Năsui, despre e-factura pentru persoane fizice: Guvernul încurajează evaziunea prin birocrație
Claudiu Năsui a criticat, la RFI, introducerea sistemului e-factura pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice. Prevederea din „Ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul lui 2025, obligă această categorie de contribuabili să emită și să transmită facturile exclusiv în format electronic, decizie care a generat numeroase nemulțumiri. „E o măsură care în continuare arată că Guvernul se luptă cu cei mici, adică în loc să se lupte cu marea evaziune sau să atace problemele mari, crește în continuare birocrația”, a declarat fostul ministru USR al Economiei. Năsui spune că abordarea Executivului este contraproductivă pentru încasările la buget. „Este o mentalitate care a fost prezentă și e prezentă destul de mult în Guvernul României, că e mai bine să omorâm o sută de contribuabili, ca să încurcăm puțin un evazionist, prin birocrație și până la urmă, statul român ia și mai puțini bani”. Deputatul USR subliniază că „ce fac ei este că zic toate persoanele fizice trebuie să emită și ele factură, în regim de e-factură. Asta înseamnă birocrație în plus, asta înseamnă timp în plus (…) și înseamnă o taxă în ore de muncă, completează formulare, fă hârtii și așa mai departe, care e timp neproductiv, nu servești un client, nu produci valoare adăugată”. „Toate chestiile acestea de fapt nu fac decât să încurajeze evaziunea, pentru că mulți oameni decât să mai completeze trei formulare, zic știți ce, nu mai plătesc nimic, lăsați-mă în pace”, a conchis Năsui.
Ministrul Economiei despre situația din coaliție: La ședințele de Guvern e mai multă liniște decât seara la televizor
„Vedem cu toții că este foarte, foarte mult zgomot și mă întreb cui folosește acest zgomot. Cred că atunci când am intrat la guvernare patru partide, am intrat să guvernăm 3 ani și jumătate”, a spus Darău, miercuri la Digi 24. Despre tensiunile din coaliția de guvernare acesta a afirmat: „ Guvernăm, ne vedem la ședințele de guvern săptămânal și e mai multă liniște decât seara la televizor uneori, dar m-aș bucura să și arătăm în fața românilor mai uniți”, adăugând: „USR demonstrează că este un punct de echilibru și de stabilitate în această guvernare, deși am venit cumva din afara coaliției anterioare”. Ministrul Economiei și-a exprimat dorința ca până la finalul lunii februarie să fie adoptat bugetul de stat și să existe soluții pe reformele propuse. „M-aș bucura mult să nu se încheie luna februarie fără buget, fără reforma administrației centrale și, ideal, și cu soluția pe pensiile speciale”, a afirmat ministrul. „Eu, tind să cred că se vor găsi soluții în coaliție pentru toate aceste subiecte, dar cred că ar trebui să avem și o voce comună, care până la sfârșitul lui februarie să ieșim cu niște mesaje. Am făcut bugetul și ne asumăm un an de guvernare liniștită și pe un culoar clar și, doi, ne asumăm și reforma administrației centrale”, a continuat ministrul. Privind reformele administrative, Darău a declarat că susține mai întâi realizarea reformei administrației centrale. „Dacă vrei de la centru să dai acest impuls al reformei, și eu cred că trebuie să începi cu tine însuți și administrația centrală nu este cea mai subțire”.
Cum a redus Guvernul Bolojan deficitul bugetar la jumătate în anul 2025
Practic, guvernul Bolojan a trecut, contabilicește, împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Fără acest artificiu contabil, deficitul bugetar cash al României ar fi fost de 8,15% din PIB și nu 7,65%, notează Gândul. Marți, reprezentanții Guvernului Bolojan s-au întâlnit cu oficialii agenției de rating Fitch, unde subiectul central al discuției a fost situația din finanțele țării. În acest context, execuția bugetară publicată de Finanțe, marți, a fost documentul principal pe care analiștii Fitch l-au analizat și la categoria: „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, au putut vedea că numai în luna decembrie au existat încasări cât în celelalte 11 luni din an, ceea ce ridică semne de întrebare uriașe. În 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța că România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 miliarde de euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR, la componenta granturi din fonduri de coeziune. Acesta a fost momentul în care se știa deja – sau ar fi trebuit să se știe, că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri. Practic, aceste fonduri pierdute ar fi urmat să se regăsească în cheltuielile statului dar, atunci când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune la granturi apoi în execuția bugetară, se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli. Astfel, impactul pe buget este 0, iar Guvernul Bolojan, deși a pierdut bani din PNRR, s-a lăudat cu o reducere a deficitului bugetar. Culmea, Ministerul de Finanțe recunoaște scamatoria tocmai în nota care însoțește execuția bugetară oficială, pe anul 2025. Citește mai mult aici: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025
Manda: Varianta să ieșim de la guvernare și să votăm un guvern minoritar este exclusă
„Un guvern pro-european fără PSD nu se poate. De aici încolo trageți dumneavoastră concluziile”, a declarat Claudiu Manda la Antena 3. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a clarificat ce scenarii sunt pe masa partidului după consultarea internă privind rămânerea la guvernare. „Un guvern pro-european fără PSD nu se poate” Întrebat ce se întâmplă dacă PSD decide să iasă de la guvernare, Manda a exclus varianta susținerii unui guvern minoritar. „Varianta să ieșim de la guvernare și să votăm un guvern minoritar, care să facă orice consideră, fiind investit cu voturile noastre, este exclusă”, a răspuns Claudiu Manda. „Un guvern pro-european fără PSD nu se poate și de aici încolo trageți dumneavoastră concluziile”. Trei întrebări pentru consultarea internă Referitor la ce vor fi întrebați membrii PSD, Manda a enumerat: „Există această întrebare dacă rămânem sau nu la guvernare, dacă rămânem sau nu alături de USR, dacă rămânem cu un prim-ministru sau să solicităm un alt prim-ministru”. El a subliniat: „Vom întreba pe colegii noștri toate aceste întrebări, așa fel încât să vedem care este poziția lor”. Cu sau fără USR? Întrebat dacă PSD vrea un alt guvern cu un alt premier, cu sau fără USR, secretarul general a răspuns diplomatic: „Este prea devreme să spunem lucrul acesta”. Referitor la ce are PSD cu USR, Manda a explicat: „Sunt colegi care s-au exprimat în acest sens, că nu ne regăsim într-un guvern cu USR. Mi se pare că principalele probleme din guvern vin de acolo și nu numai mie”. Criticile la adresa ministrului Mediului Manda a dat exemple concrete de nemulțumiri legate de ministrul Mediului de la USR. „Avem o situație care s-a întâmplat cu 100 de mii de oameni care au stat fără apă niște zile întregi în care n-are nicio responsabilitate, nicio vină”, a spus el. Legat de soluții, Manda a spus: „Rămâne să vedem. Ori românii, dar trebuie să-și găsească o majoritate, ori dacă nu, asumăm un program comun în care, dacă nu suntem de acord cu niște lucruri, nu mergem mai departe noi”. El a conchis: „Rămâne să vedem cum vor funcționa lucrurile”.
Analiza Financial Times: provocarea cea mai mare a Europei este sistemul de pensii
„Își mai permite Europa pensii generoase de la stat?”, este titlul unei complexe analize Financial Times, care pune în discuție îmbătrânirea populației continentului, rata scăzută a natalității, dificultatea sistemelor de pensii în marile state europene și măsurile disperate pe care le iau Guvernele pentru a proteja totuși populația, în fața noilor provocări militare și economice. Deciziile legate de sistemele de pensii sunt cele mai dificile, pentru că pot îngropa orice putere, având în vedere că ele vizează o categorie importantă a electoratului. Emmanuel Macron cu Nicușor Dan/ presidency.ro Atunci când Emmanuel Macron a candidat în 2022 pentru a fi reales, a făcut ceea ce puțini politicieni francezi îndrăznesc să facă: le-a spus alegătorilor că vârsta de pensionare va trebui să crească pentru a asigura viabilitatea continuă a sistemului generos de pensii al țării. El și-a îndeplinit promisiunea un an mai târziu, cu un cost politic uriaș, forțând schimbarea de la 62 la 64 de ani printr-un parlament divizat și înfruntând proteste naționale masive care au lăsat în flăcări unele străzi din Paris și din alte orașe. Victoria obținută cu greu a fost efemeră – chiar în octombrie anul trecut, prim-ministrul lui Macron, Sébastien Lecornu, aflat în dificultăți, a fost forțat să abandoneze reforma pentru a cumpăra sprijinul parlamentarilor de stânga necesar pentru a adopta un buget de asistență socială și a asigura supraviețuirea guvernului. „Este o situație foarte proastă, cu cheltuieli mari”, spune Antoine Bozio, profesor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, adăugând că „o mare parte din problema financiară din Franța se datorează sistemului de pensii”. Episodul a arătat încă o dată că pensiile reprezintă a treia cale de atac a politicii în Franța. Însă dezbateri similare, mai puțin extreme, despre cum se finanțează sistemul de asistență socială pentru pensionari sunt în desfășurare în toată Europa, pe măsură ce continentul îmbătrânește. 47% din cheltuielile continentului se duc pe pensii La nivelul UE, 47% din cheltuielile pentru protecție socială ale blocului comunitar sunt cheltuite pe prestații pentru bătrânețe și urmași, față de 36,7% cheltuite pentru boală și invaliditate și 8,7% pentru familii și copii. Chiar și în Regatul Unit, unde sistemul privat joacă un rol mai important, organismul de supraveghere fiscală al țării a prognozat că cheltuielile cu pensiile de stat – a doua cea mai mare parte din bugetul guvernamental după sănătate – vor crește de la aproape 5% din PIB la 7,7% până la începutul anilor 2070. Italia are cele mai mari costuri cu pensiile din UE, puțin peste 15% din PIB, conform statisticilor Comisiei Europene. Franța și Grecia cheltuiesc fiecare peste 14%. În Germania, o treime din toate veniturile fiscale federale vor fi cheltuite pentru astuparea golurilor din sistemul de pensii de stat în acest an, potrivit unei estimări a think-tank-ului economic Ifo din München. Pensiile vs Apărarea. Creștem impozitele? „Problema principală este: cum putem finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare, tranziția energetică și noile tehnologii, în timp ce cheltuim atât de mult pe pensii?”, spune Bozio. „Dacă vrem să continuăm să cheltuim atât de mult pe pensii, atunci trebuie să creștem impozitele.” Jens Südekum, un economist german care îl consiliază pe ministrul de finanțe al țării, a numit sistemul de pensii „marele elefant din cameră”. În Franța, biroul de audit a estimat anul trecut că deficitul de pensii al țării, în prezent în jur de 1,7 miliarde de euro, ar putea crește la 15 miliarde de euro până în 2035 și să ajungă la 30 de miliarde de euro până în 2045, dacă nu se fac reforme suplimentare. Creșterea vârstelor de pensionare. Ce soluții au adoptat țările europene ROME, ITALY – JUNE 3: Italy’s Prime Minister Giorgia Meloni receives Slovak Prime Minister Robert Fico at Chigi palace in Rome on June 3, 2025. Isabella Bonotto / Anadolu/ABACAPRESS.COM Țările europene au încercat să abordeze costurile crescânde ale pensiilor încă din anii 1990 și au avut unele succese, multe dintre ele ridicând vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani sau mai mult. Italia și-a legat vârsta de pensionare de speranța de viață, în timp ce Franța a legat creșterile anuale ale pensiilor de inflația prețurilor de consum, mai degrabă decât de venituri. În unele țări, cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB sunt așteptate să scadă pe termen lung ca urmare a unor astfel de mișcări. Însă chiar și aceste măsuri s-au lovit de opoziție politică în economiile majore, unde politicienii încep să se opună creșterilor automate ale vârstei de pensionare. Germania a blocat nivelurile pensiilor în raport cu salariile medii până în 2031, în loc să permită scăderea acestora. În Regatul Unit, parlamentarii – precauți în privința unei reacții negative a pensionarilor, se țin de problema „triplului blocaj” – o politică ce garantează creșterea pensiilor de stat la cel mai ridicat nivel dintre venituri, inflație sau 2,5% – chiar dacă se estimează că costul politicii va fi triplu față de estimările inițiale. Opțiunile pentru o reformă serioasă, cum ar fi o mai mare parte a asigurărilor private, trecerea la sisteme finanțate de tip canadian sau reducerea beneficiilor, ar necesita un grad de consens politic și public pe care puțini îl consideră realizabil în prezent. Un sondaj recent YouGov privind atitudinile față de pensiile de stat în șase țări europene a subliniat această contradicție. Majoritatea locuitorilor din Franța, Germania, Spania și Italia consideră că sistemele lor de pensii de stat sunt deja inaccesibile și că este probabil să devină și mai inaccesibile, conform studiului. Cu toate acestea, în multe țări participante la studiu a existat o opoziție netă față de remediile evidente, inclusiv creșterea în continuare a vârstei de pensionare de stat, creșterea impozitelor pentru lucrători, testarea pensiilor în funcție de venituri sau permiterea unei imigrații sporite, așa cum a făcut Spania. Viitorul nu sună bine Miniștrii de pe întreg continentul sunt foarte conștienți de faptul că scăderea ratelor de fertilitate, creșterea speranței de viață și creșterea economică scăzută ar putea copleși progresele realizate până în prezent. „Din motive financiare și demografice, nu putem face niciun pas înapoi”, spune Elsa Fornero,
Dezbateri publice la Guvern pentru facilitarea accesului lucrătorilor străini pe piața muncii din România
Dezbaterile au avut loc pe marginea proiectului OUG privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străini, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, dar și modificarea și completarea unor legi din acest sector. ”Prin acest proiect de ordonanță facilităm accesul antreprenorilor din România la forță de muncă din state terțe, în condițiile în care criza forței de muncă la nivel național este o realitate. Concret, ne-am propus să simplificăm și să reducem timpul mediu pentru procesarea unei solicitări de viză, care acum ajunge la 9 luni sau chiar un an. De asemenea, venim cu soluții în domeniul recrutării și plasării forței de muncă străine pentru ca toți operatorii economici implicați să respecte același set de reguli, să facă dovada profesionalismului și să ofere garanții atât statului român, cât și lucrătorului-străin. Este o necesitate ce derivă din realitate și din obligația statului de a preveni exploatarea, munca nedeclarată, migrația și șederea ilegală, traficul de persoane, în acord cu obligațiile constituționale, europene și internaționale”, a afirmat consilierul de stat Valentin Vătăjelu, președinte al Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România. În cadrul dezbaterii a fost analizată propuneri la următoarele aspecte ale proiectului: Crearea unei platforme unice care va gestiona „într-un mod transparent, sigur și digitalizat” accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România. Platforma se va numi: WorkinRomania.gov.ro. Introducerea „Listei ocupațiilor deficitare”, aprobată și actualizată de două ori pe an, pe baza datelor ANOFM și INS, dar și a consultării cu partenerii sociali. Consultările pe această temă vor continua între Ministerul Muncii și reprezentanții sindicatelor și patronatelor. O altă schimbare care a fost analizată se referă la instituirea unui depozit financiar – un mecanism de protecție preventivă, obligatorie, care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale. În cadrul dezbaterilor a mai fost analizată și standardizarea contactelor, precum cel dintre agenția de plasare și angajator, dar și contractul de plasare care va fi tipărit atât în limba română, cât și într-o altă limbă înțeleasă de lucrător. Standardizat va fi și contractul de muncă încheiat între angajatorul și lucrătorul străin. O altă schimbare analizată vizează interzicerea solicitării de comisioane/taxe/garanții/depozite de la lucrători, ele trebuind să fie suportate de angajatori, în conformitate cu standardele Organizației Internaționale a Muncii și OCDE. Propunerile și argumentele prezentate vor fi analizate, iar rezultatele vor fi comunicate public pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului. Potrivit datelor publicate de Guvern, în ultimii 10 ani, numărul de muncitori străini a crescut, de la 5.500 de muncitori în 2015 și 2016, până la 100.000 de muncitori, în perioada 2022-2025. În acest an, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.
Victor Ponta: „USR controlează Guvernul Bolojan pe model PCR. PCR-ul cu 5% a preluat tot. 10% are USR-ul”
Ponta face o paralelă între USR și PCR, partid care în 1945 a luat 5% din voturile românilor, dar a ajuns să conducă. Politicianul subliniază că USR ar controla Guvernul, inclusiv prin premierul Ilie Bolojan. PSD se face că luptă „Cel care conduce în acest moment guvernul e USR-ul cu domnul Bolojan, care e, de fapt, USR. Ziceați că PNL-ul nu face nimic. Păi nu e niciun PNL. Domnul Bolojan e USR și PSD-ul se face că se luptă. Nu se luptă. Că dacă ar vrea să lupte, sigur că au metode democratice, politice, date de grupurile parlamentare. Ei se plâng și rămâne așa. E un proces de USR-izare a României. Așa cum a fost și în anii 45, când PCR-ul cu 5% a preluat tot. 10% are USR-ul. (…)”, a declarat fostul premier, pentru Adevărul. Ponta. Există majoritate și fără USR Ponta crede că doar după eliminarea USR de la guvernare, România poată să iasă din actualul blocaj politic. „Soluția e foarte simplă și clară și nu am inventat-o eu. Eu am format în Parlament, că sunt independent, un grup de 25-30 de parlamentari independenți, am semnat toți. Am zis, dacă scoateți pe USR nu vrem nicio funcție. Scoateți USR. Ori scoateți pe USR și participați la guvernare în mod serios, nu ca acum. Ori ieșiți voi de la guvernare și lăsați-l pe domnul Bolojan cu USR-iștii lui și cu ce peneliști mai sunt să guverneze”, spune Victor Ponta. Fostul lider social-democrat crede că parlamentari independenți sunt cei care ar putea asigura majoritatea necesară în Parlament. „Le-am spus că votăm noi Guvernul. Nu am cerut niciun fel de funcție. Matematica este că există majoritate fără USR. Bineînțeles că există majoritate”, a indicat acesta.
Ilie Bolojan cu prilejul Zilei Culturii Naționale: Ne reamintește importanța patrimoniului cultural și a operei lui Mihai Eminescu în formarea identității românești
„Ziua Culturii Naționale ne reamintește importanța patrimoniului cultural și a operei lui Mihai Eminescu în formarea identității românești”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Guvernul României. Ilie Bolojan a subliniat necesitatea inițiativelor culturale în dezvoltarea societății: „România are nevoie de inițiative culturale bine gestionate, cu impact în educație, comunități și spațiul public, care să contribuie la o prezență culturală coerentă și la creșterea respectului de care țara noastră se bucură în lume”. De asemenea, șeful Guvernul a subliniat responsabilitatea Guvernului de a sprijini domeniile educației și culturii: Guvernul are responsabilitatea de a susține educația și cultura, iar cei care activează în acest domeniu au rolul de a valorifica aceste oportunități prin competență și rezultate vizibile pentru societate”. „Le mulțumesc tuturor celor care contribuie la viața culturală a României și îi încurajez să continue să construiască, prin munca lor, un spațiu cultural accesibil și conectat la realitățile de astăzi”, conchide premierul.
Guvernul prelungește cu 12 luni accesul la îngrijiri paliative din pachetul de bază
Executivul a aprobat o perioadă tranzitorie pentru a nu îngrădi accesul persoanelor asigurate la îngrijiri paliative. Programul național de îngrijiri paliative nu a fost implementat până în prezent. Guvernul reglementează o perioadă tranzitorie de 12 luni pentru a permite încheierea unui număr suficient de contracte. Măsura asigură continuitatea serviciilor medicale pentru pacienții care au nevoie de îngrijiri paliative. Amânarea implementării programului național ar fi putut bloca accesul la aceste servicii esențiale. Servicii disponibile în perioada de tranziție Pacienții vor putea beneficia de îngrijiri paliative acordate la domiciliu. Serviciile sunt disponibile și în ambulatoriul de specialitate. Regimul de spitalizare de zi rămâne accesibil pentru îngrijiri paliative. Toate aceste servicii fac parte din pachetul de servicii de bază reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 521/2023. Condiții de accesare Pacienții pot beneficia de îngrijiri paliative dacă nu primesc astfel de îngrijiri în cadrul noului program de sănătate curativ. Serviciile sunt acordate de furnizori în baza contractelor încheiate conform prevederilor legale. Casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte pentru furnizarea de îngrijiri paliative. Furnizorii de servicii Casele de asigurări pot contracta cu furnizorii de servicii îngrijiri paliative la domiciliu. Furnizorii de îngrijiri paliative în ambulatoriul de specialitate pentru specialități clinice sunt incluși. Furnizorii de servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi pot încheia contracte. Simplificare administrativă Casele de asigurări pot încheia contracte cu furnizorii cu care se aflau în relație contractuală la 31 decembrie 2025. Acești furnizori pot contracta fără organizarea unei perioade de contractare. Furnizorii de îngrijiri paliative care nu se aflau în relație contractuală la 31 decembrie 2025 pot intra în relație contractuală. Aceștia trebuie să respecte reglementările privind procedura de contractare, conform prevederilor legale în vigoare.
Tanczos Barna: Guvernul a început pregătirea bugetului pentru 2026. Pornim de pe baze mai solide
Tanczos Barna a precizat că peste zece ministere au prezentat la nivel guvernamental bilanțul anului trecut și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2026. Potrivit vicepremierului, măsurile luate în 2025 permit începerea noului exercițiu bugetar în condiții mai stabile. „Este deja clar – datorită măsurilor luate anul trecut, începem acest an de pe baze mai solide”, a declarat Tanczos Barna. Datorii mai mici și cheltuieli în scădere Vicepremierul a subliniat că una dintre principalele realizări ale anului trecut este reducerea nivelului datoriilor lăsate pentru 2026, ceea ce oferă o oportunitate reală pentru echilibrarea bugetului. În același timp, în mai multe ministere a început procesul de reducere a cheltuielilor de funcționare. Investițiile, motorul economiei în 2025 Potrivit lui Tanczos Barna, investițiile au atins în 2025 un nivel record și au reprezentat principalul motor al economiei într-o perioadă bugetară dificilă. Datele de la finalul anului confirmă direcția asumată de Guvern, cu investițiile tratate ca prioritate. Exemple din principalele ministere Vicepremierul a oferit mai multe exemple concrete. Ministerul Dezvoltării a achitat integral lucrările realizate în cadrul proiectelor de investiții. Ministerul Sănătății a decontat facturile pentru medicamentele compensate, a redus semnificativ restanțele privind concediile medicale și a pus în circulație peste 1.600 de ambulanțe noi. În agricultură, cheltuielile de funcționare au fost reduse, în timp ce Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene record, de peste 5 miliarde de euro, pentru sprijinirea fermierilor. Ministerul Transporturilor a direcționat peste trei sferturi din bugetul său, aproximativ 34 de miliarde de lei, către investiții în infrastructura rutieră și feroviară. Viziune pentru 2026: echilibru și predictibilitate „Datele de la finalul anului reflectă viziunea cu care am început anul 2025: investiții tratate ca prioritate, un stat mai suplu, echilibru și predictibilitate. Cu aceeași abordare trebuie să începem și anul 2026”, a transmis vicepremierul Tanczos Barna.