funcţionarii publici şi înalţii funcţionari publici”, a adăugat CSM.
Ilie Bolojan îi răspunde lui Sorin Grindeanu: Nu știu exact la ce se referă / Premierul spune că nu vrea să creeze falii în coaliție
Întrebat luni, la B1 TV despre acuzațiile președintelui interimar al PSD, Sorin Grindeanu, conform cărora la guvern ar exista un grup de lucru care să urmărească falimentarea companiilor de stat, Ilie Bolojan a răspuns simplu „Nu știu exact la ce se referă”. Prim-ministrul a explicat că la Guvern există un grup de lucru format din inițiativa vicepremierului Anastasiu dedicat stabilirii unor indicatori clari de performanță pentru companiile de stat. „ Mai mulți manageri de companii din sectorul privat, experți care stăpânesc elemente de economie, s-au oferit voluntari să consilieze guvernul pe tema stabilirii unor indicatori de performanță măsurabili și specifici, care să facă ca managementul companiilor de stat să fie mai bun decât îl avem în prezent”, a declarat premierul. „Ce trebuie să facem este să folosim expertiza pe care o avem, atât în sectorul public cât și în sectorul privat, să venim cu politici publice cât mai bune posibil, care să ne rezolve problemele. O problemă importantă, îmbunătățirea administrării companiilor de stat”, a mai adăugat Bolojan. Acesta a declarat că eficientizarea companiilor de stat înseamnă o economie atât pentru cetățeni? „Orice îmbunătățire, poate să-ți scadă prețul la electricitate”, dar și pentru bugetul de stat „Orice îmbunătățire, activității unei companii de stat care beneficiază de subvenții de miliarde de la bugetul de stat, înseamnă mai puțin bani care îi oferă statul acolo”. Bolojan: Voi căuta să nu creez falii Bolojan a explicat că toate problemele ridicate de partenerii de coaliție sunt analizate în vederea adaptării programului de guvernare: „Pentru toate problemele pe care partidele din coaliție le ridică, cu siguranță purtăm discuții pentru a vedea în ce măsură propuneri care, să spunem, sunt diferite și care pot completa programul de guvernare pot fi puse în practică și pot fi adaptate. Nu e niciun fel de problemă pe tema asta”. Prim-ministrul a explicat că stabilitatea politică este crucială în momentele bugetare dificile prin care trece România. „O țară în care există o instabilitate politică este o țară nesigură pentru investiții și efectele unei instabilități sunt destul de costisitoare în primul rând pentru cetățeni”, a explicat Bolojan. Premierul a declarat că nu caută să creeze conflicte în coaliție. „Voi căuta nu să creez falii în coaliție, nu să potențează declarații sau conflicte, ci să încerc, discutând cât se poate de rațional, să ajungem la niște soluții corecte pentru țara noastră”.
Acordul de mediu pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, aprobat de Guvern
Guvernul României a aprobat emiterea acordului de mediu pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă și pentru extinderea depozitului intermediar de combustibil ars, un proiect major care vizează prelungirea duratei de viață a unității. Guvernul a adoptat o Hotărâre privind emiterea acordului de mediu pentru proiectul „Retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă și extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400”, propus de Societatea Națională Nuclearelectrica SA, notează Mediafax. Scopul principal al proiectului este prelungirea duratei de viață a Unității 1 și asigurarea funcționării în condiții de siguranță pe termen lung, în cadrul unui al doilea ciclu de operare. Retehnologizarea presupune modernizarea și înlocuirea componentelor esențiale ale centralei, pentru a depăși standardele actuale de siguranță. Proiectul include două subproiecte: retehnologizarea propriu-zisă a Unității 1 și extinderea depozitului intermediar de combustibil ars cu module MACSTOR 400, care vor dubla capacitatea actuală de stocare și vor asigura spațiu suficient pentru combustibilul rezultat din operarea unităților U1 și U2. Pe durata opririi planificate pentru retehnologizare, Unitatea 1 nu va produce energie electrică, ceea ce va genera un deficit anual estimat de 5.000 GWh, ce va trebui compensat din alte surse. Proiectul aduce beneficii importante la nivel socio-economic, precum crearea de locuri de muncă directe și indirecte, stimularea industriei nucleare din România și consolidarea capacităților inginerești și științifice naționale. În plus, operarea celor două reactoare de la Cernavodă asigură, în prezent, circa 20% din necesarul de energie electrică al țării și furnizează agent termic pentru peste 75% din populația orașului Cernavodă. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:
Ce vor conține pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale: fără viceprimari și mai puțini angajați în anumite comune; noi reguli de impozitare
Vicepremierul Tanczos Barna a explicat, marți seara, la Antena 3 CNN ce înseamnă pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale. Potrivit acestuia, pachetul 2 vine în primul rând cu măsuri pentru administrația locală, unde primarii vor primi instrumente pe care, dacă le folosesc, pot aduce mai mulți bani la bugetul local, prin colectarea mai bună a taxelor și impozitorilor locale. Măsuri pentru administrațiile locale: colectare mai eficientă și reducerea personalului „Am avut această întâlnire deja cu Asociația Comunelor, Orașelor din România (ACOR), pentru a pune la punct aceste pachete. La reducerea de costuri, da, se va pune problema și acolo de o regândire a schemelor de personal la nivelul administrațiilor locale, municipale, județene, pentru că și acolo trebuie mai puțini angajați. Pentru că dispersia este foarte mare. Consiliul județean cu cel mai mic număr de angajați funcționează cu aproape o treime din numărul de maxim al unui consiliu județean care n-a ținut cont niciodată și a angajat sute de persoane pentru a practica aceeași activitate desfășurată”, a spus Tanczos Barna. Barna a precizat că s-a discutat deja eliminarea postului de viceprimar la anumite situații, dar și de reducerea numărului de angajați în cazul în care comuna / orașul / municipiul nu atinge un anumit număr de locuitori, . Impozitarea imobilelor și a mașinilor, regândită În același timp, se rediscută tot ce înseamnă impozitarea imobilelor. Barna a spus că nu este normală impozitarea pe suprafață în condițiile în care valoarea de piață a imobilelor este, de exemplu, de 10 ori mai mare. „100 de metri pătrați – am dat de exemplu Borsec, care este oraș – nu se compară cu 100 de metri pătrați la București. Și atunci trebuie să intervină această valoare, acest element al valorii de piață și imobilele să fie impozitate în funcție de această valoare”, a spus Barna. El a afirmat că și în cazul autoturismelor trebuie regândit sistemul de impozitare: „Nu taxă de mediu în niciun caz, dar lucrurile trebuie echilibrate, pentru că sunt autoturisme pentru care se plătesc 40 de lei impozit și sunt de 10 ori mai poluante decât cele pentru care se plătește 100 de lei impozit. Și acolo lucrurile trebuie așezate. Am avut astăzi o discuție cu producătorii și cu importatorii de autoturisme. Au și dânșii propunere, au și primarii propuneri”. Limitarea excepțiilor fiscale și măsuri pentru companiile de stat Practic, pe lângă reduceri de scheme de personal la primării și consilii județene, sunt prevăzute și instrumente de executare silite și de colectare de taxe, dar și eliminarea de excepții și de scutiri la plata impozitelor. Barna spune că s-a ajuns ca persoane cu handicap de vedere care nu conduc autoturisme să aibă pe numele lor cele mai scumpe și cele mai poluante mașini, pentru că aceste persoane sunt scutite de impozit. În ceea ce privește pachetul pentru companiile de stat, Barna a spus că o să fie un act normativ prin care se vor limita și indemnizațiile și se vor stabili și salariile în instituțiile autofinanțate, unde salariile sunt de ordinul miilor de euro. În aceste cazuri, însă, trebuie modificată legea în Parlament.
Pensii mai mici cu 380 lei pentru această categorie de pensionari din România, de la 1 august 2025
Începând de la 1 august 2025, mulți pensionari vor încasa venituri mai mici în urma aplicării Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), asta în vreme ce parlamentarii au cheltuieli lunare de 35.000 lei. Sindicaliștii, bugetarii cu veniturile mici și pensionarii consideră pachetele fiscale ale guvernului Bolojan drept „o mare nedreptate”. Potrivit Newsweek, premierul Ilie Bolojan a anunțat trei valuri de măsuri de austeritate pentru a acoperi deficitul bugetar de 9%, încercând să reducă datoria publică care tocmai a ajuns la 60%. Primul val de austeritate Introducerea CASS la pensiile mai mari de 3.000 de lei pentru ca în anul 2026 să se adune suma de 4.000.000.000 de lei. Ca urmare a plății CASS și a impozitului, pensionarii vor pierde, în medie, suma de 210 de lei: românii cu pensii de 3.500 de lei vor pierde 95 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.000 de lei vor pierde 190 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.500 de lei vor pierde 285 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 5.500 de lei vor pierde 380 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 6.000 de lei vor pierde 570 de lei după plata CASS și a impozitului; Pensiile nu se vor mai indexa cu 7% de la 1 ianuarie 2026. Al doilea val de austeritate Premierul Ilie Bolojan a promis că va tăia pensiile speciale în al doilea val, promis pentru lunile iulie-august. De asemenea, guvernul va reduce numărul de posturi în consiliile de administrație. Potrivit Newsweek, un director dintr-o companie de energie are venituri de 63.000 de lei. „Se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani, se majorează TVA la produse de bază și se îngheață salariile din sistemul public. Reducerea cu 50% a sumei forfetare nu afectează dreptul parlamentarilor de a-și desfășura activitatea. Parlamentarii beneficiază deja de alte drepturi salariale și logistice, inclusiv indemnizație, cazare, transport și personal angajat la cabinet. Această măsură este cu atât mai justificată cu cât în prezent, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual”, arată BNS. Autorul recomandă: Calcul complet | Ce pensie vei avea după „recalcularea” CASS, dacă acum primești 5.000 lei