Guvernul prelungește cu 12 luni accesul la îngrijiri paliative din pachetul de bază
Executivul a aprobat o perioadă tranzitorie pentru a nu îngrădi accesul persoanelor asigurate la îngrijiri paliative. Programul național de îngrijiri paliative nu a fost implementat până în prezent. Guvernul reglementează o perioadă tranzitorie de 12 luni pentru a permite încheierea unui număr suficient de contracte. Măsura asigură continuitatea serviciilor medicale pentru pacienții care au nevoie de îngrijiri paliative. Amânarea implementării programului național ar fi putut bloca accesul la aceste servicii esențiale. Servicii disponibile în perioada de tranziție Pacienții vor putea beneficia de îngrijiri paliative acordate la domiciliu. Serviciile sunt disponibile și în ambulatoriul de specialitate. Regimul de spitalizare de zi rămâne accesibil pentru îngrijiri paliative. Toate aceste servicii fac parte din pachetul de servicii de bază reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 521/2023. Condiții de accesare Pacienții pot beneficia de îngrijiri paliative dacă nu primesc astfel de îngrijiri în cadrul noului program de sănătate curativ. Serviciile sunt acordate de furnizori în baza contractelor încheiate conform prevederilor legale. Casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte pentru furnizarea de îngrijiri paliative. Furnizorii de servicii Casele de asigurări pot contracta cu furnizorii de servicii îngrijiri paliative la domiciliu. Furnizorii de îngrijiri paliative în ambulatoriul de specialitate pentru specialități clinice sunt incluși. Furnizorii de servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi pot încheia contracte. Simplificare administrativă Casele de asigurări pot încheia contracte cu furnizorii cu care se aflau în relație contractuală la 31 decembrie 2025. Acești furnizori pot contracta fără organizarea unei perioade de contractare. Furnizorii de îngrijiri paliative care nu se aflau în relație contractuală la 31 decembrie 2025 pot intra în relație contractuală. Aceștia trebuie să respecte reglementările privind procedura de contractare, conform prevederilor legale în vigoare.
Tanczos Barna: Guvernul a început pregătirea bugetului pentru 2026. Pornim de pe baze mai solide
Tanczos Barna a precizat că peste zece ministere au prezentat la nivel guvernamental bilanțul anului trecut și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2026. Potrivit vicepremierului, măsurile luate în 2025 permit începerea noului exercițiu bugetar în condiții mai stabile. „Este deja clar – datorită măsurilor luate anul trecut, începem acest an de pe baze mai solide”, a declarat Tanczos Barna. Datorii mai mici și cheltuieli în scădere Vicepremierul a subliniat că una dintre principalele realizări ale anului trecut este reducerea nivelului datoriilor lăsate pentru 2026, ceea ce oferă o oportunitate reală pentru echilibrarea bugetului. În același timp, în mai multe ministere a început procesul de reducere a cheltuielilor de funcționare. Investițiile, motorul economiei în 2025 Potrivit lui Tanczos Barna, investițiile au atins în 2025 un nivel record și au reprezentat principalul motor al economiei într-o perioadă bugetară dificilă. Datele de la finalul anului confirmă direcția asumată de Guvern, cu investițiile tratate ca prioritate. Exemple din principalele ministere Vicepremierul a oferit mai multe exemple concrete. Ministerul Dezvoltării a achitat integral lucrările realizate în cadrul proiectelor de investiții. Ministerul Sănătății a decontat facturile pentru medicamentele compensate, a redus semnificativ restanțele privind concediile medicale și a pus în circulație peste 1.600 de ambulanțe noi. În agricultură, cheltuielile de funcționare au fost reduse, în timp ce Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene record, de peste 5 miliarde de euro, pentru sprijinirea fermierilor. Ministerul Transporturilor a direcționat peste trei sferturi din bugetul său, aproximativ 34 de miliarde de lei, către investiții în infrastructura rutieră și feroviară. Viziune pentru 2026: echilibru și predictibilitate „Datele de la finalul anului reflectă viziunea cu care am început anul 2025: investiții tratate ca prioritate, un stat mai suplu, echilibru și predictibilitate. Cu aceeași abordare trebuie să începem și anul 2026”, a transmis vicepremierul Tanczos Barna.
Ilie Bolojan: Vom veni cu propunerea de minsitru al Educației până la finalul lunii ianuarie
Invitat în studioul de la TVR 1, Ilie Bolojan a vorbit despre preluarea conducerii Ministerului Educației și Cercetării, după ce funcția a rămas vacantă de peste trei săptămâni. Postul de ministru al Educației este liber din 22 decembrie 2025, când Daniel David și-a dat demisia, iar Guvernul nu a numit încă un succesor permanent. Bolojan a explicat de ce a fost nevoie să își asume interimatul: ”Demisia ministrului s-a suprapus cu perioada de final de an, iar aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, respectiv numirea unui interimar. Până la sfârșitul acestei luni vom veni cu o propunere. În acești ani dificili nu este ușor să ai responsabilități într-un domeniu care a trecut prin numeroase restructurări, așa cum este cel al educației. Vom găsi o propunere bună. De ceea ce se întâmplă în educație depinde viitorul copiilor noștri”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1. AUTORUL RECOMANDĂ
Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027
Guvernul a anunțat o modificare importantă pentru toți proprietarii de case, apartamente sau terenuri din România. Începând cu 1 ianuarie 2027, impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele fizice va fi calculat în funcție de valoarea de piață reală a proprietății, nu după criteriile vechi de acum. Practic, dacă ai o casă sau un teren, statul nu va mai folosi valorile „pe hârtie” din anii trecuți. În schimb, baza de calcul va reflecta prețul real pe care îl are proprietatea pe piață în acel moment. Asta înseamnă că impozitul tău poate fi diferit față de ceea ce plăteai până acum, în multe cazuri mai mare, dacă piața imobiliară este scumpă. De ce se schimbă sistemul de impozitare? Guvernul spune că actualul sistem nu mai funcționează corect, din următoarele considerente: Valorile folosite pentru impozite nu țineau pasul cu realitatea economică. În multe orașe și comune, impozitele erau mult mai mici decât prețul real al proprietăților. Diferențele între localități erau mari și inechitabile: un proprietar plătea mult mai puțin sau mult mai mult doar pentru că sistemul de evaluare era învechit. România era printre țările cu cele mai scăzute venituri din impozitarea proprietății din UE, iar autoritățile locale pierdeau venituri importante. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Schimbarea este parte din reformele asumate și în planurile cu Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest lucru pentru buzunarul tău? Până la 1 ianuarie 2027, autoritățile vor pregăti un sistem automat prin care să fie evaluate proprietățile la valoarea lor reală de piață. În perioada tranzitorie, inclusiv 2026, se folosesc valori actualizate mai aproape de realitate, ca o etapă de pregătire. Impactul va fi diferit de la o localitate la alta. În orașele unde prețurile imobiliare sunt mari, ca București, Cluj sau Constanța, impozitul poate crește mai semnificativ. În zonele rurale sau în orașele cu piață imobiliară mai slabă, diferența poate fi mai mică sau chiar poate scădea. Guvernul nu a spus cât va plăti fiecare proprietar în parte din 2027, dar estimările arată că impozitele vor fi mai aproape de valoarea reală a proprietății. În ce privește valoarea impozitelor, Guvernul transmite că în unele cazuri majorarea poate fi mult mai mare decât media estimată, de 70-80%. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă în situaţii punctuale pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează Guvernul. Executivul estimează că majorarea impozitelor pe proprietate va aduce cu 30% mai multe venituri la buget din această sursă decât anul trecut. Vorbim despre 3,7 miliarde de lei în plus. Guvernul spune că banii vor rămâne la primării și, în acest fel, autoritățile locale nu vor mai primi sume la fel de mari de la bugetul național ca în trecut. Ce va fi în 2026? Pentru 2026, autoritățile au actualizat deja baza de calcul a impozitului, ca o etapă pregătitoare până la trecerea completă la valoarea de piață. Aceasta a dus, în unele cazuri, la creșteri semnificative ale impozitului plătit deja în 2026. Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili; – facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a discutat cu vicepremierii bugetul pe 2026. Executivul vrea angajarea răspunderii pe pachetul fiscal numărul 3 până la finele lunii Haosul impozitării lui Bolojan se generalizează. Un bucureștean are de plătit un impozit de 300 ori mai mare, altul de 170 ori mai mare. Revolte la ghișeu Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026
Ciolacu reacționează ironic la anunțul lui Bolojan privind investițiile din 2025: Este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026
„Felicitări Guvernului Bolojan pentru modul în care a construit bugetul pe 2025! Focusul pe investiții a dat roade (după multiple tentative de stopare a proiectelor începute), programele de dezvoltare au continuat să modernizeze România (bine că a fost abandonată ideea anulării Anghel Saligny) miliardele din PNRR au infuzat economia (mai puțin cele 7 miliarde pierdute)”, a comentat ironic Marcel Ciolacu într-o postare pe Facebook. „Nu mai punem la socoteală intrarea în Schengen și Autostrada Moldovei. Alte două reușite ale Guvernului Bolojan”, a mai scris fostul premier. Fostul șef PSD a subliniat că „este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026”. Marcel Ciolacu a fost premierul României în perioada iunie 2023 – mai 2025. Bolojan: Investițiile publice din 2025 au atins „cel mai ridicat nivel din istoria postdecembristă” Reacția lui Ciolacu vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi că „investițiile publice făcute în 2025 au totalizat 137,5 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB”, acesta fiind „cel mai ridicat nivel nu numai din ultimii 5 ani, ci din istoria postdecembristă a României”. Prim-ministrul a detaliat structura investițiilor: „În primele 6 luni ale lui 2025, din investiții de 50,4 miliarde lei, 18,8 miliarde lei erau asigurate din fonduri europene. În ultimele 6 luni ale anului 2025 investițiile au fost de 87,1 miliarde lei, din care 58,6 miliarde lei au fost fonduri europene”. Bolojan a atribuit rezultatele „utilizării eficiente a fondurilor europene, programării bugetare riguroase, asigurării resurselor financiare și adoptării reformelor care au facilitat accesarea și utilizarea acestor finanțări”, mulțumind instituțiilor și actorilor implicați în derularea proiectelor de investiții.
Ministrul Agriculturii spune că nu a știut că România va vota acordul UE-Mercosur
Ministrul Agriculturii a fost întrebat vineri seara la Digi24 când a aflat că România va vota acordul. „Nu am aflat. Nu am știut de acest lucru”, a spus Florin Barbu. El spune că în ultimele două săptămâni nu a fost contactat în acest sens ca ministru al Agriculturii. Barbu crede că o decizie trebuia luată de toate cele patru partide aflate în coaliția de guvernare. „De partea de Mercosur se ocupă Ministerul Economiei care are partea de comerț. MAE se ocupă de reprezentare de vot la nivelul Comisiei Europene. Și eu am solicitat, și înțelegeți foarte clar, vreau să văd acel memorandum care a fost aprobat în guvern de către primul ministru și apoi aprobat de președintele României. Eu vreau să văd acel document”, a mai spus ministrul Agriculturii. Acord semnat după 25 de ani de negocieri PSD a acuzat vineri Ministerul de Externe că a trădat interesele fermierilor români și condamnă decizia de a mandata reprezentantul României din COREPER să voteze în favoarea Acordului comercial UE-Mercosur, în absența unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejați de importurile din America Latină. La rândul său, președintele Nicușor Dan a explicat ce înseamnă semnarea de către România a Acordului Mercosur și arată ce beneficii vor avea fermierii și producătorii români de pe urma semnării acestui document. „România a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, după ce am negociat, alături de alte state europene, elemente suplimentare de protejare a producătorilor români și europeni, cu precădere în sectorul agricol”, arată el pe X. Acordul comercial între Uniunea Europeană și blocul Mercosur a fost aprobat vineri de statele membre ale UE, după peste 25 de ani de negocieri.
Premierul Ilie Bolojan: Deficitul bugetar din 2026 trebuie să fie sub 6,4%. Reducerile de cheltuieli vor fi decise înainte de adoptarea bugetului
Șeful Guvernului a explicat că fiecare minister și autoritate publică centrală derulează în prezent audituri de personal, iar pe baza acestora vor fi adoptate hotărâri și ordonanțe de guvern menite să reducă cheltuielile. Potrivit premierului, aceste decizii trebuie finalizate într-un interval de aproximativ trei săptămâni – o lună, astfel încât în a doua jumătate a lunii ianuarie toate ministerele să fie pregătite. „Reforma administrației este o măsură necesară, inclusiv pentru administrația centrală. Reducerile de cheltuieli trebuie făcute înainte de buget, nu după”, a afirmat Ilie Bolojan. În ceea ce privește ținta de deficit, premierul a reiterat angajamentul Guvernului ca deficitul bugetar pe 2026 să fie sub 6,4% din PIB, obiectiv asumat pentru a limita creșterea cheltuielilor cu dobânzile și pentru a consolida finanțele publice. Totodată, Ilie Bolojan a oferit date privind execuția bugetară pe anul trecut, precizând că deficitul s-a situat sub 8,4% din PIB. „Pentru prima dată am respectat această țintă de deficit”, a spus premierul, explicând că rezultatul a fost obținut atât prin creșterea unor taxe, cât și printr-o mai bună colectare a veniturilor și reducerea cheltuielilor. Potrivit acestuia, cheltuielile bugetare au fost reduse cu peste 2 miliarde de lei față de anul precedent, în special în ultimele patru luni ale anului, când au început să se vadă efectele măsurilor de austeritate. De asemenea, Guvernul a reușit să achite integral datoriile către constructori și să închidă programele de finanțare către autoritățile locale și compania națională de investiții fără restanțe reportate pentru anul următor. Premierul a mai precizat că bugetul de investiții pentru 2025 este estimat la aproximativ 130 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 7% din PIB, o componentă importantă fiind reprezentată de fondurile europene. Accesarea acestora va fi o prioritate majoră în anul următor, în condițiile în care România trebuie să finalizeze până în toamnă o parte semnificativă din Planul Național de Redresare și Reziliență. „Avem de atras aproximativ 10 miliarde de euro, atât granturi, cât și împrumuturi. Este esențial să nu pierdem niciun euro din granturi și sperăm să accesăm și componenta de împrumuturi”, a declarat Ilie Bolojan.
Ștefan Radu Oprea prezintă bilanțul anului 2025: 330 de milioane de euro salvați și reforme-cheie la Guvern
Într-o postare publicată pe Facebook, oficialul a evidențiat principalele realizări, dar și domeniile în care consideră că activitatea instituțională putea fi îmbunătățită. Una dintre cele mai importante realizări menționate de Ștefan Radu Oprea este salvarea sumei de 330 de milioane de euro, reprezentând restanțe din cererea de plată numărul 3. Potrivit acestuia, procesul a fost unul extrem de dificil, mai ales în contextul unor declarații publice care au afectat dialogul cu Comisia Europeană și cu OCDE în privința guvernanței corporative. „Cu echilibru, în liniște și fără expunere excesivă, am reușit să finalizăm un proces care părea aproape imposibil”, a transmis secretarul general al Guvernului, subliniind rolul echipei din Secretariatul General al Guvernului (SGG). Modificările aduse Regulamentului SAFE În perioada în care a condus Cancelaria Primului Ministru, Ștefan Radu Oprea a coordonat introducerea amendamentelor României în Regulamentul SAFE. Oficialul afirmă că România a avut o abordare ofensivă, apreciată de Comisia Europeană, fiind oferită drept exemplu de bună practică în organizarea acestui domeniu. Prin amendamentele adoptate, România poate finanța, prin SAFE, proiecte strategice precum infrastructura de transport cu relevanță militară, autostrăzi, dar și dotări din industria de apărare, inclusiv mașina de luptă a infanteriei și arma de asalt. Ce putea fi făcut mai bine, potrivit lui Ștefan Radu Oprea În analiza sa, Ștefan Radu Oprea recunoaște că există aspecte care necesită îmbunătățiri. Printre priorități se află digitalizarea proceselor din SGG, instituție prin care trec anual peste 46.000 de documente. De asemenea, oficialul și-a exprimat intenția de a limita plecarea personalului competent, în contextul scăderii veniturilor din sectorul public. Totodată, acesta a respins ideea conform căreia bugetarii ar fi supraplătiți, precizând că SGG se află în zona inferioară a clasamentului salarial al instituțiilor publice.
Ilie Bolojan: Cheltuim atent banii publici și dăm semnale de reducere a deficitului
Premierul Ilie Bolojan a susținut, marți, declarații de presă la Palatul Victoria, în care a făcut bilanțul celor șase luni de guvernare. Acesta a afirmat că, la preluarea mandatului, România se afla într-o situație critică, cu riscul suspendării fondurilor europene și al pierderii accesului la finanțare externă. Potrivit premierului, primele măsuri luate de Guvern au vizat stabilizarea finanțelor publice. Creșterea TVA, eliminarea unor sporuri salariale și înghețarea unor venituri au reprezentat decizii dificile, dar necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru menținerea credibilității României în fața creditorilor. Bolojan a precizat că aceste măsuri au permis statului să se împrumute ulterior la costuri mai mici, iar dobânzile plătite în prezent sunt deja sub nivelul de la începutul anului. Al doilea pachet de reforme a vizat reducerea unor cheltuieli considerate nedrepte din punct de vedere social. Premierul a amintit modificările propuse în domeniul pensiilor magistraților, atât în privința valorii acestora, cât și a vârstei de pensionare, subliniind că Guvernul așteaptă o decizie a Curții Constituționale care să clarifice cadrul legal. În domeniul apărării, Ilie Bolojan a declarat că România și-a respectat angajamentele internaționale și a accesat programul european SAFE, care permite modernizarea armatei cu impact limitat asupra deficitului bugetar. În sănătate, premierul a susținut că finanțarea a devenit mai eficientă, iar fondurile sunt direcționate mai clar către nevoile pacienților. Totodată, șeful Guvernului a afirmat că au fost operate schimbări importante în sistemul fiscal, unde anterior existau numeroase excepții și mecanisme de optimizare, în detrimentul unor reguli clare și echitabile.
Oana Gheorghiu, despre reforma statului: Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii
„În ultimele două luni am avut peste 100 de întâlniri cu colegi din guvern, din ministere și instituții, cu reprezentanți ai marilor organisme internaționale, cu oameni de afaceri, bancheri, sindicate și consultanți”, a scris Oana Gheorghiu. Vicepremierul a precizat că toate aceste întâlniri au avut ca element comun necesitatea unor schimbări. „Toate au avut un punct comun: nevoia de schimbare. Unde suntem astăzi nu e bine. Nici pentru companii, nici pentru angajați, nici pentru economie, nici pentru stat. Pentru prea mulți români, «reforma» a devenit un cuvânt rostit de fiecare guvern și simțit de foarte puțini. Am început acest proces. Suntem încă la fundație, acea parte care nu se vede, dar fără de care nicio construcție nu poate rezista. Este etapa cea mai grea: cea în care punem reguli clare, criterii de performanță și mecanisme de guvernanță care să facă imposibilă risipa și comportamentul iresponsabil în companiile statului”, a precizat vicepremierul. „Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an” Vicepremierul a subliniat că nu pot fi așteptate rezultate rapide și că reforma este un proces de durată. „Nu promit miracole. Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an. Dar este vital ca ceea ce construim acum să fie solid și ireversibil. Avem nevoie ca 2026 să fie anul în care reforma începe să se vadă concret: companii de stat care nu mai înghit bani fără să producă nimic, directori care nu mai pleacă acasă cu prime după ani de pierderi, contracte făcute pentru performanță, nu pentru prieteni”, a subliniat Oana Gheorghiu. Oana Gheorghiu a adăugat că procesul va fi dificil și că amânarea nu mai este o opțiune. „Nu va fi ușor. Dar nici nu mai poate fi amânat. Ani de pierderi acumulate, companii ținute artificial în viață și oportunități majore ratate ne-au adus aici. Alternativa la reformă nu este stabilitatea, ci continuarea declinului. Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii. Va fi dificil și va fi inconfortabil. Dar suntem într-un punct în care amânarea nu mai este o opțiune. Fie schimbăm acum regulile jocului, fie acceptăm ca următorii ani să fie doar o prelungire a aceluiași eșec”, a scris vicepremierul. Oana Gheorghiu a fost numită vicepremier de premierul Ilie Bolojan în luna octombrie, cu atribuții în reforma companiilor de stat.