Austeritate cu portițe. Adrian Câciu acuză Guvernul Bolojan că FENTEAZĂ legea. Cum a ocolit șeful Cancelariei interdicția privind mașinile noi
Deși premierul și echipa sa vorbesc despre tăieri și economii, Cancelaria prim-ministrului a găsit o metodă de a ocoli interdicția privind achizițiile de mașini pentru instituțiile publice. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acuză Guvernul că „fentează legea”, după ce instituția condusă de Mihai Jurca a închiriat autoutilitare Dacia, în loc de autoturisme, pentru a evita interdicția impusă de propriile reguli de austeritate. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. „Autoutilitara este, prin definiție, un mijloc de transport marfă. Ca să fenteze legea, șeful cancelariei nu a luat autoturisme, a luat autoutilitare, că, deh, legea nu are interdicție pentru ele. Dar nici banii nu se pot cheltui pe ele dacă nu transporți marfă. Cancelaria Primului Ministru nu are ca obiect de activitate transportul de mărfuri. Punct!”, a scris Câciu pe Facebook. El susține că achiziția este ilegală și că instituția ar trebui „să dea mașinile înapoi”. „Dacă nu are mașini, să ceară de la ANAF, că sunt destule confiscate”, a adăugat fostul ministru. De cealaltă parte, Mihai Jurca spune că măsura a fost una de economie, nu de ocolire a legii. Potrivit acestuia, Cancelaria a redus cu 90% cheltuielile pentru mașinile de serviciu, după ce a renunțat la contractul cu RAAPPS și a optat pentru închirierea unor autoutilitare.Costurile lunare au scăzut de la 850.000 de lei la 84.000 de lei, iar mașinile vor fi folosite de secretarii și consilierii de stat din instituție. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a explicat că este vorba strict despre o închiriere, nu o achiziție, și că toate procedurile au fost legale. Surse foto: MEDIAFAX FOTO AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”
Băsescu: Ce se întâmplă la Guvern este comic. Partidele astea pun interesele lor deasupra interesului național
Fostul președinte Traian Băsescu a criticat atitudinea partidelor aflate în coaliție. „Ce se întâmplă cu partidele astea este comic. Am inventat o nouă instituție, care se numește Coaliția, care coaliție a pus un guvern, cu un program discutat două luni la Cotroceni. (…) După ce l-au votat, s-a constatat că fiecare partid are câte un vicepremier politic și s-au gândit: Ia să fim noi Coaliție în fiecare zi. Și în loc să lase Guvernul să guverneze… Dacă nu sunt de acord, dacă nu s-a făcut programul, foarte bine, Coaliția se întrunește și depune moțiune de cenzură – schimbă Guvernul… Dar ce fac ei este împotriva Constituției – nu există în Constituție această instituție atotputernică, ce domină deciziile guvernamentale”, a declarat Băsescu. Mai degrabă ar lăsa Guvernul să guverneze, pentru că această instituție – Coaliția – nu există în Constituție. „Partidele astea pun interesele lor deasupra interesului național. România are ca interes acum o guvernare cu o cadență ridicată, cu măsuri pe care cu cât le ia mai repede, cu atât mai bine Coaliția nu face altceva „decât să își facă propriile socoteli”, a adăugat fostul președinte.
Comisia Europeană a avertizat din ianuarie despre riscul suspendării fondurilor europene. Cred că suntem pe un drum bun, spune Nazare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat joi seară, la Antena 3, că riscul suspendării fondurilor europene nu a fost o surpriză apărută în vară, ci fusese semnalat de Comisia Europeană prin avertizări trimise în ianuarie, aprilie și începutul lunii iunie 2025. „Procedura a fost declanșată, dar am avut un Consiliu care ne-a evaluat pozitiv, iar mesajul către Parlament a apreciat pașii făcuți”, a spus ministrul. Nazare a subliniat că România a luat măsuri importante și „s-a ținut de cuvânt”, câștigând astfel credibilitate în negocierile cu Bruxelles-ul. El a menționat două momente decisive în perioada următoare: Consiliul din 10 octombrie și cel din noiembrie, când vor avea loc evaluarea procedurii de deficit excesiv, adoptarea noului buget PNRR și discuțiile legate de evitarea suspendării fondurilor. Potrivit ministrului, dacă măsurile nu ar fi fost implementate, România risca o sancțiune de până la 10% din sumele europene angajate pentru 2026. „Uitându-mă la rezultate, cred că suntem pe un drum bun”, a adăugat Nazare.
Adrian Severin: Guvernul României nu reușește să își promoveze propria viziune și urmează directivele venite de la Bruxelles
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre lipsa de viziune a actualului guvern și despre incapacitatea României de a-și apăra propriile interese. El a atras atenția că țara noastră se subordonează deciziilor venite de la Bruxelles și a amintit de sprijinul istoric primit de la China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Guvernul României nu reușește să-și promoveze propria lui viziune” Severin a explicat că oficialii străini sunt surprinși de faptul că România nu își caută propriul drum și nu are o strategie proprie. Statul român urmează doar directivele venite din exterior. „Ei nu pot să înțeleagă de ce această țară a noastră nu își urmărește interesele. Nu împotriva americanilor, nu împotriva Uniunii Europene. Dar să-și urmărească interesele ei și să-și găsească drumul, coridorul pe care le poate promova. Noi nu avem, nu putem explica practic nimic. Eu le spun câteva lucruri. Și anume că noi suntem deocamdată membri NATO și membri UE și că Guvernul României nu reușește să-și promoveze propria lui viziune și urmează în mod, nu zic servil, neabătut, directivele care vin de la Bruxelles.”, afirmă Adrian Severin. Poporul român înțelege valoarea relațiilor cu China Fostul ministru a reamintit că statul chinez a fost de multe ori un sprijin pentru România. Ajutorul primit inclusiv în momentele critice din istorie nu ar trebui ignorat. „China, cel puțin în 1968, când erau armatele sovietice posibil să ne invadeze, a făcut niște gesturi care ne-au salvat. Nu putem uita asta. Mai departe, ori de câte ori am avut inundații, am avut cutremure, China a venit și ne-a ajutat în limitele puterilor ei, dar mult mai mult decât alții. Și, în plus, n-avem niciun litigiu cu China și nu avem nimic de împărțit. Și, cu toate astea, avem așa o atitudine de respingere.”, spune Adrian Severin.
Petrișor Peiu (AUR): Oricât de mult ar crește veniturile, statul își crește cheltuielile și mai mult
Petrișor Peiu susține că măsurile ordonanței-trenuleț nu au fost respectate, iar actualele măsuri de reducere a cheltuielilor și creșterea taxelor nu își dovedesc eficiența, lovind sectoarele vitale ale economiei. Peiu: Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB „Oricât de mult ar crește veniturile, statul reușește să-și crească cheltuielile și mai mult. Inflația anul acesta, după luna august, este mai mult decât dublă față de cea care a fost prognozată. Statul a avut și are, acum, venituri suplimentare de 2% din PIB ca urmare a eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ca urmare a reducerii plafonului pentru încadrarea la plata impozitului pe cifra de afaceri, la microîntreprinderi și ca urmare a creșterii impozitului pe dividende și a aplicării altor cote TVA decât cele care erau aplicate. (…) Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea avem fix aceeași pondere a deficitului bugetar după șapte luni, ca și anul trecut, și avem în termeni nominali 5 miliarde de lei în plus la deficitul bugetar”, afirmă Petrișor Peiu. Înghețarea anvelopei salariale, soluție ratată Senatorul AUR susține că această situație este cauzată de neaplicarea înghețării anvelopei salariale din sectorul public care ar fi redus deficitul bugetar: „Guvernul nu a înghețat anvelopa salarială din sectorul public. Această măsură simplă ar fi putut să rezolve o mare parte din deficitul bugetar, înghețarea anvelopei salariale conform legii.” Peiu spune că Guvernul Bolojan tergiversează rectificarea bugetară întrucât ar expune public situația actuală. „Guvernul evită rectificarea bugetară, pentru că rectificarea bugetară ar însemna să vină cu poza actuală. Și în consecință, nivelurile de dobândă la care se împrumută România sunt cu 0,75 de puncte mai mari decât erau anul trecut”, a mai spus liderul senatorilor AUR. Senatorul AUR a subliniat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare în momentul aprobării legii bugetului pe anul 2025 nu au fost respectate. „PIB-ul pe primul trimestru este 48% din ce a fost programat, atenție, în condițiile unei rate a inflației duble. Creșterea economică nici gând să ajungă la 2,5%. Deocamdată, după primul trimestru, este 1,4% pe date oficiale și prognoza de creștere economică scade. Rata inflației de la începutul anului a fost de 8,1%. De la începutul anului, atenție, nu anualizată, rata anuală anualizată a inflației 9,9%”, a afirmat senatorul AUR. Cheltuieli în creștere Peiu a explicat că în ciuda faptului că veniturile la bugetul general consolidat au crescut cu 39 de miliarde de lei, cea mai mare contribuție de aproximativ 12 miliarde de lei provenind de la încasările CAS și CASA, cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei. „De unde vin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei în plus cheltuială cu dobânda. 18,8 miliarde de lei în plus asistență socială, 7,3 miliarde de lei în plus cheltuieli cu personalul. Asta este la șapte luni. Dacă ne ducem pe tot anul, vom avea cheltuieli cu personalul 12-13 miliarde de lei în plus față de anul trecut, la care se adaugă cei 32 de miliarde de lei cu care au crescut anul trecut cheltuielile cu personalul, deși aceste cheltuieli trebuiau înghețate. Și avem 2,4% din PIB numai din creșterea ilegală a cheltuielilor cu personalul”, a adăugat Petrișor Peiu. Liderul grupului de la Senat a atras atenția că ministrul de finanțe nu a specificat cu exactitate care va fi noua țintă a deficitului: „Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă de deficit, peste 8% din PIB, dar asta poate să însemne și 8,99%, nu a specificat.” Datoria publică crește mai rapid decât deficitul Petrișor Peiu a explicat că prognoza FMI de creștere economică cu 1% este foarte puțin probabilă, iar datoria publică crește într-un ritm mai alert decât deficitul bugetar din cauză că România plătește dobânzi foarte ridicate. „Refinanțarea ne costă foarte scump, pentru că datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. Datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. De ce se întâmplă asta? Pentru că în fiecare săptămână România plătește rate scadente, luate pe o dobândă de 2-3% și le plătește împrumutându-se cu o dobândă de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficitul bugetar, 76 de miliarde de lei la 7 luni, dar doar pe primele 5 luni am deficitul bugetar 70 de miliarde de lei. Și cu 10-15 miliarde de lei crește deficitul bugetar în fiecare lună. Deci, deficitul bugetar crește mult mai încet decât crește datoria publică”, a spus senatorul. Liderul grupului AUR de la Senat a adăugat că Guvernul trebuia să respecte legea 69 din 16 aprilie 2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetare, invocând articolul 13, pentru ca deficitul bugetar să fi fost astăzi redus. „Dacă anul trecut Guvernul aplica legea responsabilității fiscal-bugetare, practic am fi avut anul trecut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai puțin, anul acest am fi avut un deficit cu 44-45 de miliarde de lei mai puțin din însumarea cheltuielilor cu personalul crescut de anul trecut și anul acela. Dacă aplicam legea și înghețam cheltuielile bugetare, nu dădeam pe nimeni afară, nu închideam niciun șantier, nu creșteam normele profesorilor, nu făceam nimic, aveam un deficit bugetar cu 2% din PIB mai mic, asta dacă nu punem și veniturile suplimentare ca urmare a creșterilor de impozite”, încheie Peiu.
După ce Guvernul Bolojan a strâns cureaua la maximum, Ministrul Finanțelor evită să garanteze că nu vin taxe noi: Nu vreau să discutăm pe ipoteze
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat luni că speculațiile privind introducerea unor noi taxe nu corespund realității și că eventualele măsuri suplimentare sunt deja cuprinse în pachetele fiscale adoptate anterior. România continuă să implementeze măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. În ultimele luni, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat mai multe pachete fiscale care au inclus ajustări bugetare și modificări ale taxelor și impozitelor. În cadrul unei intervenții recente, Nazare a explicat că, deși au existat speculații în spațiul public despre posibile noi taxe, acestea nu au fost discutate oficial în ședințele Coaliției. „Nu am discutat de creșteri de taxe. Deși există această informație în spațiu public, pot să vă confirm acum, nu am discutat despre alte creșteri de taxe sau altceva în plus față de ceea ce știm în momentul de față.” Totuși, întrebat dacă poate garanta că nu vor mai fi alte majorări de taxe, ministrul a evitat să ofere un răspuns direct: „Nu vreau să discutăm pe ipoteze. Nivelul taxelor pe care am vrut să le creștem sunt cuprinse deja în pachetele fiscale 1 și 2″. Ministrul a subliniat că declarațiile sale se referă la discuțiile de la reuniunea informală a Consiliului Ecofin de la Copenhaga și că rolul Ministerului de Finanțe este să gestioneze situația astfel încât țintele fiscal-bugetare să fie respectate. Nazare a anunțat că rectificarea bugetară va fi „o recalibrare importantă, responsabilă a bugetului” și că România vizează revenirea în traiectoria asumată până la finalul anului 2026. În ceea ce privește perspectiva economică, Nazare a avertizat că anii 2025 și 2026 vor fi „ani grei” din punct de vedere fiscal, însă a menționat că 2027 ar putea reprezenta un an de relaxare fiscală, în funcție de evoluția economiei și a veniturilor bugetare.
Sindicatul funcționarilor din Guvern acuză presiuni și abuzuri din partea Executivului. Scrisori deschise trimise Comisiei Europene și Ombudsmanului European
Potrivit sindicatului, planul de reorganizare a Cancelariei Prim-ministrului ar viza desființarea structurii unde activează liderul sindicatului, măsură pe care SAALG o califică drept „restructurare discriminatorie” cu efectul direct al eliminării președintelui. În plus, sindicatul reclamă „tentative de intimidare a protestatarilor”, după ce conducerea Cancelariei ar fi cerut lista nominală a angajaților care au participat la o manifestație pașnică spontană. SAALG susține că astfel de acțiuni „încalcă Constituția României, Legea dialogului social nr. 367/2022, Convențiile OIM nr. 87 și 98, precum și articolele 11 și 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”. SAALG solicită instituțiilor europene și internaționale: 1. evaluarea compatibilității acestor măsuri cu standardele europene și internaționale 2. emiterea unui raport public privind respectarea libertății sindicale în România 3. adresarea unor interpelări oficiale Guvernului României pentru a obține garanții că represaliile la adresa liderilor sindicali vor înceta 4. asigurarea unor garanții pentru un dialog social real „În loc să fie recunoscut ca partener de dialog social, primul sindicat constituit în cadrul Guvernului României este tratat ca un adversar politic. Această atitudine nu doar că subminează libertatea de asociere, dar afectează grav capacitatea administrativă a statului și poate pune în pericol angajamentele internaționale ale României”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.
Dominic Fritz, întrebat dacă Guvernul ar trebui să plece dacă legea privind pensiile magistraţilor este declarată neconstituţională. Ce a răspuns liderul USR
Într-o conferință de presă la Timișoara, cu ocazia împlinirii a nouă ani de la înființarea partidului USR, liderul formațiunii, Dominic Fritz, a fost întrebat de jurnaliști dacă Guvernul ar trebui să plece în cazul în care legea privind pensiile magistraților este declarată neconstituțională de judecătorii CCR. „Eu cred că judecătorii la Curtea Constituţională au ajuns acolo într-un proces de nominalizare, inclusiv recent, unde, într-un vot deschis – nu este un secret – PSD a nominalizat un candidat, UDMR a nominalizat un candidat şi noi chiar am votat aceşti candidaţi. Dacă aceşti judecători care au primit recent încrederea colegilor acum consideră că ceea ce face acest Guvern nu este constituţional, într-adevăr, cred că este foarte greu de continuat dacă există o îndoială aşa de mare despre baza constituţională pe care acest Guvern ia decizii”, a fost răspunsul lui Fritz. Această perspectivă a fost invocată și de liderul UDMR, Kelemen Hunor, în urmă cu aproape două săptămâni. Într-o emisiune la Antena 3 CNN, Kelemen Hunor declarase că „dacă la CCR, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaționale, și mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma, când schimb de la 25 de ani vechime la 35 de ani vechime, dacă nu trece de testul constituțional, legitimitatea acestui guvern dispare”. Curtea Constituțională va analiza săptămâna viitoare, în ședința din 24 septembrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitor la proiectul Guvernului care prevede modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Ilie Bolojan, despre negocierile cu partidele: Nu e comod să lucrezi cu patru partide, dar trebuie să facem acest efort
Premierul Ilie Bolojan a vorbit într-un interviu despre provocările mandatului său și despre modul în care înțelege responsabilitatea publică. „Am fost 20 de ani la Primăria Oradea, la Consiliul Județean și la Prefectură și am încercat să fac tot ce este posibil gândindu-mă cum mă duc pe stradă când nu mai sunt pe funcție. E foarte important să te poți duce pe stradă în comunitatea ta când nu mai ești pe funcție, nu doar când ești în mașină sau însoțit”, a spus Bolojan. El a subliniat că lucrul cu o coaliție formată din patru partide, cu abordări diferite, nu este ușor și nici popular. „Nu este comod să lucrezi cu patru partide, să iei măsuri care nu sunt populare, să ne înțelegem foarte bine și niciun partid nu are un entuziasm să facă acest lucru. Dar nu putem să trecem peste aceste greutăți decât făcând acest efort, și asta încerc să fac și eu la Palatul Victoria”, a afirmat premierul. Bolojan a adăugat că, deși situația nu este „totdeauna comodă”, rămâne hotărât să continue acest efort de guvernare comună.
PNRR finanțează 3,5 milioane de buletine electronice și proiecte pentru semnătura digitală
Din această sumă, 640 milioane lei reprezintă alocare PNRR, 15,74 milioane lei finanțare publică națională și 134,4 milioane lei TVA. Primul proiect, „Stimularea adoptării cărții electronice de identitate de către cetățenii români„, are ca beneficiar Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și vizează eliberarea a 5 milioane de cărți de identitate electronică până la 30 iunie 2026. Ținta a fost modificată de la 5 milioane la 3,5 milioane de cărți. Până la 15 septembrie 2025 au fost emise 567.941 cărți electronice și preluate 583.317 cereri. Al doilea proiect, „D4eID-Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice„, are ca beneficiar Ministerul Afacerilor Interne prin DGCTI și DIRP. Obiectivul este dezvoltarea și lansarea a 11 servicii publice electronice online și realizarea unei campanii de sensibilizare pentru utilizarea la scară largă a cărții electronice. Până la 22 august 2025 au fost dezvoltate 4 servicii electronice, pentru alte 4 s-a realizat analiza de business, iar 3 funcționalități sunt în curs de implementare. Cel de-al treilea proiect, „Sistem de alertă timpurie – SAT„, are ca beneficiar Direcția Generală de Protecție Internă și vizează dezvoltarea unui sistem care să asigure un nivel ridicat de încredere și siguranță pentru creșterea atractivității utilizării cărții electronice de identitate. Din cele 8 proceduri de achiziție stabilite prin contractul de finanțare pentru proiectul SAT, au fost inițiate 4 proceduri de atribuire, dintre care 1 contract semnat și 1 în curs de semnare, iar 2 sunt în curs de evaluare.