Etichetă: guvern

Alexandru Nazare: România nu traversează o criză, este o consecință necesară schimbării de paradigmă

„Această întrebare este, de fapt, cum trecem de la un scenariu de convergență care se estompează, la un scenariu de competitivitate și anduranță”, așa și-a început alocuțiunea ministrul de Finanțe.  Efectele tranziției Privind încetinirea creșterii economice și la recesiunea tehnică din a doua parte a anului 2025, ministrul a precizat că reprezintă un pas necesar pentru schimbarea modelului de creștere economică, despre care acesta a spus că se bazează pe consum prin creșterea deficitului bugetar.  „Ritmul de creștere de 0,6% înregistrat în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului au ridicat semne legitime de întrebare. Însă o spun cât se poate de hotărât. Ceea ce traversează România astăzi nu este o criză. Este consecința anticipată și aș spune necesară prelucrarea unei schimbări deliberate de paradigmă. Prea mult timp modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, alimentat de deficit fiscal extern tot mai mare. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând în același timp fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcție, iar corecția, inevitabil, vine cu costuri de tranziție”, a declarat ministrul.  Rezultatele măsurilor de austeritate Nazare a prezentat și rezultatele măsurilor luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan: „Efortul de consolidare implementat în 2025 și 2026 este poate cel mai ambițios din istoria post-aderarea României. Aceste rezultate pe care le-am avut și sunt confirmate, confirmă validitatea abordării. Practic, la sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar crește la 7,7 din PIB, semnificativ susținut de 8,4. În termeni primari, aceasta reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de situația din 2024. Am redus cheltuielile de personal cu 0,6% din PIB, protejând în același timp investițiile publice. Subliniez acest lucru tocmai pentru a surprinde filozofia întregii noastre abordări. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Privind înainte, suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul acestui an este realizabilă. Bineînțeles, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu”. Pachetul de relansare economică Ministrul a prezentat pachetul de relansare economică. „Pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale, garanții de stat și acolo unde este oportun participație la capital. Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absența lui ne-a costat oportunități reale. Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizați către scheme de susținere în șapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare și dezvoltare”, a declarat Nazare. 

Guvernul anunță că mai mulți români din Israel vor fi aduși luni seara în țară

Potrivit unui comunicat al Guvernului, luni seara vor ajunge la București cetățeni români din Statul Israel, la bordul a două aeronave care vin din Egipt, țară care are deschis spațiul aerian. Până în Egipt, românii au fost transportați pe cale terestră cu sprijinul statului român. În perioada următoare, vor fi organizate alte zboruri pentru aducerea în țară, în siguranță, a pelerinilor și cetățenilor români aflați în Israel, care au solicitat sprijin consular. De asemenea, autoritățile române pregătesc repatrierea cetățenilor români aflați în alte state din Orientul Mijlociu afectate de război. Prioritate vor avea copiii și cazurile medicale. În acest scop, luni, reprezentanții ministerelor Transporturilor și de Externe se vor întâlni cu reprezentanții companiilor aeriene pentru organizarea aducerii în țară a cetățenilor români din statele afectate de război, atunci când repatrierea va fi posibilă în condiții de siguranță. Tot luni, reprezentanții ministerelor Economiei și de Externe se întâlnesc cu agențiile de turism, prin intermediul cărora cetățenii români au ajuns în zona afectată de conflict, în calitate de turiști. Potrivit Guvernului, România va activa, alături de alte state membre ale Uniunii Europene, mecanismul civil european pentru repatrierea cetățenilor români. Autoritățile române, prin serviciile consulare, vor rămâne în contact permanent cu cetățenii români din țările afectate de războiul din Orientul Mijlociu. La Guvern a avut loc luni o ședință convocată de premierului Ilie Bolojan la care s-a discutat despre situația românilor din zona de conflict din Orientul Mijlociu.

În instituțiile de cultură aflate în subordinea administrațiilor locale nu se vor face tăieri

Instituțiile publice de cultură aflate sub autoritatea unităților administrativ-teritoriale ori a ministerului de resort nu intră sub incidența măsurilor de reducere a cheltuielilor ori a personalului, transmite, marți seara, MInisterul Culturii. Conform acelorași reglementări, „comasarea compartimentelor-suport nu a fost, nu este și nu va fi o soluție aplicabilă în instituțiile publice de cultură”. „Tot ca măsură de susținere a patrimoniului cultural național construit, Guvernul instituie Fondul de regenerare locală. Fondul poate fi constituit în cotă de până la 5% din veniturile proprii încasate în anul anterior și se află la dispoziția consiliilor locale, județene și a Consiliului General al Municipiului București. Sumele pot fi utilizate pentru prezervarea fondului imobiliar cu valoare culturală, istorică și arhitecturală. Pe parcursul anului, fondul poate fi majorat din credite bugetare disponibile până la sfârșitul exercițiului bugetar”, transmite Ministerul Culturii. În aceste condiții, Ministerului Culturii îi revine obligația corelativă de a iniția măsuri pentru ca impactul legii salarizării unitare asupra bugetelor publice să poată fi diminuat. „Reforma administrației nu se face prin slăbirea culturii, ci prin protejarea și consolidarea ei, chiar dacă astăzi o altă propunere derogatorie a Ministerului Culturii nu a întrunit susținerea necesară adoptării. Am considerat cǎ instituțiile de cultură din categoria muzeelor, colecțiilor publice sau a bibliotecilor, ar trebui sǎ poatǎ completa indemnizația angajaților pentru titlul științific de doctor peste cuantumul rezultat din noua plafonare, din veniturile proprii. Nu s-a putut. Deocamdată”, a precizat ministrul Culturii, Demeter András István.

Dragoș Pîslaru, privind adoptarea bugetului: Înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate

„Înțelegerea mea este că bugetul este într-o fază avansată și că în acest moment tot ce se dorește este ca adoptarea pachetului de reformă administrativă cu pachetul de relansare și cu bugetul să se facă în același timp. Pentru că, practic, cele două pachete, unul de resurse la buget și unul este de cheltuire la buget. Ordonanța de urgență este într-adevăr una din modalitățile pe care le-a anunțat prim-ministru pe masă. Dar ce vreau să spun este că, indiferent de formă, decizia ar trebui să fie una simultană”, a declarat Pîslaru, duminică, la B1 TV.  Ministrul susținut  că întârzierile în adoptarea bugetului au fost generate de dificultățile generate de presiunile pentru reducerea deficitului, dar și de necesitatea adoptării pachetului de relansare economică și reforma administrativă.  „Au existat niște obstacole în ceea ce înseamnă adoptarea bugetului. Care au ținut de faptul că n-aveai cum să închizi practic imaginea bugetară. În condițiile în care, în continuare, avem de luptat pentru reducerea deficitului. Și erau aceste solicitări de relansare și respectiv reformă administrativă. Care trenau de foarte mult timp”, spune Pîslaru.  Acesta a precizat că deși nu participă direct la negocierile din coaliție, înțelegerea sa este că liniile majore ale bugetului sunt deja agreate. „Cred că discuțiile sunt destul de avansate. Nefiind partea discuțiilor de coaliție, nu vă pot reda exact ce se întâmplă. Dar înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate. Și că ne îndreptăm mai degrabă către o finalizare a acestor procese. Acum nu vreau să par supraoptimist. Dar din discuțiile din guvern la care fac parte, înțeleg că lucrurile avansează”, declarată Pîslaru. 

Drago Pîslaru, privind adoptarea bugetului: Înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate

„Înțelegerea mea este că bugetul este într-o fază avansată și că în acest moment tot ce se dorește este ca adoptarea pachetului de reformă administrativă cu pachetul de relansare și cu bugetul să se facă în același timp. Pentru că, practic, cele două pachete, unul de resurse la buget și unul este de cheltuire la buget. Ordonanța de urgență este într-adevăr una din modalitățile pe care le-a anunțat prim-ministru pe masă. Dar ce vreau să spun este că, indiferent de formă, decizia ar trebui să fie una simultană”, a declarat Pîslaru, duminică, la B1 TV.  Ministrul susținut  că întârzierile în adoptarea bugetului au fost generate de dificultățile generate de presiunile pentru reducerea deficitului, dar și de necesitatea adoptării pachetului de relansare economică și reforma administrativă.  „Au existat niște obstacole în ceea ce înseamnă adoptarea bugetului. Care au ținut de faptul că n-aveai cum să închizi practic imaginea bugetară. În condițiile în care, în continuare, avem de luptat pentru reducerea deficitului. Și erau aceste solicitări de relansare și respectiv reformă administrativă. Care trenau de foarte mult timp”, spune Pîslaru.  Acesta a precizat că deși nu participă direct la negocierile din coaliție, înțelegerea sa este că liniile majore ale bugetului sunt deja agreate. „Cred că discuțiile sunt destul de avansate. Nefiind partea discuțiilor de coaliție, nu vă pot reda exact ce se întâmplă. Dar înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate. Și că ne îndreptăm mai degrabă către o finalizare a acestor procese. Acum nu vreau să par supraoptimist. Dar din discuțiile din guvern la care fac parte, înțeleg că lucrurile avansează”, declarată Pîslaru. 

Virgil Popescu vrea ca drumul expres LugojDrobeta Turnu SeverinCraiovaSofia să fie finanțat din fonduri europene

„Interesul județului Mehedinți este mai presus de orice bătălie politică! Drumul expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj trebuie finalizat! Am avut o întâlnire de lucru cu Aladin Georgescu, președintele Consiliul Județean Mehedinți, unde am stabilit clar că vom colabora pentru realizarea acestui proiect, o prioritate absolută pentru Mehedinți”, a scris Virgil Popescu într-o postare pe Facebook. Europarlamentarul liberal a precizat că Aladin Georgescu „va face demersuri ferme la Ministerul Transporturilor” și va discuta direct cu ministrul Ciprian Șerban, astfel încât proiectul să fie tratat ca „o prioritate reală”. „Este nevoie de presiune constantă pentru accelerarea acestui proiect strategic”, a subliniat Popescu. Includerea drumului expres în CEF „Ca europarlamentar, cu sprijinul colegilor din PPE, vom negocia includerea drumului expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj în CEF, în cadrul proiectelor transfrontaliere de pe culoarul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, inclusiv pe componenta de mobilitate militară, cu finanțare în bugetul 2028–2034”, a precizat Virgil Popescu. Potrivit europarlamentarului, în forma actuală apare doar segmentul Craiova – Sofia, fără Drobeta Turnu Severin și Lugoj. „Nu putem lăsa lucrurile așa. Am discutat deja cu raportorul PPE și am solicitat un amendament clar: introducerea coridorului complet Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Sofia, un traseu coerent, eligibil pentru finanțare europeană și conectat strategic la rețeaua de transport a Uniunii Europene”, a adăugat acesta. Sprijin la nivel guvernamental Virgil Popescu mai afirmă că a discutat la Guvern cu premierul Ilie Bolojan, de la care ar fi primit „sprijin total” pentru această modificare. „Mă voi bate în Parlamentul European până când acest amendament va fi adoptat. Totodată, este foarte important ca proiectul să fie susținut și de ministrul român al Transporturilor, la ședințele consiliului TTE ( Transport, Telecommunications and Energy Council) ca să obținem finanțarea”, a transmis Popescu. Popescu susține că drumul expres ar aduce Mehedințiului conectare directă cu vestul Europei, acces mai bun la piețe și investitori, oportunități pentru tineri și dezvoltare pentru mediul de afaceri. „Mehedințiul trebuie să devină o poartă strategică între România și Vest, nu o zonă ocolită de marile axe de dezvoltare”, a mai scris europarlamentarul.

Dan Dungaciu: Niciun guvern nu e suficient de moral ca să ne spună cum să gândim

În cadrul unei ediții transmise live de, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a comentat tema dezinformării și felul în care este formulată această problemă în sondaje și dezbateri publice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Niciun guvern nu e suficient de deștept și de moral încât să-i dai dreptul să-ți spună ce să gândești” Profesorul a explicat că procentul celor care consideră dezinformarea un pericol depinde de modul în care este formulată întrebarea. El spune că noțiunea de „dezinformare” este interpretabilă și diferă în funcție de perspectiva ideologică. În opinia sa, filosofia politică americană respinge ideea ca statul să decidă ce este adevărat. „Iar în ceea ce privește 22% care spun că dezinformare este un mare pericol… Acolo să știți că întrebarea e așa pusă, în așa fel probabil încât interpretarea să fie cea pe care ți-o dorești. Și eu pot să spun 22% este dezinformare. Pentru că eu mă gândesc la alt tip de mesaj. Deci eu când spun mesajele mainstream media într-o mare măsură sunt dezinformare, intru acolo. Când altcineva spune: mesajele suveranștilor sunt dezinformare, tot acolo intră. (…) Pentru că ce spun americanii și așa i-au învățat părinții fondatori, niciun guvern nu e suficient de deștept și de moral încât să-i dai dreptul să-ți spună ce să gândești. Asta e gândirea americană. Lăsați. Cine sunt aia care sunt la guvern până la urmă? Vreți să îi scuturăm puțin pe ăștia care sunt în guvernul României? Cine sunt ei, domnule? Stați un pic că au două clase mai mult ca trenul. Ei nu au dreptul să ne spună ce să gândim. Și filozofia americană este: lasă omul să gândească, are dreptul să greșească. Pentru că nu există om perfect, pentru că toți suntem, după păcat, suntem oameni care am căzut.”, afirmă Dan Dungaciu.

Ministerul Mediului spune că România a deblocat 30% dintre proiectele SIT NATURA 2000, după 9 ani de blocaj

SIT NATURA 2000 a fost deblocat după 9 ani de infrigement. Măsurile implementate în 6 luni au deblocat 30% dintre proiecte. „În 3 ani, să adoptăm 70% din măsurile care trebuie adoptate”, informează ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la briefiengul de după şedinţa de la guvern. „Restul de 30% au fost deja deblocate în jumătate de an. Se poate să protejăm şi natura, şi să negociem la nivelul Comisiei Europene. Am putut să mişcăm proiecte care nu au fost mişcate 9 ani”, mai spune ministrul Mediului. În luna mai este următoarea întâlnire cu Comisia Europeană.  Printre proiectele deblocate se numără şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Vânturiţa, Munţii Măcinului etc, care au planurile de management necesare, mai spune Diana Buzoianu. Reţeaua ecologică Natura 2000 este reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate care are drept scop conservarea unor specii de animale și plante rare, vulnerabile sau periclitate și a mediului lor natural, în strânsă legătură cu deszvoltarea comunităților locale. Această rețea înglobează un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar și vizează conservarea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minerii protestează în fața Guvernului. Muncitorii reclamă probleme majore la Complexul Energetic Oltenia Ilie Bolojan, față în față cu Agenția de Rating Moody’s. Ce le-a spus despre finanțele României

Sorin Grindeanu: Membrii coaliției au înțeles că această sarabandă a tăierilor trebuie să înceteze

„Noi am intrat în această ședință (a coaliției – n.r.) cu acest țintar, dacă vreți, ca sistemul de ordine publică, înțelegând aici poliția și armata, jandarmeria, tot acest sistem, profesorii, adică educația și sănătatea, să fie exceptate de la aceste tăieri cu 10%. E un lucru pe care, într-un final, coaliția l-a acceptat, ceea ce vă spun că mă bucură”, a declarat luni seară, la România TV, președintele PSD, Sorin Grindeanu. Grindeanu a spus că partenerii de guvernare au înțeles mesajul social-democraților privind oprirea tăierilor. „Membrii coaliției au înțeles ceea ce noi spunem de mult timp, că această sarabandă a tăierilor trebuie să înceteze, că toate lucrurile care au generat aceste tăieri nu au făcut din punct de vedere economic bine, dovadă fiind indicatorii macroeconomici și statistici pe care i-ați văzut săptămâna trecută. Eu cred că e un lucru bun ceea ce s-a întâmplat azi. E un început, dar adevărata bătălie, din punctul nostru de vedere, se va da la buget. La buget unde va trebui să avem aprobat acel pachet de solidaritate”, a afirmat liderul PSD. Întrebat dacă impozitele locale rămân la autoritățile locale sau nu, Grindeanu a răspuns că asta este cererea PSD și a invocat susținere inclusiv din partea USR. „Asta este ceea ce PSD-ul cere și care punct de vedere este susținut din ce am văzut azi chiar și de USR. De-aia spuneam azi în ședință că s-a găsit chiar și în USR PSD (…) Văd că pe acest punct de vedere și cei de la USR, prin vocea lui Dominic Fritz, au susținut că aceste impozite trebuie să rămână local”, a afirmat președintele PSD. Grindeanu a precizat care sunt prioritățile PSD în discuțiile pe buget. „Eu cred că tot ceea ce ține de buget în acest moment poate fi discutat pe anumite priorități. Prioritățile din punctul nostru de vedere sunt următoarele: Până la jumătatea acestui an trebuie să se închidă PNRR-ul, iar cofinanțarea pentru PNRR trebuie să fie asigurată pe proiectele de investiții. Asta ar fi prima prioritate. A doua prioritate este cea legată de autoritățile locale. Trebuie să continui investițiile în același nivel ca și anul trecut. A treia prioritate în buget o reprezintă pachetul social. Asta este punctul de vedere al PSD-ului și asta vom susține. Vom susține ca pensiile și acele ajutoare pe care dumneavoastră le-ați prezentat one-off să fie date, trebuie să revenim la să corectăm toate acele aberații de anul trecut cu CASS pentru veterani, pentru deținuți politici, pentru mame”, a mai spus Grindeanu.

Datoria publică a României a depășit 60% din PIB, prag critic

Datoria publică a României a spart bariera de 60% din PIB, prag care este considerat critic și, de altfel, este un angajament al României în fața Uniunii Europene, prin tratatele de aderare. De asemenea, acest prag obligă, prin lege, Guvernul și Parlamentul României să ia măsuri de reducere a datoriei publice. Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie. Cifrele arată că guvernul Bolojan a adăugat 81 mld. lei la datoria publică, de când a preluat mandatul. Datoria publică totala la final de noiembrie era de 1.121 mld lei, pe când la final de iunie 2025, era de 1.040 mld. lei. Practic, abia acum a ieșit la iveală că datoria României a spart pragul de 60% din PIB încă din octombrie 2025. La finalul lui noiembrie 2025, datoria țării a atins un nou vârf de 1.121 mld. lei. Este pentru prima dată când datoria publică trece peste această bornă de 60% din PIB, de altfel acesta fiind un prag indicat prin tratatele de Aderare ale României la UE. În momentul în care România a decis să intre în comunitatea europeană, a fost de acord ca nivelul datoriei publice să nu poată depăși nivelul de 60% din PIB. Dar și legislația națională impune măsuri pentru scăderea pragului de îndatorare. Legea nr. 69/2010, legată de responsabilitatea fiscal-bugetară, spune că, dacă s-a depășit pragul de 60% din PIB, datoria trebuie redusă cu 5 puncte procentuale anual. În acest sens, guvernul trebuie să vină, cel mai târziu în următorul semestru, cu un plan aprobat de Parlament în acest sens. Ce se întâmplă când este depășit pragul de 60% din PIB Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10; Măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică. Obligațiile concrete prevăzute de lege dacă datoria depășește 60% din PIB: Guvernul trebuie să elaboreze un program de reducere a datoriei publice. Programul trebuie să fie adoptat prin lege (cu aprobarea Parlamentului). Programul trebuie să conducă la reducerea datoriei cu ~5% pe an, conform articolului 10. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan a îndatorat România foarte mult, într-un timp foarte scurt. Este premierul cu cel mai accelerat ritm de îndatorare din ultimii 18 ani, de la ultima criză. Gândul prezintă topul premierilor care au îngropat România în datorii USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului