Raluca Turcan îi cere lui Grindeanu să devină premier după căderea Guvernului Bolojan: Când dărâmi un guvern, trebuie să arăți că poți guverna
Într-o postare publicată pe Facebook, Turcan a afirmat că PSD a contribuit la demiterea propriului executiv, deși făcea parte din coaliția de guvernare, și a acuzat social-democrații că au adoptat o atitudine „ca și cum ar fi fost în opoziție”. „Sorin Grindeanu ar trebui să înceapă negocierile pentru a obține funcția de premier. Atunci când răstorni un guvern, cu siguranță ești convins că știi să guvernezi mai bine. Hai să vedem!”, a scris Raluca Turcan. Ea a comparat situația actuală cu momentul din 2019, când Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură, iar liderul PNL de la acel moment, Ludovic Orban, și-a asumat funcția de prim-ministru. „Aceasta este conduita corectă. Nu poți să fii în dezacord cu propria guvernare și, în același timp, să eviți asumarea răspunderii”, a transmis Turcan. Liberala a făcut referire și la evoluțiile economice, invocând deprecierea leului și creșterea inflației. „Euro a trecut de 5,2 lei. Inflația mănâncă din buzunarele oamenilor în fiecare zi. Facturile nu așteaptă, chiria nu așteaptă, rata la bancă nu așteaptă. Nu poți provoca o criză politică și apoi să privești cum se adâncește criza economică”, a afirmat aceasta. Raluca Turcan a precizat că PNL va rămâne în opoziție, dar va susține proiectele considerate esențiale pentru România, precum atragerea fondurilor europene, îndeplinirea jaloanelor din PNRR, aderarea la OECD și menținerea echilibrelor bugetare.
Ce premier vrea UDMR după moțiunea de cenzură: Să nu reprezinte un rival pentru niciunul dintre actorii politici”
Kelemen a catalogat drept iresponsabilă răsturnarea guvernului fără o alternativă viabilă. A subliniat că situația economică actuală nu permite o incertitudine politică prelungită. Obiectivul principal al UDMR rămâne refacerea fostei coaliții de guvernare. Partidul cere un prim-ministru capabil să joace un rol de echilibrare. Acesta trebuie să nu reprezinte un rival pentru niciunul dintre actorii politici. Trebuie să aibă totodată pregătire profesională și credibilitate personală. Ce condiții pune UDMR pentru susținerea unui guvern Kelemen a fost tranșant în privința AUR. „Este inacceptabilă orice colaborare care se bazează pe sprijinul extremist al AUR”, a declarat el. A precizat că aceasta este o chestiune de principiu pentru partid. UDMR analizează toate soluțiile posibile. Acceptă însă doar o structură care asigură o guvernare durabilă, previzibilă și responsabilă. Dacă nu se ajunge la o astfel de soluție, opoziția rămâne o opțiune realistă. Fără alegeri anticipate Kelemen a exclus alegerile anticipate. A argumentat că cetățenii au acordat partidelor un mandat de patru ani la alegerile din 2024. Negocierile pentru formarea unui nou guvern trebuie încheiate în scurt timp. „Cifrele în sine nu creează încredere”, a mai spus liferul UDMR. Contează programul, asumarea responsabilității și voința politică din spatele majorității.
Marius Budăi (PSD): Mingea este în terenul președintelui Nicușor Dan
Social-democratul precizează că partidul său va participa la consultările cu șeful statului. PSD vrea un nou Guvern proeuropean, mai afirmă deputatul, care acuză de demagogie PNL și USR: „Observ că sunt mai importante orgoliile, decât salvarea României”. Guvernul Bolojan a fost demis, după ce moțiunea de cenzură PSD-AUR a trecut de Parlament. Ulterior, PNL și USR au decis să intre în Opoziție. Ce va face PSD? Deputatul Marius Budăi speră că PNL și USR vor reveni asupra deciziei de a nu se mai alia cu social-democrații. „Vom urma cursul a ceea ce se întâmplă acum. Mingea este cumva în terenul domnului președinte, constituțional vorbind. Vom da curs invitației de a participa la consultări, vom asculta opinia domnului președinte și vom vedea și pozițiile, pe lângă declarațiile la cald, pozițiile colegilor din PNL și USR. Este o decizie internă a PNL, noi nu le spunem colegilor liberali ce trebuie să facă, sunt deciziile dumnealor”. El acuză PNL și USR de demagogie: „Eu remarc o demagogie, dacă îmi permiteți, pentru că după alegerile de anul trecut, atât PNL, cât și USR spuneau că trebuie cu orice preț să formăm o coaliție proeuropeană, pentru a nu permite extremiștilor să vină la putere, să salvăm România de pericolul extremist, iar acum observ cu tristețe că sunt mai importante orgoliile, decât salvarea României”. Întrebat dacă nu e ciudat să acuze PNL și USR de demagogie, în condițiile în care PSD s-a aliat cu AUR în privința moțiunii de cenzură, Marius Budăi a răspuns: „Păi, nu e deloc ciudat, stați puțin, eu cred că uităm ce se întâmpla săptămâna trecută. La ce mă refer? Să ne aducem aminte cum vorbea domnul Bolojan sau domnul Fritz și cum triumfători… deci ne critică acum că PSD a făcut o moțiune cu AUR, dar în același timp, atât PNL, cât și USR săptămâna trecută erau extrem de victorioși că ei vor încerca să cumpere așa, ca la piață cumva, parlamentarii AUR”. PSD nu vrea Guvern minoritar Deputatul exclude un Guvern minoritar: „Din punctul meu de vedere, eu exclud un Guvern minoritar. Este o greșeală pentru România, din punctul meu de vedere, ca în actualul context geopolitic în care ne aflăm să avem un Guvern minoritar”. Întrebat dacă PSD nu l-a victimizat de fapt pe Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură și dacă nu cumva i-a întărit în ochii unora imaginea de politician reformist, Marius Budăi a răspuns pe un ton ironic: „Aoleu și asta cu reformistul! Vedeți, iarăși despre orgoliul unui singur om. L-am victimizat pe domnul Bolojan… Vai de mine! Foarte bine! Dacă așa se vede problema, din nou despre persoana unui singur om și despre orgoliul unui singur om. Oameni buni, este vorba despre România și despre români”. Deputatul exclude un Guvern PSD-AUR: „Exclud în acest moment o coaliție AUR-PSD sau PSD-AUR”. Întrebat dacă AUR e bun pentru demis Guvernul, dar nu e bun pentru o guvernare cu PSD, Marius Budăi a răspuns: „Credeți că a fost o alianță sau a fost doar un obiectiv comun în moțiune? (…) Nu am semnat o alianță cu AUR, cum nici AUR nu a semnat o alianță cu PSD. Faptul că a existat un interes comun în această moțiune este altceva”. Deputatul spune că PSD vrea un Guvern proeuropean: „Decizia noastră este să susținem un Guvern deschis către UE și care să aibă o susținere parlamentară solidă. Asta este decizia noastră în acest moment, dar într-adevăr, nu depinde doar de noi, depinde și de celelalte partide”.
Surse: Nicușor Dan nu se va grăbi cu noul premier. Demisul Ilie Bolojan va mai sta la Palatul Victoria
Surse politice au precizat pentru Mediafax că președintele Nicușor Dan nu intenționează să grăbească desemnarea unui nou premier. Șeful statului ar urma să evite consultările oficiale imediate cu partidele și să lase mai întâi formațiunile pro-occidentale să ajungă la un acord politic minimal pentru viitoarea majoritate. În această săptămână ar putea avea loc doar discuții informale între Cotroceni și liderii partidelor considerate pro-europene. Potrivit acelorași surse, președintele vrea să cheme partidele la consultări oficiale abia după ce acestea își clarifică pozițiile și vin cu o variantă realistă de premier și de formulă guvernamentală. Până la instalarea unui nou Executiv, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar cu atribuții limitate. Constituția prevede că Guvernul demis îndeplinește doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet. Căderea Guvernului Bolojan nu duce automat la alegeri anticipate. Președintele trebuie să desemneze un candidat pentru funcția de premier, iar acesta va avea nevoie de votul Parlamentului pentru a forma un nou Guvern. Surse politice susțin că varianta cea mai probabilă este încercarea refacerii unei majorități pro-europene, însă fără ca Ilie Bolojan să mai fie în fruntea Guvernului. PSD, partid fără de care este dificilă construirea unei majorități pro-europene, a transmis anterior că ar putea reveni într-o formulă guvernamentală, dar cu un alt prim-ministru. În același timp, social-democrații au exclus o guvernare alături de AUR, deși cele două partide au votat împreună moțiunea de cenzură. Soarta PNL se joacă în ședința de la ora 17 Prima miză politică majoră după căderea Guvernului este ședința PNL programată pentru ora 17.00. Liberalii se reunesc pentru a decide cu ce mandat merg mai departe: rămân în logica Bolojan, intră în Opoziție sau acceptă o împăcare cu PSD, dar fără actualul lider liberal în fruntea Guvernului. Ședința PNL de la ora 17.00 era programată. Întâlnirea liberalilor pregătește, practic, mandatul cu care partidul va merge la viitoarele consultări de la Cotroceni. Ilie Bolojan va pune pe masa conducerii PNL două variante: intrarea în Opoziție și construirea unui pol de centru-dreapta, alături de USR și alte formațiuni mai mici, sau continuarea negocierilor pentru o formulă guvernamentală. În paralel, o tabără anti-Bolojan din PNL ar vrea reconcilierea cu PSD și forțarea unui vot intern care să ducă la slăbirea sau chiar retragerea lui Bolojan din fruntea partidului. Surse politice susțin că în PNL există două curente tot mai vizibile. Primul este grupul pro-Bolojan, care consideră că PSD a rupt definitiv încrederea prin moțiune și că liberalii trebuie să iasă din logica marilor coaliții cu social-democrații. Al doilea este grupul pragmatic, format în special din lideri locali și parlamentari care se tem că intrarea în Opoziție ar scoate PNL de la guvernare, de la resurse și de la influență administrativă. Președintele Nicușor Dan a încercat să transmită, înaintea votului, un mesaj de stabilitate, afirmând că România își va păstra direcția occidentală indiferent de rezultatul moțiunii și că există acord politic pe obiective precum SAFE și PNRR.
Primele didactice, în cursă contracronometru. Pîslaru: Avem banii, ne lipsește doar avizul de la Consiliul Legislativ pentru a adopta OUG
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a vorbit detalii luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, despre actul normativ care stabileşte acordarea primei de carieră didactică din fonduri europene. Acesta a precizat că Executivul este pregătit să adopte ordonanța de urgență privind acordarea primelor didactice, însă lipsește avizul Consiliului Legislativ. Pîslaru a adăugat faptul că Guvernul ar putea adopta chiar marți dimineață, într-o ședință extraordinară de Guvern, ordonanța de urgență care permite acordarea primelor didactice de 1.500 de lei, dacă va primi la timp avizul Consiliului Legislativ. „Vă rog să îmi permiteți să-mi exprim speranța că până mâine dimineața la ora 8.30 […] Consiliul Legislativ ne va da avizarea necesară și care nu a fost dată astăzi, ca să putem adopta acest proiect”, a declarat oficialul. Potrivit lui Pîslaru, proiectul este pregătit de mai mult timp și vizează modificarea Ordonanței 58 pentru a permite utilizarea fondurilor europene în acest scop. „Avem modificare de program, avem banii puși la o parte, avem tot ce ne trebuie ca să putem da profesorilor cei 1.500 de lei. Ce ne lipsește în acest moment este avizul Consiliului Legislativ”, a explicat Pîslaru. Ministrul a precizat că solicitarea de aviz a fost transmisă luni după-amiază, după obținerea avizului Consiliului Economic și Social (CES). Pîslaru a adăugat că o situație similară există și în cazul unei alte ordonanțe de urgență considerate jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are toate avizele necesare, cu excepția celui de la Consiliul Legislativ. „Are toate avizele în afară de Consiliul Legislativ. Sperăm în înțelepciunea și sprijinul colegilor […] să ne poată acorda aceste două avize până mâine dimineața la 8:30”, a conchis ministrul.
Nazare, avertisment despre legea salarizării: Să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat luni seara, la briefingul de presă de după ședința de Guvern, câţi bani îşi permite România să aloce anul viitor pentru o majorare a salariilor bugetarilor, în contextul viitoarei legi a salarizării unitare în sectorul public. Acesta a punctat că România nu trebuie să repete, cu legea salarizării, ceea ce a făcut atunci când a adoptat legea prin care pensiile au fost majorate. „Este, într-adevăr, o reformă foarte importantă. Ceea ce trebuie să facem în privinţa legii salarizării este să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor, când a adoptat o lege a pensiilor care nu era sustenabilă, cu creşteri care nu puteau fi suportate de bugetul de stat şi care s-au materializat într-o creştere a deficitului care ne-a adus în situaţia de anul trecut”, a explicat Alexandru Nazare luni seara, după ședința de Guvern. Ministrul a punctat faptul că anul 2027 va fi unul plin de provocări din acest punct de vedere. ”Ca atare, volumul de finanţare care poate fi suportat pentru anul viitor este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 şi suntem, în momentul de faţă, împreună cu ministerul de resort, în discuţii pentru a stabili până unde, care să fie nivelul suportabil, predictibil, care să nu inducă riscuri pentru anul 2027, luând în calcul faptul că anul 2027 este un an în care nu vom mai avea granturile din PNRR şi în care volumul de finanţare pe fonduri europene nu va mai fi acelaşi. Ca atare, sunt provocări importante legate de cum va fi articulat bugetul pentru anul 2027, în condiţiile în care deficitul trebuie să scadă spre 5,1% în 2027”, a conchis ministrul Finanţelor.
România, în etapa finală de implementare a PNRR. Împrumuturi pe termen scurt fără dobândă pentru autoritățile locale
Guvernul Bolojan adoptă, probabil pe ultima sută de metri a mandatului, măsuri în vederea accelerării implementării PNRR. În acest caz, Executivul asigură aministraţiei publice locale lichidităţi temporare. Este vorba de împrumuturi pe termen scurt, acordate de Ministerul Finanţelor. Prin această Ordonanță de Urgență se instituie un mecanism de finanțare temporară, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităților locale, pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare. În beneficiul comunității Mecanismul utilizează temporar sumele disponibile din componenta de împrumut a PNRR. Dar fără a atrage resurse suplimentare de pe piețele financiare și fără costuri pentru autoritățile locale beneficiare comuniții. Plafonul total al programului este de până la 10 miliarde lei, cu potențialul de a susține un portofoliu de proiecte în valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei sunt reprezentate de către cheltuielile eligibile. Împrumuturile „credit-punte” Împrumuturile nu înlocuiesc fondurile europene și nu reprezintă cheltuieli permanente. Ele vor avea caracter temporar și vor funcționa ca mecanism de tip „credit-punte” pentru menținerea ritmului de implementare. Prin această măsură, Guvernul urmărește: accelerarea implementării investițiilor PNRR; finalizarea la termen a proiectelor; atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România; absorbția integrală a fondurilor europene; evitarea pierderii investițiilor esențiale pentru comunități. Aceste măsuri sunt luate în contextul în care România intră în etapa finală de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), toate investițiile și reformele asumate urmând să fie finalizate până la data de 31 august 2026. În prezent, peste 11.300 de contracte finanțate prin PNRR sunt implementate de autoritățile locale, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 34,4 miliarde lei, dintr-un portofoliu total de aproximativ 46 miliarde lei (circa 9,2 miliarde euro), din care restul de executat aferent cheltuielilor eligibile depășește 20 miliarde lei. Investițiile acoperă domenii esențiale pentru dezvoltarea României: sănătate, educație, digitalizare și infrastructură locală. Împrumuturi prin Trezoreria Statului Trezoreria Statului va acorda împrumuturi, în vederea accelerării absorbţiei fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale Ordonanța de Urgență introduce măsuri pentru a sprijini comunitățile locale să finalizeze proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni, în cadrul programelor interguvernamentale. Astfel, unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția municipiilor reședință de județ, pot solicita, inclusiv pentru instituțiile publice finanțate integral din bugetul local, și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporțional cu obligațiile care le revin, de la Ministerul Finanțelor contractarea în anii 2026-2027 a unor împrumuturi din venituri din privatizare înregistrate în Trezoreria Statului, în limita sumei de 2 miliarde de lei. UAT-urile pot adresa aceste solicitări până la data de 31 decembrie 2026 pentru: Finanțarea cheltuielilor neeligibile necesare finalizării proiectelor europene nefinalizate sau nefuncționale din exercițiul 2014–2020; Asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; Acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente acestor investiții. Prin asigurarea acestor finanțări se are în vedere prevenirea blocării investițiilor locale aflate într-un stadiu avansat de implementare și reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene deja contractate. Finanțările vor avea condiții avantajoase: maturitate de până la 5 ani; posibilitatea rambursării anticipate; exceptare de la limitele de îndatorare și plafoanele de contractare/tragere prevăzute de legislația fiscal-bugetară; costuri de finanțare reduse comparativ cu piața. Guvernul ia măsuri pentru accelerarea finalizării proiectelor europene, protejarea investițiilor publice, susținerea absorbției fondurilor europene, reducerea presiunii asupra bugetelor locale şi evitarea blocajelor administrative, a litigiilor sau a corecțiilor financiare generate de nefinalizarea proiectelor. Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu explică demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României: Deficiențe manageriale grave care pun în pericol fonduri europene
Oana Țoiu, parlamentarilor îndemnați să voteze moțiunea cu bilele la vedere: Să aibă respect
Țoiu a spus că Parlamentul are un atribut constituțional foarte important și anume acela ca „fiecare parlamentar, când își exercită votul, să facă numele cetățenilor care l-au trimis acolo”. „Și asta înseamnă pentru calitatea vieții românilor, ce am văzut că s-a întâmplat în ultimele zile, din păcate este opusul acestui lucru. Avem leul care este la un curs valutar istoric în sens negativ. Oamenii simt asta în ratele pe care le au la bănci. Se simte asta și la nivel macro. România în acest moment se împrumută la dobândi recorduri. Această dobândă mare, generată de o criză politică inutilă până la urmă, se resimte tot în taxe, tot în bugetul public”, a spus.Țoiu, la TVR 1. Întrebată ce părere are că PSD și AUR vor să-și pună parlamentarii să voteze cu bilele la vedere la moțiunea de cenzură, deși votul ar trebui să fie secret, Oana Țoiu a spus că „și partidele politice trebuie să aibă un respect față de reguli și a le ignora este de asemenea un semnal negativ”. „Însă, dincolo de asta, e important, în primul rând, repet, ca parlamentarii să urmeze acest imperativ al votului pe care l-au în baza interesului public, în baza interesului cetățenilor. Pentru că este foarte clar că niciun partid politic nu poate să dea un mandat imperativ unui membru al Parlamentului. Acest lucru este foarte clar. Independența fiecărui parlamentar, cel puțin la nivel constituțional, la nivel legislativ. Sigur că politic majoritățile se fac cu grupuri politice”, a mai spus Oana Țoiu. Ministrul de Externe a vorbit duminică seara și despre mitingul de susținere a premierului Ilie Bolojan. „Inclusiv oamenii care au ieșit în seara asta să arate susținerea pentru guvern, nu o fac atât de mult, cred, pentru o persoană sau pentru un partid politic, sau pentru noi, individual, ca miniștri, sau pentru premier individual, cât e o susținere pentru un guvern, pentru un premier care a avut și are curajul de a face reformele necesare pentru a menține România într-o zonă în care creșterea economică este posibilă, într-o zonă în care accesul la finanțare internațională este la un preț pe care România și-l permită în continuare, în care menținem o traiectorie de creștere și nu reluăm o spirală negativă, așa cum a fost, practic, momentul în care România a ajuns la un deficit record în mandatul domnului Ciolacu”, a afirmat Oana Țoiu. Pasul 2 dacă trece moțiunea Întrebată cum vede pasul următor în scenariul în care moțiunea trece și guvernul cade marțea viitoare, Oana Țoiu a spus că este „responsabilitatea celor care au declanșat inutil această criză să explice românilor, celor care i-au votat până la urmă să le dea puterea în Parlament, ce fac cu această putere, care este planul următor”. „Ce este foarte important însă pentru România, așa cum vorbesc și din perspectiva angajamentelor internaționale, din perspectiva relației pe care o avem cu partenerii noștri strategici, este să nu ne abatem de la angajamentele pe care ni le-am luat, de la direcția profund pro-europeană, de la un parteneriat strategic iată în ultimul an consolidat, un parteneriat strategic pe care acum ne putem baza cu încredere. Aceste lucruri nu pot fi întărite doar prin declarații, doar prin postări de Facebook, doar prin declarații politice. Ele trebuie întărite și prin responsabilitatea actului politic. Și aici vedem că subiecte pe care liderii partidelor se angajaseră să nu le transforme în sfadă politică, să nu le transforme în subiect de poziționare politică, sunt acum în centrul dezbatelor. Programul SAFE este un asemenea exemplu.”, a mai spus ministrul de Externe.
Marcel Ciolacu: Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile și minte cu nerușinare
„Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile și minte cu nerușinare că «în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și votat schema de gestionare a programului SAFE»”, a scris Marcel Ciolacu, pe rețelele de socializare. Fostul șef al Guvernului susține că „documentele oficiale spun cu totul ALTCEVA” și afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE „s-a făcut prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025 – sub guvernul Bolojan, NU sub guvernul Ciolacu”. Ciolacu mai spune că decizia prin care a fost numit grupul de lucru interinstituțional „este semnată de Ilie Bolojan, NU de Marcel Ciolacu”. Fostul premier critică și modul de organizare al programului „Este o structură politică, condusă de un politruc de la Oradea, pus șef al Cancelariei ca să conducă un program de înzestrare militară de 16 miliarde euro! NU de specialiști MApN, cum ar fi normal într-un stat NATO!!! De aceea s-a ajuns ca nimeni să nu știe cine a stabilit ca prețul și ca termenul să cântărească 100% în decizie!”, a scris Ciolacu. El acuză totodată că actuala formulă de atribuire a contractelor produce „un monstru” „Când Bolojan vinde public ‘minim 50% producție în România’, el încearcă să coafeze zadarnic o realitate care produce un monstru – concentrarea masivă pe un singur producător străin: 5,69 miliarde euro = 68,3% din pachet către un uriaș grup industrial german, ce primește 7 din 15 contracte. Abia asta este cu adevărat trădare de țară!”, mai spune Ciolacu. Ciolacu s-a referit și la proiectele industriale din domeniul apărării. „Ce știe însă și nu spune Bolojan este că singura investiție locală în apărare, fabrica de pulberi care va fi deschisă în România cu finanțare de la Comisia Europeană, este un proiect realizat de mine, împreună cu ministrul Economiei, Radu Oprea. Așa cum achiziția de către România a Portului Giurgulești este rezultatul negocierilor purtate de Ciolacu și Grindeanu. Prea-cinstitul Bolojan minte și atunci când se laudă cu munca altuia, minte și atunci când vrea să arunce pe alții vina actelor semnate cu mâna lui în cazul SAFE. Așa cum a mințit și cu deficitul, cum a mințit și cu inflația”, a scris el. „Din fericire, nu mai are multe zile în care să-i mai poată minți pe români. Din 5 mai, el devine doar amintirea unui nefericit accident politic, unul cu multe milioane de români victime nevinovate!”, a încheiat Ciolacu.
Bolojan, despre incendiul din Soveja: Aceste situații se pot întâmpla în multe localități din România
„Ceea ce s-a întâmplat în județul Suceava și ce s-a întâmplat zilele trecute, din păcate, cu incendiul în Soveja sunt situații care vrem, nu vrem într-o formă sau alta se pot întâmpla în multe localități din România în anii următori”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că una dintre responsabilitățile Guvernului este aceea de a-i face pe cetățeni să conștientizeze că că asigurarea locuințelor este un demers bun și necesar. Bolojan a precizat că în cele două alocări de ajutoare, atât în Suceava, cât și în Vrancea, a fost respectat principiul că „cei care au asigurările în bună regulă au primit toți banii care se le acopere pagubele integral, indiferent cât le-a dat asigurarea. Cei care aveau asigurări doar obligatorii au primit un bonus suplimentar care a fost mărit și dacă aveau autorizație de construire în bună regulă”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că „intrarea în legalitate și asigurările sunt condiții de bază pentru a-ți proteja locuința dacă, «Doamne, ferește!», dintr-o cauză naturală care nu este imputabilă nici proprietarului sau autorităților se întâmplă astfel de nenorociri”, a declarat Bolojan Reamintim că în cazul incendiului din satul Rucăreni, comuna Soveja, județul Vrancea, cetățenii ale căror case au fost afectate de incendiu vor primi ajutoare de 1 milion de lei.În incendiu au fost afectate 32 de locuințe. În ceea ce privește inundațiile din Suceava, din această vară, care au afectat județele Neamț și Suceava, locuitorii au primit și ei ajutoare pentru locuințele afectate. De asemenea, Ilie Bolojan a declarat că guvernele pot lua în calcul acordarea de sprijin pentru ceea ce mai rămâne de executat, în urma inundațiilor. „Guvernul României a acordat câteva ajutoare pentru aceste localități. Un prim ajutor de urgență pentru cetățenii care au fost afectați, dacă vă aduceți aminte, de asemenea ajutoare directe pentru autoritățile care au în proprietate sau în administrare drumuri, rețele care au fost distruse. În perioada următoare pe baza analizelor modului în care s-au refăcut aceste infrastructuri distruse – ceea ce mai rămâne eventual de executat, guvernele pot lua în calcul acordarea de sprijin”, a declarat Ilie Bolojan.