Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, dezbătută și votată luni în Parlament
Moțiunea de cenzură, intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, a fost depusă săptămâna trecută în Parlament de senatorul Ninel Peia, din grupul PACE – Întâi România, cu susținerea parlamentarilor AUR. Conform programului oficial, premierul Ilie Bolojan va fi prezent la ședința plenului reunit. Iniţiatorii moţiunii de cenzură susţin că actualul Executiv a eşuat în gestionarea unor domenii esenţiale, de la economie şi finanţe publice până la sănătate, educaţie şi administraţie. Opoziţia acuză Guvernul Bolojan de decizii „lipsite de planificare şi responsabilitate”, invocând inclusiv cazul barajului de la Paltinu, despre care afirmă că reprezintă „o fotografie fidelă a guvernării Bolojan”, precum şi creşterea inflaţiei, scăderea puterii de cumpărare şi supraîndatorarea statului. Parlamentarii din Opoziţie reclamă deteriorarea condiţiilor de trai, presiuni fiscale tot mai mari asupra populaţiei şi mediului de afaceri, dar şi lipsa investiţiilor eficiente în servicii publice esenţiale. Ce șanse are moțiunea să treacă Premierul Ilie Bolojan a afirmat miercurea trecută în cadrul emisiunii Friendly Fire că nu are emoții în privința moțiunii de cenzură. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că social-democrații nu vor susține moțiunea de cenzură și că partidul rămâne parte a coaliției de guvernare. „Nu vom vota această moțiune de cenzură. Suntem în continuare parteneri în această coaliție. Dacă PSD va decide vreodată să iasă de la guvernare, o va face asumat, nu prin votarea unei moțiuni”, a spus Grindeanu. De asemenea, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că un eventual vot favorabil al unui partid din coaliție ar echivala cu destrămarea alianței guvernamentale. Pentru adoptarea moțiunii sunt necesare 232 de voturi din totalul de 463, un prag pe care opoziția nu îl poate atinge. Coaliția de guvernare dispune de 293 de parlamentari, la care se adaugă sprijinul celor 16 deputați ai minorităților naționale, astfel că, fără voturi din coaliție, moțiunea nu are șanse să fie adoptată.
Ilie Bolojan a vorbit despre scandalul din Justiție și a anunțat ce măsuri pregătește Guvernul
Declarația a fost făcută vineri. „Sunt două zone care țin de statul român și în care, în acești ani, românii și-au pierdut încrederea, politicienii și zona de justiție (…) Nu este bine”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a oferit câteva exemple. „Lungirea unor procese, ajungerea la prescriere, soluții contradictorii (…) Nu au cum să contribuie la creșterea încrederii”, a adăugat Ilie Bolojan. Premierul a promis o analiză. „E nevoie de reguli (…) trebuie să vedem ce proceduri legale nu generează o bună funcționare. (…) La sfârșitul ședinței de guvern, din această săptămână, am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care țin de partea de legislație. Colaborând cu profesioniștii din sistem, cu asociațiile de magistrați, cu experții Ministerului Justiției, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susținute, în așa fel încât să fie îmbunătățită și legislați.”, a explicat Bolojan precizând că depinde de oamenii din sistem modul în care sunt puse în practică prevederile legale. Ce a decis CSM Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis vineri sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în legătură cu materialul difuzat de Recorder, informează CSM. „Faţă de aspectele semnalate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu materialul de presă difuzat de Recorder”, a anunțat CSM.
Președintele PSD Alba devine secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului
„De astăzi, sunt vocea tuturor cetățenilor din Alba în Guvernul României. Cu onoare și deplină responsabilitate, am acceptat poziția de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului”, anunță Mureșan pe Facebook. Acesta spune că merge la București „pentru muncă, pentru a-i reprezenta cu bună credință și seriozitate pe toți locuitorii județului și pentru continuarea dezvoltării tuturor comunităților locale”. „În această nouă responsabilitate, îmi voi pune toată priceperea și experiența acumulată în ultimii ani, în care am ocupat poziția de consilier județean, subprefect, director de instituție publică sau consilier al primului ministru. Mulțumesc pentru susținere președintelui PSD, Sorin Grindeanu, colegului meu Victor Negrescu, prim-vicepreședinte PSD, dar și tuturor social democraților din Alba. Mă bucur pentru că voi avea ocazia să lucrez cu profesioniști precum Ștefan Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, dar și cu alți profesioniști din Executiv. Merg la București pentru Alba și oamenii săi”, a mai spus președintele PSD Alba.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. Bolojan: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani
UPDATE 16:20 Premierul a prezentat motivele pentru care Guvernul își asumă răspunderea pe proiect Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul pe care Guvernul își angajează răspunderea prevede creșterea vechimii în muncă la minim 35 de ani și introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. „De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat șeful Guvernului. El spune că proiectul răspunde unui aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzele de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional”, a declarat Bolojan. Totodată, el adaugă că proiectul va pune economia pe baze sănătoase. „În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, susține premierul. El declară că proiectul răspunde aceste realități: „Să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”. „În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să își angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat premierul. UPDATE 15:52 A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor. Sunt 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463. UPDATE 15:10 Ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României Iau cuvântul mai mulți parlamentari: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minoritățile naționale) UPDATE 14:42 Bolojan, huiduit în Parlament, unde Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor speciale Ilie Bolojan a ajuns în Parlament, unde are loc ședința solemnă de Ziua Națională a României, apoi asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul reformei pensiilor magistraților. Premierul a fost huiduit pe holurile Parlamentului de angajații care au organizat un protest spontan. Angajații Parlamentului au scandat „Demisia, demisia” și au venit cu foi pe care au scris mesaje antiguvernamentale. UPDATE Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul privind pensiile de serviciu Toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile de serviciu au fost respinse de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente. Știrea inițială: Guvernul își angajează răspunderea în plenul reunit al Parlamentului, marți. Plenul se reunește la ora 14.30, în ședința festivă dedicată Zilei Naționale a României, ulterior urmând angajarea răspunderii Guvernului. Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare. Diferența dintre cele două proiecte este că perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042. Proiectul nu este dorit de magistrați, toate curțile de apel din țară manifestându-se împotriva acestuia și este de așteptat ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la CCR, la fel cum a făcut și la prima încercare a Guvernului de a trece legea. În 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Magistrații nu sunt de acord nici nu modul de calcul al pensiei. Practic, potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70 din salariul brut, iar ei își doresc să se calculeze la 65 din salariul net. Guvernul accelerează reforma pensiilor magistraților pentru a respecta jaloanele PNRR. Premierul Bolojan spune că schimbările sunt necesare pentru sustenabilitate și accesarea fondurilor europene. Miza este una majoră: România trebuie să bifeze până vineri trei jaloane din PNRR, între care și reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro. Ilie Bolojan a explicat că proiectul vine cu modificări esențiale pentru corectarea unor dezechilibre și pentru a pune sistemul pe baze durabile. „Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe
Elena Lasconi atacă guvernul Bolojan: Este cel mai rău guvern din ultimii 35 de ani / De ce vrea să dea în judecată Executivul
Elena Lasconi a criticat, duminică seara, la Digi24, guvernul condus de Ilie Bolojan, spunând că „este cel mai rău guvern din ultimii 35 de ani” și și-a argument declarația prin faptul că reformele aplicate de Executiv au oprit proiectele primarilor. „Sunt extrem de supărată pe actualul guvern, exagerat de supărată sunt, sunt atât de supărată încât aș putea să spun văzând cât de mult îi afectează pe câmpulungeni. Este cel mai rău guvern din istoria României din ultimii 35 de ani pentru că au omorât proiectele, multe proiecte pe fonduri europene, proiecte pentru care noi am cheltuit puținii bani pe care îi aveam în buget pentru că suntem o primărie săracă. (…) Puținii bani pe care i-am avut i-am cheltuit ca să facem documentații, să atragem fonduri europene și am fost premiată la asta, sunt încă premiantă, asta chiar și cu cele pe care mi le-a ucis guvernul Bolojan”, a explicat Lasconi. Primărița din Câmpulung Muscel a mai explicat și care este motivul pentru care va da în judecată Guvernul. Elena Lasconi a adus în discuție un proiect de cumpărare de autobuze și microbuze electrice, care a fost blocat în urma unei decizii a Executivului. „Au fost proiecte la care ne-am luat la întrecere. Adică a fost primul venit, primul servit și am semnat un contract cu statul român și sunt hotărâtă să dau în judecată statul român și nu mă las. Și dacă o să mai fiu și dacă n-o să mai fiu primar, eu n-o să mă las. Mă duc până în pânzele albe ca să le fac dreptate câmpulungenilor. (…) Ei mi-au tăiat proiectul de autobuze și microbuze electrice, care în mod normal trebuia să meargă mai departe pentru că nu făcea parte nici din categoria servicii, nici din categoria investiții, că nu am avut semnat contractul pe data de 19 august, adică atunci când a intrat în vigoare ordonanța și nu avea nicio legătură cu asta”, a explicat primărița din Câmpulung Muscel.
Barometru: Rogobete și Bogdan Ivan au cele mai mari creșteri de vizibilitate în Guvern
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, și Bogdan Ivan, ministrul Energiei, sunt cei mai vizibili membri ai Guvernului în luna octombrie, potrivit Știrile ProTv. Rogobete urcă de pe locul 4 pe locul 2, iar Ivan avansează de pe poziția a 8-a pe locul 4. Premierul Ilie Bolojan rămâne pe prima poziție, cu peste 32.000 de apariții în presa scrisă și online, deși numărul mențiunilor este mai mic față de luna septembrie. Locul al treilea este ocupat de ministrul demisionar al Apărării, Ionuț Moșteanu, care își menține poziția. Pe locul 5 se află ministrul de Externe Oana Țoiu, urcată de pe locul 6, în timp ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, rămâne pe poziția a 7-a. Coborâri semnificative Cele mai mari scăderi sunt înregistrate de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care cade de pe locul 5 pe locul 8, și de ministrul Educației, Daniel David, retrogradat de pe locul 2 pe locul 9. Ministrul Economiei, Radu Miruță, rămâne pe locul 10. Cinci miniștri au între 1.000 și 2.000 de mențiuni: Cseke Attila (Dezvoltare), Dragoș Pîslaru (Investiții Europene), Florin Barbu (Agricultură), Radu Marinescu (Justiție) și Cătălin Predoiu (Interne). Alți cinci membri ai Guvernului au sub 1.000 de mențiuni: vicepremierul Tanczos Barna, Florin Manole (Muncă), Ciprian Șerban (Transporturi), Andras Istvan Demeter (Cultură) și vicepremierul Marian Neacșu. De ce a crescut vizibilitatea lui Rogobete și a lui Ivan Potrivit analizei, creșterea vizibilității lui Rogobete este legată de controversele generate după tragedia de la clinica stomatologică și de propunerea ca intervențiile cu anestezie generală să fie mutate în spitalele publice. În cazul lui Ivan, vizibilitatea sporită este rezultatul gestionării crizei Petrotel Lukoil și a sancțiunilor internaționale.
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
Metadatele CV-ului lui Radu Miruță ridică suspiciuni privind implicarea unor persoane fără funcție în minister
Documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Economiei, iar analiza metadatelor tehnice a scos la iveală detalii care au generat discuții, scrie Gândul. Numele autorului din metadate Conform informațiilor apărute în spațiul public, metadatele fișierului indică faptul că documentul ar fi fost creat de Dan Gecui, care nu deține nicio funcție în cadrul Ministerului Economiei. Dan Gecui este soțul Ioanei Răduca, consilier al ministrului și șef de cabinet. Această situație a ridicat semne de întrebare în ceea ce privește modul în care a fost gestionată comunicarea instituțională și dacă atribuțiile administrative au fost exercitate strict în cadrul legal. Relația profesională dintre consilieră și instituție Ioana Răduca, consiliera ministrului, a ocupat anterior funcții în zona de comunicare politică. Numirea sa în rolul actual a generat discuții în presa centrală, fiind prezentată drept o funcție obținută în ciuda lipsei de experiență în domeniile specifice Ministerului Economiei. Anterior, presa a relatat și includerea acesteia în Consiliul de Administrație al unei companii din sectorul telecom, subliniind tot lipsa unei pregătiri adecvate pentru acel rol. În plus, participarea ei la o deplasare oficială în Coreea de Sud, alături de ministru, a fost menționată în spațiul public ca parte a unui context mai larg privind modul în care este gestionată echipa ministerială. Posibile conflicte de interese Faptul că metadatele documentului indică numele lui Dan Gecui – persoană fără rol oficial în Guvern – a alimentat speculații legate de modul în care ar fi fost gestionate documentele oficiale ale ministrului. Potrivit informațiilor publicate, singura legătură a acestuia cu instituția este relația sa de familie cu Ioana Răduca. Deși aceste aspecte nu afectează studiile sau parcursul educational al ministrului, situația ridică semne de întrebare legate de procedurile interne din minister și de eventuale posibile conflicte de interese.
Dogioiu, despre incidentul de la Palatul Parlamentului cu jurnaliștii: Exces de zel
Dogioiu a fost întrebată, joi, despre incidentul din Palatul Parlamentului, când jurnaliștii au fost împinși de ofițerul de presă. Ea a spus că ofițerul de presă a dat dovadă de „exces de zel”. „Au fost tot felul de speculații. Nu a primit niciun fel de indicație să intre în contact fizic cu jurnaliștii, să îi împiedice Pentru așa ceva, pentru orice formă de protecție fizică a premierului, există echipa SPP care le însoțește peste tot. (…) Nu a existat un astfel de – nu știu – numiți-i cum vreți, mandat, indicație, cerere pentru domnul ofițer de presa. De aceea l-am numit un exces de zel”, a spus Ioana Dogioiu. Aceasta a mai spus că a prezentat deja regrete pentru acest incident. „Eu am considerat că a fost o atitudine nepotrivită”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dogioiu a mai spus că vor fi verificate aspectele disciplinare în cazul ofițerul de presă, „însă aș vrea să fie foarte clar acest lucru: nu a existat niciun fel de indicație”. „Singurul lucru pe care a fost mandatat să-l facă a fost să comunice jurnaliștilor prezenți acolo că, așa cum se întâmplă de regulă, de altfel, domnul premier nu va face declarații pe holurile Parlamentului”, a precizat purtătorul de cuvânt. Guvernul României a reacționat, miercuri, după incidentul de la Palatul Parlamentului, unde un ofițer de presă a avut o interacțiune nepotrivită cu jurnaliștii, anunțând că gestul acestuia va fi analizat disciplinar și dând asigurări că astfel de situații nu se vor repeta.
UK: Organizația Palestine Action contestă în instanță clasificarea ca grupare teroristă
Gruparea Palestine Action a fost înființată în 2020 și protestează afacerile israeliene care operează pe teritoriu britanic. Grupul a câștigat notorietate pe fondul acțiunilor de protest de la începutul Războiului din Gaza. Guvernul britanic a inclus în luna iulie grupul pe lista organizațiilor teroriste, la același nivel cu organizații precum Statul Islamic sau al-Qaeda. Prin această decizie, apartenența la grup riscă să atragă pedepse de până la 14 ani de închisoare. Interdicția a fost instituită după un incident major în luna iunie, când activiști ai Palestine Action au pătruns pe baza militară aeriană Brize Norton și au avariat două aeronave. Demersul a fost făcut de fosta ministră de interne Yvette Cooper a decis proscrierea organizației, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale. Peste 2.000 de persoane au fost arestate pentru mesaje de susținere a Palestine Action, iar peste 200 au fost inculpate pentru sprijinirea unei organizații proscrise. Dacă gruparea are câștig de cauză în acest proces, acuzații vor putea invoca nelegalitatea proscrierii, ceea ce ar putea afecta sute de dosare aflate în curs, anunță Reuters.