De ce nu îi găsește Guvernul înlocuitor fostului vicepremier Dragoș Anastasiu
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, spune că, fiind vorba de un vicepremier apolitic, cu atribute speciale și care trebuie să facă legătura între societatea civilă, mediul de afaceri și guvern, procesul de găsire nu este atât de facil. Întrebată joi despre durata interimatului și despre existența unei liste scurte de candidați, Dogioiu a asigurat că publicul va fi informat „în momentul în care va exista un înlocuitor”, fără a oferi un termen concret. Purtătoarea de cuvânt a explicat că postul de vicepremier apolitic are caracteristici speciale care complică procesul de selecție. „Este o poziție care presupune niște atribute mai speciale ale persoanei în cauză. Pentru că este un vicepremier apolitic, așa cum era domnul Atanasiu, nu este o funcție de vicepremier a niciunui partid și care trebuie să facă și o legătură între societatea civilă, mediul de afaceri și guvern. Fiind vorba de o persoană cu atribute mai speciale, sigur că procesul de găsire nu este atât de facil”, a declarat Ioana Dogioiu. Aceasta a invocat precedente de interimate care au durat luni de zile: „Vă reamintesc că am avut un interimat al domnului Emil Boc în funcția de premier al României care a durat din septembrie până prin februarie, dacă nu mă înșel. Recent, interimatul domnului Cătălin Predoiu a depășit cu câteva zile perioada de 45 de zile după demisia premierului Ciolacu”. „Sigur, este de preferat să fie scurt, dar în momentul în care va fi găsit un înlocuitor, un nou vicepremier și va fi ales de către premier, vă vom anunța”, a adăugat aceasta. Fostul vicepremier Dragoș Anastasiu a demisionat în iulie, după scandalul mitei pe care ar fi dat-o reprezentanților ANAF timp de opt ani. În august, premierul Ilie Bolojan a fost desemnat de Nicușor Dan și viceprim-ministru interimar, în locul lui Dragoș Anastasiu.
Grindeanu: Dacă și viitoarea lege a pensiilor speciale va pica la CCR, Guvernul trebuie să plece
Sorin Grindeanu a afirmat marți seara, într-o emisiune la România TV, că dacă și viitoarea lege a pensiilor va pica la CCR, atunci actualul Executiv ar trebui „să plece”. „Dacă nu va lua calea dialogului şi să ţină cont şi de celelalte propuneri (…), dacă mai pică o dată legea la Curtea Constituţională, cred că acest Guvern trebuie să plece”, a spus Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a subliniat că PSD vrea ca reluarea demersurilor privind reforma pensiilor magistraților să fie făcută cu sprijinul unui grup de lucru, pentru că actul normativ, în forma respinsă de CCR, conține „articole care nu trec testul de constituționalitate”. „Dacă vom apuca pe aceeași cale, vom avea al doilea eșec și cineva trebuie să răspundă, în speță Guvernul. (…) De aia am propus grup de lucru. Dacă nu se face și își mai asumă o dată premierul să meargă în același mod și nu are succes, atunci Guvernul trebuie să plece acasă”, a spus Grindeanu. Luni, CCR a decis că reforma pensiilor magistraților este neconstituțională, întrucât Guvernul a adoptat legea fără a aștepta termenul legal de 30 de zile pentru obținerea avizului CSM.
Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că în principiu nu va crește în 2026
Guvernul nu ia în calcul o majorare a salariului minim pentru 2026. Anunțul vine de la purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, care precizează că „în principiu, nu va crește”. Așa a răspuns purtătorul de cuvânt când a fost întrebată de variantele luate în calcul la nivelul Guvernului în privinţa salariului minim şi dacă se are în vedere o eventuală majorare, în condiţiile în care patronatele au transmis că nu pot susţine acest lucru şi doresc îngheţarea salariului minim pentru anul 2026. „Subiectul este în analiza premierului şi în momentul în care l-am întrebat mi-a răspuns: în principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va creşte. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”, a declarat Ioana Dogioiu, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Întrebată dacă acest lucru a fost discutat în cadrul coaliţiei de guvernare, ea a precizat: „Ce se întâmplă în coaliţie se întâmplă în coaliţie”. Replica lui Adrian Câciu (PSD) Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Adrian Câciu, deputat PSD, dezice spusele purtătoarei de cuvânt al Guvernului: „Salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2026. Că vrea sau nu vrea doamna Dogioiu chiar nu contează în actul decizional. Referitor la doamna Dogioiu: N-ar pune mâna pe carte, unul dintre ei… Salariul minim este jalon PNRR. Avem Directiva Europeană, avem Legea 283/2024, avem jalonul 392 îndeplinit. (…) Eu zic că va crește, iar ei, cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine! Aștept să își revină! Dacă nu, să plece! PSD susține ferm creșterea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026”, scrie Câciu. Directiva Uniunii Europene În baza Legii care transpune Directiva UE 2022/2041, Guvernul poate lua în calcul mai multe variante pentru majorarea salariului minim. O creștere minimă ar fi de 4.325 lei, iar cea mai mare majorare ar ajunge la 4.778. Legea care transpune Directiva UE prevede ca salariul minim să se încadreze între 47% şi 52% din cel mediu, rezultând astfel o creștere între 300 şi peste 700 de lei. Salariul minim pe economie este în prezent 4.050 lei brut, însă 300 de lei sunt scutiţi de la plata taxelor, astfel că Executivul trebuie să ia o decizie și aici, după ce a prelungit măsura anul acesta. RECOMANDAREA AUTORULUI Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS
Experții europeni sprijină România la proiectele cu finanțare SAFE
O nouă întâlnire de lucru pentru pregătirea proiectelor propuse de România pentru a fi finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE) a avut loc miercuri la Palatul Victoria, anunță Guvernul. La consultările coordonate de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, au participat experți ai Comisiei Europene și reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor implicate în pregătirea portofoliului național de proiecte. România va beneficia de un împrumut în valoare de 16,68 miliarde de euro, fiind a doua țară din UE din perspectiva sumelor disponibilizate prin Programul SAFE. Discuțiile au fost urmate de două vizite. Primul obiectiv vizitat a fost Uzina Mecanică București, unde se produc transportoarele blindate Piranha, având în vedere că, la această uzină, România își propune să dezvolte un proiect prin Programul SAFE, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului. Al doilea obiectiv vizitat a fost baza aeriană a Ministerului Afacerilor Interne, unde se regăsesc toate elementele cu utilizare civilă și militară pe care forțele de ordine publică le au în dotare. ”Sprijinul Comisiei Europene este extrem de important pentru a definitiva lista de proiecte a României, precum și achizițiile comune cu alte state, interoperabilitatea și reducerea timpilor de livrare, prin creșterea capacităților de producție. Ne focusăm atenția asupra dezvoltării industriei românești de apărare și integrării în lanțurile valorice din Europa. De asemenea, interesul nostru este legat de realizarea sectoarelor de autostradă Pașcani-Ungheni – Pașcani-Siret, precum și de creșterea capabilităților militare și civile de apărare. Mulțumesc instituțiilor care participă activ la efortul susținut pentru finalizarea propunerii României în cadrul SAFE și reprezentanților Comisiei Europene pentru sprijinul logistic și administrativ”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca. Programul SAFE Prin intermediul Programului SAFE, România are ca obiectiv să doteze cu echipamente militare și de utilizare duală toate structurile care au responsabilități în domeniul securității naționale și de apărare civilă. Un alt obiectiv este integrarea industriei naționale de apărare în lanțurile valorice din Europa. De asemenea, prioritară pentru achizițiile susținute prin acest program va fi localizarea producției în România și introducerea companiilor din țară în lanțurile de aprovizionare ale industriei de apărare din Europa. O altă direcție importantă este dezvoltarea de capabilități din categoria dronelor (aeriene sau maritime) în parteneriat cu Ucraina, prin capabilități de producție în România. Cooperarea cu Ucraina, a căror expertiză în acest domeniu este extrem de valoroasă, și cu tot Flancul Estic, din Finlanda până în Bulgaria, este obligatorie pentru a crea un sistem de detecție și a crea un zid de apărare împotriva dronelor. Reprezentanții Comisiei vor susține propunerea României de a deschide dialogul cu restul țărilor de pe Flancul Estic în scopul coordonării capabilităților de detecție și interceptare a dronelor care intră în spațiul aerian suveran, astfel încât să funcționeze ca un mecanism unitar și să fie prima linie de detecție pentru restul Europei. Întâlnirea de la Palatul Victoria La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat Directorul General Adjunct în DG DEFIS, coordonator SAFE Herald Ruijters, Fabio Liberti – Director Adjunct Direcția de implementare SAFE, Marta Sadel – Policy officer, Direcția de implementare SAFE, Alina Elena Manea – Policy officer, Direcția de implementare SAFE. Din partea română au participat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, ministrul Economiei, Radu Miruță, reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerului Justiției și ai structurilor naționale de securitate. Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul pentru acest instrument. Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.
Cseke despre tensiunile din coaliție: Toate cele patru formațiuni trebuie să accepte un compromis
„Nu a fost discuția în sensul că ne retragem. Trebuie să acceptăm că într-o coaliție cu patru partide, sigur fiecare își urmărește un anumit proiect. Ideea de redresare, de măsuri de stimulare a economiei, de măsuri de stimulare a investițiilor, Ministrul Dezvoltării nu poate fi decât de acord”, a afirmat Cseke, marți seara la TVR Info. Ministrul a adăugat că UDMR va veni, la rândul său, cu propuneri privind stimularea investițiilor și sprijinirea sectorului construcțiilor, precizând că măsurile economice propuse de PSD vor fi analizate în detaliu în ședința coaliției de săptămâna viitoare. Privind mesajul și atitudinea coaliției de guvernare, ministrul UDMR a afirmat: „ Mesajul dat de către coaliție în societate nu este un mesaj de fermitate și de coerență. Întotdeauna când ești într-o coaliție cu patru formațiuni, cred că toate cele patru formațiuni trebuie să accepte sau să aibă o predispoziție pentru a face un compromis, un pas mai în spate, mai spre lateral”.
Ilie Bolojan a băgat România într-o austeritate cruntă, dar e gata, totuși, să spargă pușculița Guvernului pentru Nadia Comăneci. Mesajul premierului
Ilie Bolojan a pus stop investițiilor în infrastructura sportivă din România, însă e gata să aloce sume importante pentru legenda Nadia Comăneci. Anul viitor se împlinesc 50 de ani de când „zeița” gimnasticii a scris istorie JO de la Montreal, iar autoritățile din România se pregătesc să celebreze cum se cuvine în primăvara anului viitor. Premierul a transmis un mesaj în care a dat asigurări că Executivul va oferi tot sprijinul necesar pentru organizarea evenimentelor legate de sărbătorirea faimoasei sportive. Ilie Bolojan scoate banii anul viitor pentru pentru Nadia Comăneci Șeful Guvernului a băgat țara într-o austeritate totală, însă e gata să aloce sume importante pentru legenda Nadia Comăneci. Și asta cu ocazia celor 50 de ani de când „zeița” gimnasticii a scris istorie la Montreal. Autoritățile din România se pregătesc să celebreze cu fast în primăvara anului viitor, iar prim-ministrul a asigurat că Executivul va sprijini financiar și logistic organizarea evenimentelor legate de această sărbătoare. Nadia Comăneci, însoțită de Mihai Covaliu, preşedintele COSR, s-au întâlnit, luni, cu premierul Ilie Bolojan şi vicepremierul Tánczos Barna în biroul prim-ministrului de la Palatul Victoria. Principalul subiect de dialog au fost legate de pregătirile pentru celebrarea ”Anului Nadia Comăneci” în 2026 şi pentru Gala dedicată faimoasei gimnaste, care este programată pe 29 mai 2026. „În memoria societăţii româneşti numele Nadia Comăneci a făcut istorie în ultimii 50 de ani. Rezultatele muncii sale şi performanţele realizate au inspirat şi vor continua să inspire”, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan. Încurajarea practicării sportului de către copii şi tineri a fost un alt subiect discutat la întâlnirea de la Palatul Victoria, unde, de asemenea, s-a discutat și despre organizarea unor competiții de gimnastică, evenimente sportive, educative și despre lansarea documentarului dedicat Nadiei Comăneci. Foto: Sport Pictures Și Ion Țiriac este în alertă Anul viitor se împlinesc cinci decenii de la Jocurile Olimpice de la Montreal, ediție unde Nadia a primit şapte note de 10, premieră în istoria concursurilor de gimnastică!, şi a stabilit un adevărat record: 20 de puncte, la paralele inegale, conform punctajelor acordate în acele timpuri. „Zeița” a câștigat cinci medalii la Montreal: trei de aur, la individual compus, bârnă şi paralele, una de argint, cu echipa României, şi una de bronz, la sol. Totodată, Ion Țiriac trage tare ca până atunci să termine lucrările de la sala de gimnastică de la Otopeni ce va purta numele Nadia Comăneci.
Demnitarii ar putea fi amendați cu 10.000 de lei dacă nu declară locurile de muncă din ultimele 12 luni / Aviz ANI, necesar pentru ocuparea funcției
Executivul a trimis în Parlament un proiect de lege care introduce restricții pre și post angajare pentru demnitari și personalul din cabinete, o condiție pentru aderarea la OCDE. Cei care încalcă regulile riscă amenzi de până la 10.000 de lei. „Ca obiectiv de îndeplinit pentru aderarea la OCDE, dar nu numai, a fost adoptat proiectul de lege pentru modificarea și completarea legii 176 pe 2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea legii 144 pe 2007, așa-numita lege ANI”, a tranmis Dogioiu. Demnitarii, obligați să depună o declarație privind angajările din ultimul an Proiectul vizează demnitari, de la prim-ministru și miniștri până la consilieri și personal contractual din cabinete, care vor avea obligația să depună, în 15 zile de la numire, o declarație cu angajările din ultimele 12 luni. „Proiectul de lege introduce un cadru juridic unitar, privind restricții pre- și post-angajare pentru mai multe categorii de persoane. În primul rând, sigur, este vorba despre demnitari, începând cu primul ministru, ministri, secretar general al Guvernului, consilieri, dar continuând și cu personalul contractual de la cabinetele demnitarilor. Din momentul intrării în vigoare a acestei legi, ei au la dispoziție 15 zile, de la data anumirii sau alegerii în funcție, să depună o declarație pe propria răspundere, în care să precizeze angajările anterioare, aferente ultimelor 12 luni, obligații pe care îi vizează atât pe cei cu funcții publice de conducere, cât și, cum vă spuneam, personal contractual. La finalul mandatului sau al contractului, post-angajare, au obligația nu numai de a păstra confidențialitatea, dar și a notifica intenția de a desfășura activități profesionale remunerate sau nu la o persoană juridică de drept privat, în contextul în care activitățile respective sunt prezumate că ar putea genera o stare de conflict în raport cu atribuțiile deținute anterior. Ei trebuie să notifice această intenție de a desfășura aceste activități, ANI evaluează situația și emite un aviz. A desfășura o asemenea activitate post-mandat, fără notificare și sau fără aviz, duce la sancțiuni contravenționale semnificative până la 10.000 de lei”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dogioiu a descris măsura drept „sistemul de combatere a ușilor batante”, aplicat în alte țări, prin care „ai fost într-o companie, te duci și îi servești interesele din funcție, ieși dintr-o funcție și te întorci la compania respectivă și îi servești interesele”.
Ilie Bolojan a discutat la Palatul Victoria cu comisarul european pentru agricultură și alimentație
În cadrul întâlnirii, premierul Bolojan a subliniat importanța consolidării producției și procesării produselor agricole din România. El a arătat că există deficite semnificative în anumite sectoare, precum producția de carne de porc și capacitatea de procesare, situație care determină exportul de materie primă și importul de produse finite. „Premierul a evidențiat importanța investițiilor care să sprijine diversificarea producției, dezvoltarea infrastructurii agricole moderne și asocierea producătorilor locali, pentru a spori competitivitatea pe piață”. Comisarul european Christophe Hansen a prezentat măsurile propuse de Comisia Europeană pentru protejarea fermierilor și dezvoltarea zonelor rurale, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru noile generații. El a subliniat accentul pus pe sprijinirea fermelor mici și de familie, stimularea tinerilor fermieri și modernizarea exploatațiilor prin investiții în tehnologii, inclusiv sisteme de irigații. „Premierul a arătat că este esențial ca viitoarea Politică Agricolă Comună să rămână echilibrată și să beneficieze de un buget adecvat, în condițiile în care unele state membre propun diminuarea fondurilor europene. El a subliniat că regulile de accesare a finanțărilor trebuie să fie realiste și adaptate nivelului de dezvoltare al fiecărui stat, pentru a asigura protecția fermierilor și accesul efectiv la resursele disponibile. De asemenea, România consideră că fondurile de coeziune și cele dedicate PAC trebuie să rămână distincte, având roluri complementare”. Pachetul de propuneri privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 a fost publicat de Comisia Europeană la 16 iulie 2025, iar negocierile vor continua pe parcursul următorilor doi ani.
Ilie Bolojan a discutat cu ambasadorul Spaniei despre noi proiecte de cooperare
Întâlnirea a avut ca scop „consolidarea relațiilor bilaterale și identificarea de noi oportunități de cooperare între cele două state”, potrivit comunicatului Guvernului. Discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea colaborării economice în domenii strategice precum energia, agricultura și industria alimentară, „cu obiectivul de a crește capacitatea de producție și export a țării noastre și de a valorifica mai eficient potențialul economic al ambelor țări”. Au mai fost analizate modalități prin care România poate prelua bune practici din experiența Spaniei în dezvoltarea regională, inovare și atragerea de investiții. Un alt punct pe agenda discuțiilor a vizat „noul cadru financiar multianual al UE și bugetul anual aferent, în vederea unei coordonări eficiente pentru a valorifica oportunitățile de finanțare disponibile”. Cu prilejul apropiatei Zile Naționale a Spaniei, prim-ministrul Ilie Bolojan i-a transmis ambasadorului urări de pace și prosperitate, subliniind „interesul României pentru consolidarea relațiilor bilaterale”. La întrevedere a participat și Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului.
Franța: Sebastien Lecornu a anunțat structura noului guvern. Numele din noua echipă
Premierul francez Sébastien Lecornu a prezentat duminică membrii cheie ai noului său guvern, după câteva săptămâni de la numirea sa în funcție de către președintele Emmanuel Macron. Fostul ministru al Industriei, Roland Lescure, care a candidat la funcția de premier anul trecut, preia funcția de ministru al finanțelor și economiei de la Eric Lombard. Lui îi va reveni sarcina de a prezenta un proiect de buget pentru 2026 care să fie acceptat de către parlament, într-un context extrem de dificil pentru finanţele publice franceze. Bruno Le Maire, fost ministru al economiei, care a părăsit politica anul trecut, s-a întors în guvern pentru a prelua funcția de ministru al forțelor armate. Puține nume noi în noul guvern Potrivit POLITICO, sunt puține nume noi în guvernul Lecornu, un semn că forțele politice reprezentate în administrațiile succesive ale lui Macron rămân în mare parte aceleași. Ministrul educației Elisabeth Borne rămâne în funcție, la fel și ministrul teritoriilor de peste mări Manuel Valls – ambii foști prim-miniștri. Ministrul de externe Jean-Noël Barrot, ministrul justiției Gérald Darmanin și ministrul bugetului Amélie de Montchalin și-au păstrat, de asemenea, funcțiile. Bruno Retailleau, liderul conservator al partidului Les Républicains, va rămâne ministru de Interne. Annie Genevard și Rachida Dati vor rămâne în funcțiile de miniștri ai agriculturii, respectiv culturii. Trei guverne într-un an Franța se confruntă cu o criză guvernamentală din vara anului 2024, atunci când victoria extremei drepte la alegerile europarlamentare l-a determinat pe Macron să dizolve Parlamentul și să organizeze alegeri anticipate. De atunci și până în prezent, Franța a cunoscut trei guverne într-un singur an, o situație care pune sub semnul întrebării capacitatea președintelui Macron de a asigura o guvernare stabilă în ultimii ani ai mandatului său.