Sorin Grindeanu: „Susținerea economiei va fi inclusă în pachetul doi, valul doi”

sorin-grindeanu:-„sustinerea-economiei-va-fi-inclusa-in-pachetul-doi,-valul-doi”

Sorin Grindeanu anunță pachetul de măsuri agreat politic de Coliție în pachetul doi al Guvernului Bolojan. Consiliile de administrație din companiile de stat vor fi drastic reduse, o dată cu cuantumul indemnizațiilor. De asemenea, se va pune accent pe taxarea multinaționalelor, bănci sau alte entități comerciale. Băieții deștepti din energie nu vor fi nici ei uitați. Susținerea economiei va fi inclusă în pachetul doi, valul doi. Noi vrem să discutăm mult despre și să luăm decizii despre ceea ce înseamnă consiliu de administrație și reducerea acestora. Au mai fost limitate aceste indemnizații. Depinde și de importanța acelei companii, că una este să fii în consiliul de administrație, nu știu la o tipografie și alta este să fi în consiliul de administrație la Portul Constanța, sau la Aeroportul Otopeni, sau la CNAIR. Limitarea participării în consiliile de administrație și indemnizație vor fi reduse, confirmă Grindeanu.  Al doilea lucru, prima măsură ar fi limitarea participării în consiliul de administrație, reducerea indemnizației, a indemnizațiilor și stratificarea lor. Din punctul meu de vedere este este extrem de de important este de a ne ocupa în perioada următoare de ce înseamnă transferul de capital din România. Aici trebuie măsuri. Sunt companii care nu consumă nimic din România, subliniază președintele interimar PSD. E pentru prima dată când o spun public. În perioada aceea în care am fost director la ANCOM, obligația anumitor companii era să vină, fie și acuma, să vină să-și prezinte datele economice, bilanț… Există companii mari pe care le știm cu toții, da, care nici măcar birotica sau chestiuni de acest tip nu și le cumpără din România. Salarii plimbate prin paradisuri fiscale, este o altă temă pusă pe masă de Grindeanu. Sunt domni care apar la televizor și ne dau lecții, guvernanților, și au dat în această perioadă care își iau salariile prin firme, în paradisuri fiscale și nu plătesc impozite în România. Doar că o să venim cu reglementări de acest tip și am anunțat în azi în Parlament cu un pachet care să se dea reglementări care să se adreseze și acestor tipuri de de măsuri. Băieților deștepți din energie li se pregătește ceva, promite social-democratul. Asta doua poveste. A treia, o chestiune care de ani de zile a rămas așa, cumva în aer, sunt acești băieți deștepți din energie care, indiferent de guvern, cel puțin în ultimii 15 ani, 20 de ani au supraviețuit poate mai bine și au făcut profituri uriașe. Și am ajuns în acest moment și am cerut ministrului Bogdan Ivan să vină cu o reglementare. Am ajuns în acest moment o țară care totuși are potențial energetic, să aibă una din cele mai scumpe energii din euro. Sucursalele băncilor din România câștigă mi mult ca în țara mamă, observă Grindeanu. Eu spun că da, sunt bănci, ca să dau un exemplu. Da, sunt bănci care în România sucursala din România da, sucursală aici. Bănci, totuși, cu sediul central în altă parte, sucursala din România câștigă de trei-patru ori mai mult decât în țara mama de unde au venit. Aici lucrurile trebuie să fie reglementate, și vor fi, în perioada următoare și partea acordului pe care noi le-am discutat cu celelalte forțe politice din din această coaliție. Citiți și: Sorin Grindeanu, despre Cioloș – șef de serviciu secret: O SPECULAȚIE / Ce spune liderul PSD despre Nicușor Dan

Parlamentarii dezbat și votează luni moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan

parlamentarii-dezbat-si-voteaza-luni-motiunea-de-cenzura-depusa-de-aur-impotriva-guvernului-bolojan

Deputații și senatorii se reunesc luni, de la ora 15.00, într-un plen comun, pentru a dezbate și a vota moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Moțiunea este intitulată „Au ruinat țara și cum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” și a fost citită joi în Parlament de Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. Moțiunea a fost semnată de parlamentarii AUR, POT, SOS România și de cei neafiliați. În textul moțiunii, ințiatorii susțin că majorarea TVA de la 19% la 21%, măsură inclusă de Guvern în primul pachet de măsuri fiscale, aduce prețuri mai mari la alimente, servicii, medicamente, locuințe sau chirii. „Românii vor resimți din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Și toate acestea în timp ce veniturile lor sunt înghețate! Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat. Astfel, dispare interesul antreprenorilor de a mai dezvolta afaceri în România. Cu un impozit de 16% deja în vigoare, înseamnă că orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câștiguri la stat, dacă vrea să își retragă banii din firmă”, se mai arată în textul moțiunii. „Austeritatea e doar pentru cei mulți și necăjiți” De asemenea, inițiatorii moțiunii mai acuză că sănătatea și educația vor fi cele mai afectate domenii. „Se introduce CASS, atât pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului, cât și pentru pensiile de peste 3.000 de lei – adică românii care au muncit o viață și au contribuit cinstit sunt din nou jefuiți de stat! Ilie Bolojan are tupeu să spuncă că aceste pensii sunt „mari”, în timp ce el încasează lunar peste 15.000 de lei net doar din funcția de premier, fără sa mai punem la socoteală restul privilegiilor. Cu un cinism greu de egalat, prim-ministrul a declarat încă din 2 iulie că primele nesimțite de 35.000 de euro pentru judecătorii CCR pensionari „sunt prevăzute de lege” și, deci, vor fi plătite. Cu alte cuvinte, austeritatea e doar pentru cei mulți și necăjiți – nu pentru clientela de lux a statului”, mai scrie în moțiune. Pentru a trece moțiunea de cenzură, opoziția are nevoie de votul a 233 de parlamentari. În acest moment, însă, partidele din opoziție adună doar 153 de parlamentari. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare” Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis

Ilie Bolojan: Pentru a combate munca la negru trebuie controale

ilie-bolojan:-pentru-a-combate-munca-la-negru-trebuie-controale

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a susținut în conferința de presă de azi privind implementarea celui de-al doilea pachet fiscal, că înainte de majorarea taxelor, statul român trebuie să le încaseze pe „cele stabilite”. Premierul susține că trebuie efectuate controale stricte pentru a combate evaziunea fiscală și „munca la negru”. „O altă componentă importantă al acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale, măsuri de a ne încasa veniturile. Înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite pentru că din păcate nu le încasați cum trebuie. Așa este! Și aici e o direcție importantă e să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe alta.  Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat peste ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale serioase. Se știu zonele, cum sunt cele de construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă. Trebuie să fie niște indicatori de performanță pentru cei care fac controale”. Ilie Bolojan: Digitalizarea ANAF e o poveste fără sfârșit În conferința de presă de la Guvern, Ilie Bolojan a declarat că este necesară finalizarea procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a funcționa mai eficient. El a propus limitarea mandatelor celor cu funcții de conducere. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. La ANAF să se facă digitalizarea.  Dacă e un deșert de informații, vă imaginați că eficiența de controale e foarte redusă.   Este un grup de lucru care lucrează la modificarea legislației, la care lucrează Tanczos Barna,  pe chestiuni de insolvență. Poți foarte ușor să gestionezi creanțele unei mari companii cu datorii, unui paravan, după care nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările. Trebuie să avem capacitatea de a confisca, de a executa silit, avem niște arierate enorme de zeci de miliarde. Sunt responsabilități importante în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile pentru că avem probleme destul de serioase în întreaga țară. Premierul atenționează că s-au făcut numeroase abateri în ultimii ani: „Avem practici neunitare în exercitarea controlului, acumularea de aerate mari care arată că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fi protejat de cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu, societăți care trebuiesc avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu raportează sumele reale, ci sumele mult mai mici, controale formale.” Autorul recomandă: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul

Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale. Avem forma finală. Modificări pe ultima sută de metri / UPDATE: Ședința din Parlament a început

guvernul-bolojan-isi-asuma-raspunderea-pe-pachetul-de-masuri-fiscale-avem-forma-finala.-modificari-pe-ultima-suta-de-metri-/-update:-sedinta-din-parlament-a-inceput

Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul fiscal. Ședința plenului reunit a început. Forma finală a pachetul fiscal este disponibilă aici Lege_Amendamente_preluate UPDATE Forma actuală a pachetului. Unde au apărut modificări CASS 10% pentru pensii mai mari de 3.000 lei. Se aplică în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Scutire CASS pentru pensionari din 2028 ( an electoral): Bursa pentru mamele minore rămâne: Bursă lunară de 700 lei pentru mamele minore reintegrate în școală, cu condiția frecventării cursurilor. În 2026, subvenția alocată partidelor politice se reduce cu 40% față de 2024. De menționat că în anul 2024( an electoral) suma a fost mult mai mare față de 2023. ACCIZA LA ȚIGĂRI: Nu crește până la 31 martie 2026. Nivel fix între 1 august 2025 – 31 martie 2026: 576,36 lei / 1.000 țigarete. Impozit pe câștiguri la jocurile de noroc: crește de la 3% la 4% (inițial fusese propus 10%). UPDATE Surse: Ședința amânată pentru ora 17:00 „Şedinţa va începe cel puţin la ora 17.00”, potrivit surselor MEDIAFAX. Conform unor surse guvernamentale, unii miniştri au fost convocaţi în cursul zilei la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Amânarea şedinţei a venit pe fondul solicitării social-democraţilor de a introduce unele amendamente în proiectul Legii Austerităţii. Luni, Partidul Social Democrat a depus 18 amendamente la pachetul de măsuri fiscale, printre care creşterea pragului de aplicare a contribuţiei de sănătate pentru pensii de la 3.000 la 4.000 de lei şi reducerea cu 40% a subvenţiei pentru partide, informează Gândul. Partidul Social Democrat a depus luni, o serie de 18 amendamente la proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar. Printre măsuri se numără majorarea plafonului de la care se aplică contribuţia de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor, de la 3.000 la 4.000 de lei lunar. Conform amendamentului, pensionarii care încasează pensii de până la 4.000 de lei pe lună nu vor datora CASS. Măsura ar urma să se aplice temporar, între 1 august 2025 şi 31 decembrie 2026, în contextul necesităţii corectării deficitului bugetar. PSD susţine că modificarea respectă angajamentele din programul de guvernare şi solicită în continuare scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii sociale, persoane persecutate politic de regimul comunist, veterani, văduve de război, deportaţi sau persoane implicate în lupta anticomunistă. Totodată, părinţii aflaţi în concediu pentru creşterea copilului, cu venituri sub 3.000 de lei, ar urma să fie scutiţi de contribuţia de sănătate. În plus, printr-un alt amendament, social-democraţii vizează reducerea cu 40% a subvenţiei acordate partidelor politice, faţă de nivelul din anul trecut. UPDATE Pachetul final de măsuri a fost schimbat pe ultima sută de metrii Ședința de parlament în care Guvernul Bolojan urmeză să își asume răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale urma să înceapă la ora 15:00, dar acesta pare că va fi întârziată sau chiar posibil amânată. Pachetul final a suferit mai multe modificări în ultimele ore și forma finală nu este încă trimisă. UPDATE 14:30 Ședința de guvern s-a încheiat Ședința de Guvern condusă de premierul Ilie Bolojan s-a încheiat după aproximativ o oră, în cadrul acesteia fiind stabilită forma finală a proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare. Imediat după încheierea ședinței, membrii Cabinetului s-au deplasat la Parlament, unde Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar. Deși fusese programată inițial la ora 12:30, ședința a fost amânată pentru 13:30. Asumarea răspunderii în plenul Parlamentului este programată pentru ora 15:00. Între timp, reprezentanții AUR au anunțat că vor iniția o moțiune de cenzură în termenul constituțional de trei zile de la angajarea răspunderii Guvernului. UPDATE 13:56 PSD propune majorarea pragului pentru CASS la pensii și reducerea subvenției pentru partide Partidul Social Democrat a depus luni, o serie de 18 amendamente la proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar. Printre măsuri se numără majorarea plafonului de la care se aplică contribuția de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor, de la 3.000 la 4.000 de lei lunar. Conform amendamentului, pensionarii care încasează pensii de până la 4.000 de lei pe lună nu vor datora CASS. Măsura ar urma să se aplice temporar, între 1 august 2025 și 31 decembrie 2026, în contextul necesității corectării deficitului bugetar. În plus, printr-un alt amendament, social-democrații vizează reducerea cu 40% a subvenției acordate partidelor politice, față de nivelul din anul trecut. UPDATE 12:30 Opoziția depune moțiune de cenzură după angajarea răspunderii de către guvern Parlamentari ai Opoziției au semnat deja pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan. Inițiativa aparține AUR, scrie Gândul. Acest lucru se va întâmpla după ședința plenului reunit al Parlamentului, în care premierul își va angaja răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Surse politice precizează pentru Gândul că a început strângerea de semnături necesare, de la parlamentarii AUR, POT, SOS și grupul neafiliaților din Alianța Întâi România. „Au dat foc țării și acum ne cer bani să stingă incendiul – afară cu piromanii din Guvern!”, este titlul moțiunii de cenzură din sesiunea extraordinară, care se încheie luni, 7 iulie. UPDATE 12:02 Guvernul a anunțat schimbarea orei de începere a ședinței de Guvern. Astfel, aceasta va avea loc la ora 13.30. UPDATE: Ședință de guvern, de la ora 12:30 Guvernul se reunește luni, de la ora 12.30, în ședință pentru aprobarea formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament. „Ședința este dedicată aprobării formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament, după analizarea amendamentelor depuse de parlamentari”, se arată în comunicat. De la ora 15.00, premierul Ilie Bolojan va participa la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului convocată în contextul angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal – bugetare. Știrea inițială Începând de vineri seara până luni dimineață, la ora 8.00, parlamentarii au putu depune amendamente. Executivul a aprobat, vineri, proiectul Legii Austerității pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și,

Mihai Enache (AUR): Vom face tot posibilul să depunem o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan

mihai-enache-(aur):-vom-face-tot-posibilul-sa-depunem-o-motiune-de-cenzura-impotriva-guvernului-bolojan

„Nu putem lua nici măcar un leu, nici 5 lei, nici 10 lei, de la pensionarii cu niște pensii de 3.000 lei, care sunt de fapt niște pensii de supraviețuire, fără să ne atingem de pensiile speciale. Nu putem lua nici măcar un leu de la mamele care își cresc copiii, fără să ne atingem de veniturile uriașe, salarii de 10.000 de euro, de la director, directorași din diverse instituții care n-au nicio altă calitate, în afară de aceea de membru de partid”, spune politicianul. El adaugă că „nu putem taxa, suplimentar, nici cu 1% mediul privat de afaceri, fără să ne atingem de sutele și sutele de instituții inutile”. „Fiecare parlamentar, indiferent de partidul din care provine, să-și asculte în aceste zile alegătorii și nu doar șefii de partid, pentru că alegătorii sunt cei care i-au trimis în Parlament pentru a legifera în favoarea lor. Și astăzi, prin acceptarea măsurilor asumate de guvernarea Nicușor Dan Bolojan, parlamentarii care nu vor reacționa la acest demers sunt doar niște trădători ai celor care i-au votat”, mai spune Enache.

Opoziția depune moțiune de cenzură după angajarea răspunderii de către guvern: Au dat foc țării și acum ne cer bani să stingă incendiul

opozitia-depune-motiune-de-cenzura-dupa-angajarea-raspunderii-de-catre-guvern:-au-dat-foc-tarii-si-acum-ne-cer-bani-sa-stinga-incendiul

Acest lucru se va întâmpla după ședința plenului reunit al Parlamentului, în care premierul își va angaja răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, scrie Gândul. Surse politice precizează pentru Gândul că a început strângerea de semnături necesare, de la parlamentarii AUR, POT, SOS și grupul neafiliaților din Alianța Întâi România. „Au dat foc țării și acum ne cer bani să stingă incendiul – afară cu piromanii din Guvern!”, este titlul moțiunii de cenzură din sesiunea extraordinară, care se încheie luni, 7 iulie. Critici dure la adresa măsurilor fiscale propuse Potrivit inițiatorilor, „Guvernul ne-a pregătit un adevărat șoc economic, impus peste noapte, în mijlocul verii, ignorând orice aparență de predictibilitate. TVA general crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse, pentru alimente, medicamente, locuințe și servicii de bază ajung de la 5% și 9% la 11%”. „Românii vor resimți din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Și toate acestea în timp ce veniturile lor sunt înghețate! Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat. Astfel, dispare interesul antreprenorilor de a mai dezvolta afaceri în România. Cu un impozit pe profit de 16% deja în vigoare, înseamnă că orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câștiguri la stat, dacă vrea să-și retragă banii din firmă”, se arată în textul moțiunii. De asemenea, reprezentanții opoziției transmit motivele pentru care „nu pot accepta” Legea austerității propusă de cabinetul condus de Ilie Bolojan: -Partidele actualei coaliții guvernamentale sunt singurii vinovați de situația bugetară actuală și este profund imoral să repari o ticăloșie cu aceiași oameni care au comis-o; -Măsurile cuprinse în această lege sunt menite a induce recesiune și scăderea nivelului de trai; -Creșterea taxelor pe consum va produce creșterea necontrolată, la niveluri de peste 10%, a prețurilor de consum, având un caracter puternic inflaționist; -Costul austerității este repartizat doar românilor (antreprenori, salariați și pensionari), în vreme ce marile corporații multinaționale sunt scutite de orice creștere a fiscalității, iar administrația este scutită de orice diminuare a risipei pe care o face; -Niciuna dintre măsurile propuse nu are ca obiectiv risipa sau furtul din banul public, iar cheltuielile exagerate de acum sunt considerate justificate – suplimentarea prețului la contractele publice deja atribuite depășind anual 20 de miliarde de lei (vezi cazul centralei electrice de la Iernut, al cărui cost crește de șase ani neîntrerupt sau al centurii de la Comarnic, care a „beneficiat” de o suplimentare de aproximativ o treime din costul la data semnării contractului plus refacerea studiului de fezabilitate după execuția a 48% din lucrare). Etapele depunerii moțiunii și calendarul posibil al votului Pentru depunerea moțiunii de cenzură, inițiatorii au nevoie de 116 semnături. Procedural, moțiunea se poate depune în trei zile de la angajarea răspunderii. Inițiatorii doresc să facă acest lucru luni. Dacă vor reuși strângerea de semnături în aceeași zi în care Bolojan își angajează răspunderea, Birourile Permanente ar putea decide citirea textului tot luni. Articolul 113, alin. 3 din Constituția României prevede că „Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere”. După ședința de la ora 15.00, Birourile Permanente ale celor două Camere se vor reuni pentru înștiințarea plenului cu privire la depunerea moțiunii. Surse politice informează că dezbaterea și votul ar putea avea loc cel mai târziu vineri.

Plen comun al Parlamentului pentru asumarea răspunderii guvernului pe Legea Austerității

plen-comun-al-parlamentului-pentru-asumarea-raspunderii-guvernului-pe-legea-austeritatii

ncepând de vineri seara până luni dimineață, la ora 8.00, parlamentarii pot depune amendamente. Executivul a aprobat, vineri, proiectul Legii Austerității pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, potrivit unui comunicat de presă. Executivul menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective. Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani. Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară. Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare. Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB. „Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente – măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României”, se menționează în finalul comunicatului.

Fără dublarea impozitului suplimentar pentru băncile mici

fara-dublarea-impozitului-suplimentar-pentru-bancile-mici

Ilie Bolojan pare să cedeze în privința impozitării drastice pentru anumiți jucători economici din piață. Băncile care dețin o cotă de piață sub 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar românesc vor plăti un impozit de doar 2% pe cifra de afaceri, în loc de 4% , cum era propunerea inițială. „2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv, pentru instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, calculată ca medie aritmetică a cotelor de piață ale instituției de credit/sucursalei, din anul precedent celui de calcul”, se arată în textul Guvernului. În primă fază, pachetul fiscal anunțat de Guvern prevedea un impozit de 4% pe cifra de afaceri pentru toate băncile din România, aplicabil atât pentru a doua jumătate a anului 2025, cât și pentru întreg anul 2026. Ulterior, forma modificată reduce nivelul la 2% pentru anul 2025 și la 1% pentru 2026, însă doar pentru băncile mici rămâne constant la 2% pe toată durata aplicării măsurii. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele

Guvernul Bolojan în fața primei posibile MOȚIUNI de CENZURĂ. Pachetul 1 de austeritate fiscală va fi asumat luni

guvernul-bolojan-in-fata-primei-posibile-motiuni-de-cenzura.-pachetul-1-de-austeritate-fiscala-va-fi-asumat-luni

Cabinetul Bolojan își asumă răspunderea în Parlament pentru pachetul 1 de măsuri privind măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Dacă nu va trece asumarea, prin moțiune ulterioară, Guvernul poate pica cu tot cu program cu tot. AUR, SOS și POT au afirmat că se vor opune. „Ne propunem ca după ședința de Guvern să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței ECOFIN, să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii, după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de Guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare”, a afirmat Ilie Bolojan vineri. Parlamentarii s-au învrednicit Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente. Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, la începutul şedinţei de Guvern în care s-a  dezbătut primul pachet de măsuri de reducere a deficitului, că şi-a propus să depună proiectul la Parlament, iar cel mai târziu marţi, data şedinţei ECOFIN, să se intre pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii, după preluarea amendamentelor. Procedura este prevăzută de ARTICOLUL 114 din Constituţia României, care prevede:  Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113. Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere. Citiți și: Guvernul a adoptat vineri primul pachet cu măsurile fiscale. Bolojan: „Ne propunem ca după ședința de Guvern să depunem acest proiect la Parlament” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele

Sindicatul Guvernului atacă dur măsurile anunțate de Ilie Bolojan: Premierul killer-ește din nou

sindicatul-guvernului-ataca-dur-masurile-anuntate-de-ilie-bolojan:-premierul-killer-este-din-nou

„Premierul „killer”-ește din nou: un val de măsuri abuzive care ignoră realitatea și dorința cetățenilor. Conferința de presă susținută astăzi, la ora 17:00, de premierul României, Ilie-Gavril Bolojan, marchează un nou episod de dispreț față de nevoile și drepturile oamenilor. Măsurile anunțate nu sunt doar profund greșite, ci autoritare, cinice și complet rupte de realitate. Premierul României continuă să confunde disciplina bugetară cu dictatura administrativă. În loc să vină cu soluții reale, ancorate în nevoile comunității, a ales din nou calea tăierilor oarbe, a austerității mascate și a deciziilor luate fără consultare publică. Această atitudine de a devenit marca aroganței administrative. Fie că e vorba despre restrângerea unor servicii publice, disponibilizări ascunse sub „optimizare” sau alocări bugetare netransparente, toate deciziile prezentate astăzi sunt un atac frontal la adresa fiecărui cetățean, transmite sindicatul. Conform acestuia,Guvernul Bolojan riscă să transforme modernizarea statului într-un experiment social periculos, cu funcționari demotivați și cetățeni împovărați fiscal: „Statul trebuie să elaboreze și să implementeze o reformă în serviciul oamenilor, nu să ceară sacrificii sociale pentru delapidarea bugetului național cu 65 de miliarde de lei, într-un an electoral. Partidul domniei-sale a fost la guvernare și a fost un complice tăcut la acest dezmăț pe bani publici”. „Ce este și mai grav, mai trist decât ceea ce ne-a anunțat premierul României este faptul că nimeni nu ne poate răspunde la următoarele întrebări: – De ce nu vedem reduceri de indemnizații pentru membrii tuturor consiliilor de adminsitrație din companiile/ întreprinderile de stat, naționale sau locale? – De ce nu vedem în acest pachet masura reducerii numărului de membri din consiliile de adminsitrație din companiile/ întreprinderile de stat, naționale sau locale? – De ce avem încă pensii speciale? – De ce nu se respectă rezultatul referendumului național privind numărul de parlamentari? – De ce nu se reduc indemnizațiile parlamentarilor? – De ce la Guvernul României un demnitar încă cheltuie lunar între 21.000 lei și 30.000 lei pentru a se deplasa (mașină, șofer, combustibil)? – De ce unii angajați detașati, transferați, angajați la stat pot cumula pensia cu salariul? – De ce consideră premierul României că pachetul nostru salarial nu este construit legal și îl diminuează după pofta inimii în timp ce declară public că indemnizațiile pentru judecătorii CCR care se pensionează sunt legale? De ce dubla măsură? – De ce premierul României nu se atinge de nababii administrației publice care au salarii sau indemnizații lunare astronomice (de exemplu: Traian Preoteasa, Director General CFR Călători.: ~11 000 €, Traian Halalai, Președinte EximBank: ~30 500 €, Marius Dan Șiulescu, Director General Romsilva: ~8 900 €, Bogdan Neacșu, Director General CEC Bank: ~27 000 €, Daniel Istrate, Director STB București: ~12 000 €, Director la Salrom: ~8 750 €, Șefa CNI: ~14 200 € etc.)”, arată sindicatul. Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului este de părere că România nu are nevoie de dictat, ci de soluții: „România nu mai are nevoie de reforme mimate și de ipocrizie instituționalizată. Adevărata modernizare a statului nu se face cu pumnul în masă și cu o sabie a tăierilor fluturată haotic peste oameni cinstiți, ci cu responsabilitate, echitate și respect pentru contribuabilii și angajații onești. Nicio guvernare nu are legitimitatea morală să ceară sacrificii în timp ce refuză să-și sacrifice propriile privilegii. Atât timp cât luxul din vârful aparatului de stat rămâne neatins, iar cei care au contribuit la dezastrul bugetar sunt protejați, niciun român nu trebuie să accepte aceste măsuri. România nu este o organizație cu acționari invizibili, ci o democrație, iar într-o democrație, guvernul nu impune, ci servește”.