Etichetă: guvern

De ce ideea unui premier tehnocrat este una proastă pentru România. Istoria ne arată limitele clare

De ce premierii tehnocrați reușesc rar fără sprijin politic. Lecții pentru România Istoria arată că guvernele tehnocrate pot funcționa doar în anumite condiții. În lipsa acestora, tehnocrații ajung rapid să depindă de aceleași partide pe care ar trebui, teoretic, să le înlocuiască temporar. Un premier tehnocrat este, de regulă, o persoană fără funcție de conducere într-un partid, selectată pentru competența profesională sau pentru credibilitatea sa instituțională. În Europa, astfel de premieri au venit adesea din bănci centrale, instituții europene, universități, administrație sau organisme internaționale. Italia, cazul cel mai cunoscut Italia este una dintre țările europene care au apelat cel mai des la guverne tehnocrate sau conduse de tehnocrați. În 1993, Carlo Azeglio Ciampi, fost guvernator al Băncii Italiei, a devenit premier într-un moment de criză majoră a sistemului politic, după scandalul de corupție Tangentopoli. În 1995, Lamberto Dini, fost director general al Băncii Italiei și fost ministru de Finanțe, a condus un guvern de tranziție după căderea executivului condus de Silvio Berlusconi. Mario Monti și Mario Draghi Mario Monti, fost comisar european, a fost numit premier în 2011, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro. Italia se confrunta cu presiuni puternice pe piețele financiare, iar guvernul Berlusconi își pierduse credibilitatea. Monti a reușit să calmeze temporar piețele și să adopte reforme fiscale, ale pensiilor și ale pieței muncii. Succesul său a fost însă limitat. Măsurile de austeritate au produs costuri sociale importante, economia a rămas slabă, iar sprijinul public pentru guvern s-a erodat. Când Monti a încercat să transforme capitalul tehnocratic într-un proiect electoral, rezultatul a fost modest. Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, a condus Italia între 2021 și 2022. El a beneficiat de o reputație internațională excepțională și de o coaliție largă, formată pentru gestionarea pandemiei și a fondurilor europene de redresare. Guvernul său a fost perceput ca o garanție de stabilitate într-o perioadă dificilă. Totuși, și Draghi a căzut atunci când partidele din coaliție au retras sprijinul politic. Cazul Dragi este unul dintre cele mai clare exemple că autoritatea tehnocratică nu poate înlocui matematica parlamentară. Grecia: tehnocratul ca administrator al austerității În Grecia, Lucas Papademos, fost vicepreședinte al Băncii Centrale Europene, a fost numit premier în 2011, într-un moment critic al crizei datoriilor. Misiunea sa era să asigure aplicarea acordului de bailout și să evite intrarea țării în incapacitate de plată. Papademos a obținut adoptarea unor măsuri cerute de creditorii internaționali, dar acestea au inclus reduceri de cheltuieli, tăieri salariale și reforme dure. Votul din Parlament a avut loc pe fondul unor proteste violente la Atena. Guvernarea tehnocrată a evitat haosul financiar imediat, dar nu a produs consens social; dimpotrivă, a accelerat prăbușirea partidelor tradiționale și ascensiunea forțelor anti-sistem. Cehia și Tunisia: exemple de mandat limitat Există și cazuri în care guvernele tehnocrate au fost considerate relativ reușite. În Cehia, Jan Fischer, fost șef al Biroului de Statistică, a condus între 2009 și 2010 un guvern tehnocrat cu mandat limitat. Cabinetul său a avut ca principal obiectiv administrarea țării până la alegeri, fără să deschidă reforme majore sau teme ideologice. Tocmai această limitare a mandatului a contribuit la stabilitate. Un alt exemplu este Tunisia, unde Mehdi Jomaa a condus un guvern tehnocrat în 2014, după o criză politică severă. Guvernul său a făcut parte dintr-un acord mai larg între partide și societatea civilă, care a permis adoptarea unei noi Constituții și organizarea de alegeri. România: precedentul Cioloș România are deja un precedent relevant. Dacian Cioloș a fost numit premier în noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta, pe fondul protestelor declanșate de tragedia de la Colectiv. Guvernul său a fost prezentat drept unul tehnocrat, cu un mandat de aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Cabinetul Cioloș a avut câteva zone în care a fost apreciat: transparență administrativă, unele măsuri în sănătate, fonduri europene și reforme punctuale. În același timp, guvernul a fost dependent de un Parlament controlat de partide care nu îi aparțineau. Mandatul scurt a limitat capacitatea de reformă. După alegerile din 2016, puterea politică a revenit la partide, iar multe dintre direcțiile deschise de guvernul tehnocrat au fost încetinite sau abandonate de PSD-ul lui Liviu Dragnea. PSD și-a concentrat campania pe atacuri la premierul tehnocrat pe care în teorie îl sprijinea indirect. La prima vedere, ideea poate părea convenabilă. Un premier fără carnet de partid, cu profil profesional solid, ar putea fi prezentat ca o soluție de calmare, mai ales într-un moment în care partidele nu reușesc să refacă o majoritate stabilă. În realitate, pentru România de astăzi, un premier tehnocrat ar avea un spațiu de manevră foarte limitat și riscă să devină mai degrabă un paravan politic decât un instrument real de reformă. Problema centrală este deficitul. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. În acest context, viitorul guvern nu va avea de administrat o perioadă liniștită, ci una în care sunt necesare măsuri nepopulare: reducerea cheltuielilor, reforme administrative, corectarea dezechilibrelor bugetare și îndeplinirea jaloanelor pentru fondurile europene. Tocmai aici apare limita unui premier tehnocrat. El ar putea propune reforme, dar nu le-ar putea impune singur. Orice măsură fiscală, orice restructurare administrativă și orice reformă cu impact bugetar ar avea nevoie de voturi în Parlament. Partidele care l-ar instala ar putea, în același timp, să-i blocheze proiectele, să le amâne, să le dilueze sau să-l amenințe permanent cu o moțiune de cenzură. România tocmai a văzut cât de rapid poate fi folosită o moțiune de cenzură ca instrument de reglare politică. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a strâns 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Un premier tehnocrat ar intra, așadar, în funcție cu o vulnerabilitate structurală: nu ar avea partid propriu, nu ar controla o majoritate și nu ar putea disciplina parlamentarii care îi dau votul de învestitură. În loc să fie un premier al reformelor, ar putea deveni un premier al compromisurilor minimale.

Ciprian Ciucu(PNL): Noi nu avem calcule. În acest moment calculele trebuie să fie la Cotroceni, la Nicușor Dan și la Grindeanu, care a dărâmat acest guvern

Primarul general al Capitalei și prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal, Ciprian Ciucu, a declarat duminică seară într-o intervenție la Digi 24 că partidul său nu are calcule pentru o viitoare guvernare. „Nu noi am adus țara în situația de a nu fi guvernată de un guvern cu putere depline. Noi nu avem calcule. În acest moment calculele trebuie să fie la Cotroceni, la Nicușor Dan și la Grindeanu, care a dărâmat acest guvern. Ei doi trebuie să se întâlnească în primul rând, să-i ofere domnul Nicușor Dan lui Sorin Grindeanu opțiunea de a forma guvernul. Pentru că au picat un guvern votat, care funcționa în baza unui protocol, care a fost parafat la Cotroceni. Și cei doi sunt principali actori în acest moment la care trebuie să căutăm soluții. În primul rând, Nicușor Dan este președintele României și mediază foarte bine, este excelent, face acest lucru. Sorin Grindeanu, artizanul puciului prin care au dărâmat guvernul”, a declarat Ciprian Ciucu. PNL  așteaptă ca PSD să-și asume guvernarea, iar Nicușor Dan, președintele României, să ceară PSD să-și asume guvernarea. „Este gestul corect, imediat după ce dai jos un guvern, să-ți asumi guvernarea”, a mai spus Ciucu.

Siegfried Mureșan, atac la adresa PSD pe tema deficitului și comparație cu Grecia: În 2024, cu Grindeanu în Guvern, România a avut deficit de 9,3% din PIB”

Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a publicat vineri, pe pagina sa de Facebook, un mesaj critic la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, în contextul discuțiilor despre deficitul bugetar și riscul de recesiune. Acesta a făcut o comparație cu situația din Grecia din perioada crizei economice, susținând că România a evitat un scenariu similar prin măsuri corective luate anterior. „Când îl mai auzim pe domnul Grindeanu că vorbește despre deficit și recesiune, vă rog să îi spunem următorul lucru: În anul 2024, cu premier PSD și cu domnul Grindeanu în Guvern, România a avut un deficit de 9,3% din PIB. În anul 2008, Grecia a avut un deficit de 9,8% din PIB, nu a luat nicio măsură corectivă, iar în anul 2009 a ajuns la un deficit de 15% din PIB și a intrat într-o criză de 10 ani. Rata șomajului în Grecia a ajuns la 27% în timpul crizei. Noi am evitat o asemenea criză, fiindcă premierul Bolojan a luat măsurile corective anul trecut. Să nu fim ca Grecia! Să nu fim ca domnul Grindeanu!”, a transmis Siegfried Mureșan. Europarlamentarul susține că diferența dintre România și Grecia a fost reacția rapidă la dezechilibrele bugetare. El a avertizat că lipsa măsurilor poate duce la efecte economice grave pe termen lung.

Dominic Fritz: PSD a încercat să frâneze reformele. Cu acest acord vrem ca PNL și USR să aibă o forță mult mai mare decât singure

Liderul USR, Dominic Fritz, a avut o intervenție joi seara, la Digi24, la scurt timp după mesajul comun transmis de USR și PNL privind o coordonare comună după ruptura cu PSD. Acesta a afirmat că acordul dintre cele două formațiuni constituie o încercare de consolidare a unei majorități reformiste și are la bază colaborarea din ultimele luni de guvernare. „Nu l-am semnat repede, am fost împreună la guvernare de aproape 11 luni și am guvernat bine împreună, tocmai de aceea noi nu am inițiat nicio moțiune de cenzură”, a declarat Fritz la Digi24. Acesta a acuzat PSD că „a încercat să frâneze reformele” și a explicat că scopul înțelegerii dintre PNL și USR este consolidarea influenței celor două formațiuni. „Adevărul este că PSD a încercat să frâneze reformele și ce vrem să facem cu acest acord este ca cele două partide – PNL are 14%, USR are 12% – împreună să aibă o forță mult mai mare decât dacă fiecare singur s-ar lupta și s-ar uita doar la propriul interes. Acum interesul comun, nu doar al celor două partide, ci interesul comun al tuturor românilor care își doresc ca în sfârșit în această țară să se schimbe ceva, ca în sfârșit să terminăm cu această putere nevăzută în toate instituțiile de stat, fix asta este direcția pe care trebuie să o luăm acum”, a completat Fritz. Fiind întrebat care este următorul pas politic al PNL și USR, Dominic Fritz a declarat că nu există „un scenariu secret” și că actuala criză politică nu a fost provocată de aceste două formațiuni. „Nu noi am declanșat această criză, nu există un scenariu secret pe care acum nu vi-l spunem, ci ne asigurăm ca guvernarea să meargă mai departe în timp ce PSD să vină în sfârșit cu soluția lor. (…) Toată ideea PSD-ului că «haideți că am glumit cu o moțiunea asta, haideți înapoi, acum vrem să guvernăm, să fie pace și prietenie și să fie atenție stabilitate», asta nu mai merge. Nu mai putem să sacrificăm speranțele românilor că se va schimba ceva pe altarul stabilității”, a conchis Fritz.  PNL și USR anunță coordonare comună după ruptura cu PSD Joi seara, Dominic Fritz și Ilie Bolojan au anunțat, într-un mesaj comun, că PNL și USR vor coopera în perioada următoare în Parlament, în relația cu Guvernul interimar și la consultările de la Palatul Cotroceni, acuzând PSD de „acțiuni distructive împotriva bunei guvernări” și de o colaborare cu AUR. „În urma unei discuții deschise, am convenit să ne coordonăm pașii următori în fața acestei crize provocate artificial, în Parlament, în Guvernul interimar și la consultările de la Palatul Cotroceni”, se arată în mesajul comun publicat pe Facebook.

Alegeri Bulgaria. Rumen Radev a primit mandatul de a forma un nou guvern. Care este componența viitorului cabinet

Rumen Radev a prezentat joi viitorul cabinet, după ce a primit mandatul din partea președintei Bulgariei, Iliana Iotova, să formeze un nou guvern. Partidul său, Bulgaria Progresistă, a obținut 44,6% din voturi la scrutinul din luna aprilie, respectiv majoritatea locurilor în parlamentul de 240 de locuri. Acest lucru îi va permite lui Radev să conducă primul guvern de un singur partid din Bulgaria în aproape trei decenii, un impuls pentru stabilitatea politică după alegeri repetate. Potrivit presei de la Sofia, noul guvern va avea patru vicepreședinți. Din cabinetul lui Radev vor face parte Velislava Petrova-Chamova și Galab Donev, care vor prelua funcțiile de miniștri ai afacerilor externe și, respectiv, ai finanțelor. Printre prioritățile acestora se numără adoptarea rapidă a unui nou buget,stabilirea unui plafon al datoriei pentru a asigura plățile pentru pensii și salarii și recuperea fondurilor UE neîncasate. Rumen Radev devine, astfel, primul fost președinte care preia funcția de premier după ce a demisionat din cea mai înaltă funcție din Bulgaria. Anterior, Radev a câștigat de două ori alegerile prezidențiale, în 2016 și 2021. Potrivit Novinite, în contextul în care acum are funcția de premier, se așteaptă ca Radev să exercite un control puternic asupra executivului, în special asupra apărării și politicii externe, concentrându-se în același timp pe controlul inflației și reforma judiciară.

Steaua, pusă la pământ de o decizie a Guvernului. Sala Polivalentă nu se mai construiește

Steaua își ia adio, cel puțin pentru viitorul apropiat, de la proiectul care promitea să aducă în portofliul clubului o nouă Sală Polivalentă. Arena nu se mai construiește din cauza crizei care a lovit țara, iar Guvernul i-a înștiințat deja pe „militari” printr-o scrisoare oficială. Proiectul Sălii Polivalente din Ghencea, suspendat! Guvernul a înștiințat clubul Steaua Despre ridicarea unei Săli Polivalente în complexul Ghencea din București s-a discutat pentru prima oară în 2024, iar un an mai târziu, în 2025, s-au făcut și primii pași oficiali în acest sens. Concret, proiectul era încadrat în planul bugetar al Companiei Naționale de Investiții (CNI) pentru 2025, iar Clubul Sportiv al Armatei și-a făcut datoria de a depune toate documentele pentru a-l pune în mișcare. Mai apoi s-a finalizat studiul de fezabilitate și dosarul, iar „militarii” așteptau începerea licitației pentru lucrările de proiectare și construcție. Însă, noua Sală Polivalentă din Ghencea, care presupunea o investiție de 80.000.000 de euro, nu se mai realizează. Cel puțin nu în viitorul apropiat, deoarece Guvernul României a suspendat proiectul cel puțin până la data de 1 ianuarie 2028, după cum au aflat cei de la Gsp.ro. Conform sursei citate, Clubul Sportiv al Armatei a fost deja înștiințat printr-o scrisoare oficială care a fost expediată încă din toamna anului trecut, pe 5 noiembrie 2025 mai precis. În spatele deciziei Guvernului se află Ordonanța OUG 52/2025, care suspendă nu doar proiectul din Ghencea, ci și realizarea altor obiective de investiții noi din subprogramul „Săli de sport, Așezăminte culturale …”, informează aceeași sursă. Detalii despre poriect Sala Polivalentă din Ghencea promitea să ofere condiții net superioare actualei Săli Polivalente din București. În iulie 2025, Andrei Cian, angajat în cadrul CSA, oferea câteva detalii esențiale pentru ProSport: „Din câte știu, s-a dat drumul la proiect. Acum, cu toate schimbările survenite în țară, nu știm în ce stadiu este. Dar normal proiectul este pentru o sală undeva la 5.000 de locuri, chiar în spatele tribunei sud. Acolo ar trebui să fie sala și atunci vorbim de cu totul și totul altceva. Ar fi cu siguranță peste (n.n. Sala Polivalentă). La ce am înțeles că o să fie, ar trebui să fie cea mai modernă. Ca dotări și design. Am înțeles că s-a dat un design de la o sală din Statele Unite, deci proiectul ar arăta foarte interesant. Din ce am înțeles, dacă toate lucrurile ar decurge normal, de la anul ar putea să se apuce de ea. În 2028, 2029, am putea avea sală. De când sunt la Steaua, n-am avut niciodată sală, așa că nici 2029 nu mi se pare departe. Acolo s-a vorbit să intre handbalul și baschetul. Evident, vor mai avea loc și alte competiții, dar în principal cele două ar urma să-și desfășoare activitatea acolo”, declara Adrian Cian, pentru ProSport. Din păcate, odată cu suspendarea proiectului până cel puțin la data de 1 ianuarie 2028, șansele ca Sala Polivalentă din Ghencea să mai fie gata în 2029 sunt zero. Și asta pentru că arena urma să fie construită într-un termen de doi ani. Pe lângă suprafață de joc și tribune, proiectul încadrează o zonă de recuperare, un restaurant, 48 de locuri de cazare, parcare în subteran și alte facilități ultramoderne.

Raluca Turcan îi cere lui Grindeanu să devină premier după căderea Guvernului Bolojan: Când dărâmi un guvern, trebuie să arăți că poți guverna

Într-o postare publicată pe Facebook, Turcan a afirmat că PSD a contribuit la demiterea propriului executiv, deși făcea parte din coaliția de guvernare, și a acuzat social-democrații că au adoptat o atitudine „ca și cum ar fi fost în opoziție”. „Sorin Grindeanu ar trebui să înceapă negocierile pentru a obține funcția de premier. Atunci când răstorni un guvern, cu siguranță ești convins că știi să guvernezi mai bine. Hai să vedem!”, a scris Raluca Turcan. Ea a comparat situația actuală cu momentul din 2019, când Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură, iar liderul PNL de la acel moment, Ludovic Orban, și-a asumat funcția de prim-ministru. „Aceasta este conduita corectă. Nu poți să fii în dezacord cu propria guvernare și, în același timp, să eviți asumarea răspunderii”, a transmis Turcan. Liberala a făcut referire și la evoluțiile economice, invocând deprecierea leului și creșterea inflației. „Euro a trecut de 5,2 lei. Inflația mănâncă din buzunarele oamenilor în fiecare zi. Facturile nu așteaptă, chiria nu așteaptă, rata la bancă nu așteaptă. Nu poți provoca o criză politică și apoi să privești cum se adâncește criza economică”, a afirmat aceasta. Raluca Turcan a precizat că PNL va rămâne în opoziție, dar va susține proiectele considerate esențiale pentru România, precum atragerea fondurilor europene, îndeplinirea jaloanelor din PNRR, aderarea la OECD și menținerea echilibrelor bugetare.

Ce premier vrea UDMR după moțiunea de cenzură: Să nu reprezinte un rival pentru niciunul dintre actorii politici”

Kelemen a catalogat drept iresponsabilă răsturnarea guvernului fără o alternativă viabilă. A subliniat că situația economică actuală nu permite o incertitudine politică prelungită. Obiectivul principal al UDMR rămâne refacerea fostei coaliții de guvernare. Partidul cere un prim-ministru capabil să joace un rol de echilibrare. Acesta trebuie să nu reprezinte un rival pentru niciunul dintre actorii politici. Trebuie să aibă totodată pregătire profesională și credibilitate personală. Ce condiții pune UDMR pentru susținerea unui guvern Kelemen a fost tranșant în privința AUR. „Este inacceptabilă orice colaborare care se bazează pe sprijinul extremist al AUR”, a declarat el. A precizat că aceasta este o chestiune de principiu pentru partid. UDMR analizează toate soluțiile posibile. Acceptă însă doar o structură care asigură o guvernare durabilă, previzibilă și responsabilă. Dacă nu se ajunge la o astfel de soluție, opoziția rămâne o opțiune realistă. Fără alegeri anticipate Kelemen a exclus alegerile anticipate. A argumentat că cetățenii au acordat partidelor un mandat de patru ani la alegerile din 2024. Negocierile pentru formarea unui nou guvern trebuie încheiate în scurt timp. „Cifrele în sine nu creează încredere”, a mai spus liferul UDMR. Contează programul, asumarea responsabilității și voința politică din spatele majorității.

Marius Budăi (PSD): Mingea este în terenul președintelui Nicușor Dan

Social-democratul precizează că partidul său va participa la consultările cu șeful statului. PSD vrea un nou Guvern proeuropean, mai afirmă deputatul, care acuză de demagogie PNL și USR: „Observ că sunt mai importante orgoliile, decât salvarea României”. Guvernul Bolojan a fost demis, după ce moțiunea de cenzură PSD-AUR a trecut de Parlament. Ulterior, PNL și USR au decis să intre în Opoziție. Ce va face PSD? Deputatul Marius Budăi speră că PNL și USR vor reveni asupra deciziei de a nu se mai alia cu social-democrații. „Vom urma cursul a ceea ce se întâmplă acum. Mingea este cumva în terenul domnului președinte, constituțional vorbind. Vom da curs invitației de a participa la consultări, vom asculta opinia domnului președinte și vom vedea și pozițiile, pe lângă declarațiile la cald, pozițiile colegilor din PNL și USR. Este o decizie internă a PNL, noi nu le spunem colegilor liberali ce trebuie să facă, sunt deciziile dumnealor”. El acuză PNL și USR de demagogie: „Eu remarc o demagogie, dacă îmi permiteți, pentru că după alegerile de anul trecut, atât PNL, cât și USR spuneau că trebuie cu orice preț să formăm o coaliție proeuropeană, pentru a nu permite extremiștilor să vină la putere, să salvăm România de pericolul extremist, iar acum observ cu tristețe că sunt mai importante orgoliile, decât salvarea României”. Întrebat dacă nu e ciudat să acuze PNL și USR de demagogie, în condițiile în care PSD s-a aliat cu AUR în privința moțiunii de cenzură, Marius Budăi a răspuns: „Păi, nu e deloc ciudat, stați puțin, eu cred că uităm ce se întâmpla săptămâna trecută. La ce mă refer? Să ne aducem aminte cum vorbea domnul Bolojan sau domnul Fritz și cum triumfători… deci ne critică acum că PSD a făcut o moțiune cu AUR, dar în același timp, atât PNL, cât și USR săptămâna trecută erau extrem de victorioși că ei vor încerca să cumpere așa, ca la piață cumva, parlamentarii AUR”. PSD nu vrea Guvern minoritar Deputatul exclude un Guvern minoritar: „Din punctul meu de vedere, eu exclud un Guvern minoritar. Este o greșeală pentru România, din punctul meu de vedere, ca în actualul context geopolitic în care ne aflăm să avem un Guvern minoritar”. Întrebat dacă PSD nu l-a victimizat de fapt pe Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură și dacă nu cumva i-a întărit în ochii unora imaginea de politician reformist, Marius Budăi a răspuns pe un ton ironic: „Aoleu și asta cu reformistul! Vedeți, iarăși despre orgoliul unui singur om. L-am victimizat pe domnul Bolojan… Vai de mine! Foarte bine! Dacă așa se vede problema, din nou despre persoana unui singur om și despre orgoliul unui singur om. Oameni buni, este vorba despre România și despre români”. Deputatul exclude un Guvern PSD-AUR: „Exclud în acest moment o coaliție AUR-PSD sau PSD-AUR”. Întrebat dacă AUR e bun pentru demis Guvernul, dar nu e bun pentru o guvernare cu PSD, Marius Budăi a răspuns: „Credeți că a fost o alianță sau a fost doar un obiectiv comun în moțiune? (…) Nu am semnat o alianță cu AUR, cum nici AUR nu a semnat o alianță cu PSD. Faptul că a existat un interes comun în această moțiune este altceva”. Deputatul spune că PSD vrea un Guvern proeuropean: „Decizia noastră este să susținem un Guvern deschis către UE și care să aibă o susținere parlamentară solidă. Asta este decizia noastră în acest moment, dar într-adevăr, nu depinde doar de noi, depinde și de celelalte partide”.

Surse: Nicușor Dan nu se va grăbi cu noul premier. Demisul Ilie Bolojan va mai sta la Palatul Victoria

Surse politice au precizat pentru Mediafax că președintele Nicușor Dan nu intenționează să grăbească desemnarea unui nou premier. Șeful statului ar urma să evite consultările oficiale imediate cu partidele și să lase mai întâi formațiunile pro-occidentale să ajungă la un acord politic minimal pentru viitoarea majoritate. În această săptămână ar putea avea loc doar discuții informale între Cotroceni și liderii partidelor considerate pro-europene. Potrivit acelorași surse, președintele vrea să cheme partidele la consultări oficiale abia după ce acestea își clarifică pozițiile și vin cu o variantă realistă de premier și de formulă guvernamentală. Până la instalarea unui nou Executiv, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar cu atribuții limitate. Constituția prevede că Guvernul demis îndeplinește doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet. Căderea Guvernului Bolojan nu duce automat la alegeri anticipate. Președintele trebuie să desemneze un candidat pentru funcția de premier, iar acesta va avea nevoie de votul Parlamentului pentru a forma un nou Guvern. Surse politice susțin că varianta cea mai probabilă este încercarea refacerii unei majorități pro-europene, însă fără ca Ilie Bolojan să mai fie în fruntea Guvernului. PSD, partid fără de care este dificilă construirea unei majorități pro-europene, a transmis anterior că ar putea reveni într-o formulă guvernamentală, dar cu un alt prim-ministru. În același timp, social-democrații au exclus o guvernare alături de AUR, deși cele două partide au votat împreună moțiunea de cenzură. Soarta PNL se joacă în ședința de la ora 17 Prima miză politică majoră după căderea Guvernului este ședința PNL programată pentru ora 17.00. Liberalii se reunesc pentru a decide cu ce mandat merg mai departe: rămân în logica Bolojan, intră în Opoziție sau acceptă o împăcare cu PSD, dar fără actualul lider liberal în fruntea Guvernului. Ședința PNL de la ora 17.00 era programată. Întâlnirea liberalilor pregătește, practic, mandatul cu care partidul va merge la viitoarele consultări de la Cotroceni. Ilie Bolojan va pune pe masa conducerii PNL două variante: intrarea în Opoziție și construirea unui pol de centru-dreapta, alături de USR și alte formațiuni mai mici, sau continuarea negocierilor pentru o formulă guvernamentală. În paralel, o tabără anti-Bolojan din PNL ar vrea reconcilierea cu PSD și forțarea unui vot intern care să ducă la slăbirea sau chiar retragerea lui Bolojan din fruntea partidului. Surse politice susțin că în PNL există două curente tot mai vizibile. Primul este grupul pro-Bolojan, care consideră că PSD a rupt definitiv încrederea prin moțiune și că liberalii trebuie să iasă din logica marilor coaliții cu social-democrații. Al doilea este grupul pragmatic, format în special din lideri locali și parlamentari care se tem că intrarea în Opoziție ar scoate PNL de la guvernare, de la resurse și de la influență administrativă. Președintele Nicușor Dan a încercat să transmită, înaintea votului, un mesaj de stabilitate, afirmând că România își va păstra direcția occidentală indiferent de rezultatul moțiunii și că există acord politic pe obiective precum SAFE și PNRR.