Oana Gheorghiu, despre reforma statului: Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii
„În ultimele două luni am avut peste 100 de întâlniri cu colegi din guvern, din ministere și instituții, cu reprezentanți ai marilor organisme internaționale, cu oameni de afaceri, bancheri, sindicate și consultanți”, a scris Oana Gheorghiu. Vicepremierul a precizat că toate aceste întâlniri au avut ca element comun necesitatea unor schimbări. „Toate au avut un punct comun: nevoia de schimbare. Unde suntem astăzi nu e bine. Nici pentru companii, nici pentru angajați, nici pentru economie, nici pentru stat. Pentru prea mulți români, «reforma» a devenit un cuvânt rostit de fiecare guvern și simțit de foarte puțini. Am început acest proces. Suntem încă la fundație, acea parte care nu se vede, dar fără de care nicio construcție nu poate rezista. Este etapa cea mai grea: cea în care punem reguli clare, criterii de performanță și mecanisme de guvernanță care să facă imposibilă risipa și comportamentul iresponsabil în companiile statului”, a precizat vicepremierul. „Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an” Vicepremierul a subliniat că nu pot fi așteptate rezultate rapide și că reforma este un proces de durată. „Nu promit miracole. Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an. Dar este vital ca ceea ce construim acum să fie solid și ireversibil. Avem nevoie ca 2026 să fie anul în care reforma începe să se vadă concret: companii de stat care nu mai înghit bani fără să producă nimic, directori care nu mai pleacă acasă cu prime după ani de pierderi, contracte făcute pentru performanță, nu pentru prieteni”, a subliniat Oana Gheorghiu. Oana Gheorghiu a adăugat că procesul va fi dificil și că amânarea nu mai este o opțiune. „Nu va fi ușor. Dar nici nu mai poate fi amânat. Ani de pierderi acumulate, companii ținute artificial în viață și oportunități majore ratate ne-au adus aici. Alternativa la reformă nu este stabilitatea, ci continuarea declinului. Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii. Va fi dificil și va fi inconfortabil. Dar suntem într-un punct în care amânarea nu mai este o opțiune. Fie schimbăm acum regulile jocului, fie acceptăm ca următorii ani să fie doar o prelungire a aceluiași eșec”, a scris vicepremierul. Oana Gheorghiu a fost numită vicepremier de premierul Ilie Bolojan în luna octombrie, cu atribuții în reforma companiilor de stat.
Guvernul suplimentează bugetul Apărării cu peste un miliard de lei în vederea înzestrării Armatei
„Bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2025 a fost suplimentat cu suma de 1,3 miliarde de lei, în vederea continuării procesului de înzestrare a Armatei României, prin asigurarea fondurilor necesare pentru plata obligațiilor rezultate din contractele de achiziție de echipamente militare, precum și pentru finanțarea proiectelor de infrastructură militară”, se arată într-un comunicat de presă emis de Guvern. Suplimentarea bugetară se înscrie în cadrul Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României, document strategic aprobat de CSAT. Printre obiectivele care vor fi asigurate de finanțare se numără modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul AA cu capabilități C-RAM, precum și dezvoltarea infrastructurii Bazei Mihail Kogălniceanu. De asemenea, vor fi achiziționate elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață, autospeciale cu capacitate mărită pentru intervenții la incendii aeroportuare, o autospecială de acces radio pentru sisteme radar și ISR, precum și un sistem dislocabil necesar funcționării unei structuri de nivel B-850 PAX. Finanțarea va acoperi și obligațiile rezultate din acordurile-cadru din domeniile IT și comunicații, securitate și apărare cibernetică.
Guvernul actualizează regulile privind prevenirea neregulilor în utilizarea fondurilor europene și publice
Noul act normativ actualizează legislația națională în domeniul gestionării fondurilor publice și europene, astfel încât aceasta să reflecte atât modificările apărute în reglementările interne, cât și evoluțiile prevederilor la nivelul Uniunii Europene. „Necesitatea modificărilor și completărilor aprobate prin acest act normativ se impune din perspectiva reducerii ratei de eroare reziduală sub 2%, calculată de Autoritatea de Audit și inclusă în Raportul anual de control, până la momentul transmiterii pachetului de asigurare prin sistemul electronic de schimb de date cu Comisia Europeană, astfel încât să fie asigurată admisibilitatea conturilor de către Comisia Europeană”, se arată în comunicatul emis de Guvern. Noile măsuri urmăresc prevenirea depășirii pragului de 2%, fie din eroare, fie din propagarea unei erori, fiind astfel instituit un mecanism funcțional care permite excluderea definitivă a cheltuielilor neconforme înainte de transmiterea declarației anuale a conturilor. Guvernul subliniază că aceste modificări au scopul de „evitarea aplicării de corecții financiare la nivel de program” care să afecteze absorbția fondurilor europene.
Guvernul aprobă plata contribuției restante a României către Agenția Spațială Europeană
„Prin această hotărâre se alocă suma de 160,6 milioane lei pentru plata contribuției financiare restante a României, pentru anul 2024, la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA)”, anunță Guvernul, punctând: „Sumele se achită din bugetul Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC) aferent anului 2025, în limita cheltuielilor bugetare aprobate”. Prin plata contribuției anuale, României i se permite să participe la programele spațiale ale ESA, oferind industriei și mediului de cercetare acces la tehnologii avansate și contracte finanțate la nivel european. Din cauza întârzierilor la plata contribuției, statului român i-a fost suspendat dreptul de vot, situație care a limitat capacitatea de influență în procesul decizional și a afectat accesul la contracte și proiecte strategice. În urma plății restanțelor, România își va relua dreptul de vot în forurile Agenției, redevenind stat cu drepturi depline. „Achitarea contribuției financiare a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA) contribuie la menținerea și crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare în cadrul celor 294 de entități românești eligibile pentru a încheia contracte cu ESA, asigurând totodată un retur garantat și un factor de multiplicare semnificativ”, se mai arată în comunicatul transmis de Guvern.
Guvernul alocă peste 980 de milioane de lei din Fondul de rezervă pentru ministerele Energiei, Mediului, Dezvoltării, dar și pentru servicii publice
Ministerul Energeiei se va bucura de o suplimentare bugetară de peste 473.2 milioane de lei, sub formă de credite de angajament și credite bugetare din Fondul de rezervă bugetară. „Fondurile sunt destinate reîntregirii sumelor provenite din veniturile din privatizare și utilizate pentru acordarea către Societatea ‘Complexul Energetic Oltenia’, a ajutorului de stat de restructurare, sub formă de grant, aferent anului 2022”, se arată în comunicatul Guvernului. Guvernul a aprobat și suplimentarea bugetului Ministerului Mediului cu peste 203 milioane de lei fonduri alocate pentru plata serviciilor silvice și a compensațiilor acordate proprietarilor de fond forestier afectați de restricții la exploatarea lemnului. „Suma este alocată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, la capitolul ‘Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare’, și este destinată gestionării durabile a fondului forestier aflat în proprietate privată și în proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale”, anunță Executivul. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației beneficiază de o suplimentare de 200 de milioane de lei, credite bugetare din Fondul de rezervă, destinate finanțării Programului național de construcții de interes public sau social. Societatea Română de Radiodifuziune se va bucura de o suplimentare bugetară de 6 milioane de lei. „Suplimentarea, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, este necesară pentru asigurarea continuității difuzării programelor SRR, pentru achiziția serviciilor de preluare, transport și difuzare a programelor SRR”, transmite Palatul Victoria. De asemenea, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 101.7 lei pentru suplimentarea bugetului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Guvernul tranmiste: „Alocarea acestor fonduri permite achitarea obligațiilor de plată restante aferente activităților desfășurate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și contribuie la evitarea unor litigii care ar putea genera costuri suplimentare”.
Guvernul anunță un pachet de măsuri fiscal-bugetare și de relansare economică pentru anul 2026
Potrivit Ministerul Finanțelor, obiectivele vizează stimularea economiei, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea cheltuielilor bugetare, întărirea disciplinei financiare și susținerea autorităților publice locale. „Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Documentul include și măsuri destinate autorităților publice locale, pentru sprijinirea implementării proiectelor finanțate prin PNRR și pentru acoperirea unor cheltuieli specifice sezonului rece, prin posibilitatea accesării de împrumuturi din Trezorerie. Reducerea cheltuielilor bugetare Printre măsurile prevăzute se numără reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale, diminuarea sumelor forfetare pentru parlamentari în 2026, amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în sănătate și asistență socială, modificarea mecanismelor de indexare pentru asigurarea sustenabilității bugetare și introducerea unor reguli mai stricte de control financiar la nivelul întreprinderilor publice. Relansare economică și stimularea investițiilor Guvernul propune reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026, cu eliminarea acestuia în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027, precum și consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea utilizării sistemului RO e-Factura și simplificarea mecanismelor RO e-TVA. Sprijin pentru persoanele vulnerabile Măsurile includ prelungirea neimpozitării unei părți din salariul minim (300 de lei până la 30 iunie 2026 și 200 de lei în a doua parte a anului), continuarea schemelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie până la finalul anului 2026, menținerea programului „Masa Sănătoasă” pentru elevi și îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale, inclusiv actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială. Sprijin pentru autoritățile locale Autoritățile publice locale vor putea accesa împrumuturi din Trezorerie de până la 500 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor PNRR, precum și până la 200 de milioane de lei pentru susținerea sistemelor de termoficare în sezonul rece. De asemenea, este permisă utilizarea unor sume necheltuite din bugetul anului 2025 pentru finanțarea cheltuielilor de aceeași natură. Combaterea evaziunii fiscale Ordonanța prevede centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF, introducerea unor garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, înăsprirea regimului de raportare și control și limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate. Autoritățile subliniază că aceste măsuri vizează combaterea evaziunii fiscale și a firmelor-fantomă, fără a afecta micii producători autorizați. Alte prevederi Sunt incluse măsuri tranzitorii pentru funcționarea instituțiilor publice la începutul anului 2026, reguli privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale întreprinderilor publice, precum și prelungirea până în 2027 a impozitelor speciale aplicabile operatorilor din sectoare considerate de monopol. De asemenea, se menține până la finalul anului 2026 impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrolului și gazelor. Potrivit Ministerului Finanțelor, întregul pachet de măsuri urmărește reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri, consolidarea sustenabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor și creșterii economice, precum și protejarea categoriilor vulnerabile, într-un cadru fiscal mai simplu și mai predictibil pentru anul 2026.
Grupul de lucru pentru legile justiției, constituit oficial de Guvernul Bolojan
Decizia de înființare a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, organismul anunțat anterior ca grup de lucru pentru reformarea Legilor justiției, a fost publicată în Monitorul Oficial, potrivit G4Media. Structură și atribuții Potrivit deciziei oficiale, comitetul — un organism consultativ fără personalitate juridică — este condus de un reprezentant al Cancelaria Prim-ministrului, care îndeplinește și rolul de președinte. Membrii permanenți provin din Cancelaria Prim-ministrului și din Ministerul Justiției, iar la lucrări pot fi invitați reprezentanți ai altor autorități, ai societății civile sau ai organizațiilor internaționale. Activitatea comitetului include: analiza efectelor aplicării legislației din justiție adoptate în 2022 (inclusiv legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și funcționarea CSM); dezbateri cu asociații profesionale ale magistraților și organizații nonguvernamentale; organizarea de consultări cu instituții și actorii relevanți atât din țară, cât și internaționali; solicitarea de puncte de vedere și prezentarea de rapoarte de progres; propunerea de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele statului de drept. Deciziile și recomandările comitetului se adoptă prin consens, iar comunicarea publică oficială se face exclusiv de premier sau de persoane desemnate de acesta. Fără termen limită fix Unul dintre elementele contestate ale hotărârii de înființare, relatează G4Media, este lipsa unui termen limită până la care comitetul trebuie să formuleze propuneri de modificare a legilor justiției. Această omisiune a generat critici din partea unor grupuri civice care cer reforme urgente în sistemul judiciar. Context și reacții Premierul Bolojan a anunțat inițial în urmă cu câteva zile formarea acestui grup de lucru ca răspuns la criticile legate de starea justiției în urma difuzării documentarului „Justiție capturată” de către Recorder, subliniind necesitatea unei analize aprofundate a legislației în vigoare. Organizațiile civice Declic, Inițiativa România și Corupția ucide au organizat proteste în Piața Victoriei, cerând modificări urgente ale Legilor justiției și demersuri mai rapide decât simple comisii de lucru.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, dezbătută și votată astăzi în Parlament. Bolojan: România are nevoie de responsabilitate. Opoziția livrează haos și scandal
UPDATE 14:59 George Simion, discurs la tribună George Simion a urcat la tribună ținând în mână o fotografie a Monicăi Huniadi, tânăra asociată scandalului zborurilor Nordis, recent numită într-o funcție de conducere la Exploatare Sistem Zonal Prahova, ESZ SA. Timp de aproximativ două minute, a rămas la pupitru afișând imaginea, fără să rostească vreun cuvânt. UPDATE 14:50 Bolojan la moțiunea de cenzură: Ar fi trebuit să lăsăm România să ajungă în criză? Ilie Bolojan a amintit obiectivele pe care și le-a asumat la preluarea funcției: „Am anunțat atunci trei direcții principale pentru ceea ce urma să facă guvernul. Ordine în finanțe, bună guvernare și respect pentru cetățeni. Acestea rămân valabile și pentru anul care urmează”. Șeful Guvernul a anunțat că măusrile adoptate în decursului anului, deși dificile, „au pus țara noastră pe calea cea bună”. „Când am preluat guvernarea, România era pe cale să se piardă încrederea piețelor financiare. Asta ar fi însemnat fuga investițiilor, dobânzi foarte mari, intrarea în incapacitatea de a ne mai împrumuta și în cele din urmă complicații sociale foarte mari”, a continuant premierul. Liderul de Guvern a mai subliniat că măsurile „au presupus sacrificii din partea românilor, cărora le mulțumesc din nou pe această cale”. UPDATE 14:45 Bolojan: România are nevoie astăzi de responsabilitate În discursul susținut în plen, premierul Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul a preluat mandatul „într-un moment dificil pentru țară” și că principalele priorități, ordine în finanțe, bună guvernare și respect pentru cetățeni, rămân neschimbate. Referindu-se la moțiunea de cenzură, șeful Guvernului a acuzat Opoziția că „livrează doar haos și scandal” și că nu oferă o alternativă realistă. Ilie Bolojan a spus că Opoziția poate critica oricât de mult guvernul, deoarece acesta este dreptul opoziției. „Dar mi se pare cu adevărat periculoasă maniera în care vă raportați la apărarea țării noastre. Prima noastră datorie este siguranța românilor. Ideea că avem de ales între apărare pe de-o parte și sănătate și educație pe de alta, este una populistă. Un stat puternic are nevoie și de o apărare pe măsură și de sisteme publice funcționale. Investiția în industria noastră de apărare va genera locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și oportunități pentru România”, a spus Bolojan. UPDATE 14:15 Dezbaterea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a început în Parlament. Pentru a fi adoptată, Opoziția are nevoie de sprijin din partea unor parlamentari ai coaliției PSD–PNL–USR–UDMR. Premierul Ilie Bolojan a declarat că votul asupra moțiunii va constitui un test al solidității actualei majorități guvernamentale. Textul moțiunii de cenzură este citit de senatoarea AUR Cristina Gabriela Dumitrescu. Știrea inițială: Moțiunea de cenzură, intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, a fost depusă săptămâna trecută în Parlament de senatorul Ninel Peia, din grupul PACE – Întâi România, cu susținerea parlamentarilor AUR. Conform programului oficial, premierul Ilie Bolojan va fi prezent la ședința plenului reunit. Iniţiatorii moţiunii de cenzură susţin că actualul Executiv a eşuat în gestionarea unor domenii esenţiale, de la economie şi finanţe publice până la sănătate, educaţie şi administraţie. Opoziţia acuză Guvernul Bolojan de decizii „lipsite de planificare şi responsabilitate”, invocând inclusiv cazul barajului de la Paltinu, despre care afirmă că reprezintă „o fotografie fidelă a guvernării Bolojan”, precum şi creşterea inflaţiei, scăderea puterii de cumpărare şi supraîndatorarea statului. Parlamentarii din Opoziţie reclamă deteriorarea condiţiilor de trai, presiuni fiscale tot mai mari asupra populaţiei şi mediului de afaceri, dar şi lipsa investiţiilor eficiente în servicii publice esenţiale. Ce șanse are moțiunea să treacă Premierul Ilie Bolojan a afirmat miercurea trecută în cadrul emisiunii Friendly Fire că nu are emoții în privința moțiunii de cenzură. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că social-democrații nu vor susține moțiunea de cenzură și că partidul rămâne parte a coaliției de guvernare. „Nu vom vota această moțiune de cenzură. Suntem în continuare parteneri în această coaliție. Dacă PSD va decide vreodată să iasă de la guvernare, o va face asumat, nu prin votarea unei moțiuni”, a spus Grindeanu. De asemenea, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că un eventual vot favorabil al unui partid din coaliție ar echivala cu destrămarea alianței guvernamentale. Pentru adoptarea moțiunii sunt necesare 232 de voturi din totalul de 463, un prag pe care opoziția nu îl poate atinge. Coaliția de guvernare dispune de 293 de parlamentari, la care se adaugă sprijinul celor 16 deputați ai minorităților naționale, astfel că, fără voturi din coaliție, moțiunea nu are șanse să fie adoptată.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, dezbătută și votată luni în Parlament
Moțiunea de cenzură, intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, a fost depusă săptămâna trecută în Parlament de senatorul Ninel Peia, din grupul PACE – Întâi România, cu susținerea parlamentarilor AUR. Conform programului oficial, premierul Ilie Bolojan va fi prezent la ședința plenului reunit. Iniţiatorii moţiunii de cenzură susţin că actualul Executiv a eşuat în gestionarea unor domenii esenţiale, de la economie şi finanţe publice până la sănătate, educaţie şi administraţie. Opoziţia acuză Guvernul Bolojan de decizii „lipsite de planificare şi responsabilitate”, invocând inclusiv cazul barajului de la Paltinu, despre care afirmă că reprezintă „o fotografie fidelă a guvernării Bolojan”, precum şi creşterea inflaţiei, scăderea puterii de cumpărare şi supraîndatorarea statului. Parlamentarii din Opoziţie reclamă deteriorarea condiţiilor de trai, presiuni fiscale tot mai mari asupra populaţiei şi mediului de afaceri, dar şi lipsa investiţiilor eficiente în servicii publice esenţiale. Ce șanse are moțiunea să treacă Premierul Ilie Bolojan a afirmat miercurea trecută în cadrul emisiunii Friendly Fire că nu are emoții în privința moțiunii de cenzură. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că social-democrații nu vor susține moțiunea de cenzură și că partidul rămâne parte a coaliției de guvernare. „Nu vom vota această moțiune de cenzură. Suntem în continuare parteneri în această coaliție. Dacă PSD va decide vreodată să iasă de la guvernare, o va face asumat, nu prin votarea unei moțiuni”, a spus Grindeanu. De asemenea, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că un eventual vot favorabil al unui partid din coaliție ar echivala cu destrămarea alianței guvernamentale. Pentru adoptarea moțiunii sunt necesare 232 de voturi din totalul de 463, un prag pe care opoziția nu îl poate atinge. Coaliția de guvernare dispune de 293 de parlamentari, la care se adaugă sprijinul celor 16 deputați ai minorităților naționale, astfel că, fără voturi din coaliție, moțiunea nu are șanse să fie adoptată.
Ilie Bolojan a vorbit despre scandalul din Justiție și a anunțat ce măsuri pregătește Guvernul
Declarația a fost făcută vineri. „Sunt două zone care țin de statul român și în care, în acești ani, românii și-au pierdut încrederea, politicienii și zona de justiție (…) Nu este bine”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a oferit câteva exemple. „Lungirea unor procese, ajungerea la prescriere, soluții contradictorii (…) Nu au cum să contribuie la creșterea încrederii”, a adăugat Ilie Bolojan. Premierul a promis o analiză. „E nevoie de reguli (…) trebuie să vedem ce proceduri legale nu generează o bună funcționare. (…) La sfârșitul ședinței de guvern, din această săptămână, am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care țin de partea de legislație. Colaborând cu profesioniștii din sistem, cu asociațiile de magistrați, cu experții Ministerului Justiției, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susținute, în așa fel încât să fie îmbunătățită și legislați.”, a explicat Bolojan precizând că depinde de oamenii din sistem modul în care sunt puse în practică prevederile legale. Ce a decis CSM Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis vineri sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în legătură cu materialul difuzat de Recorder, informează CSM. „Faţă de aspectele semnalate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu materialul de presă difuzat de Recorder”, a anunțat CSM.