Ciolacu reacționează ironic la anunțul lui Bolojan privind investițiile din 2025: Este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026
„Felicitări Guvernului Bolojan pentru modul în care a construit bugetul pe 2025! Focusul pe investiții a dat roade (după multiple tentative de stopare a proiectelor începute), programele de dezvoltare au continuat să modernizeze România (bine că a fost abandonată ideea anulării Anghel Saligny) miliardele din PNRR au infuzat economia (mai puțin cele 7 miliarde pierdute)”, a comentat ironic Marcel Ciolacu într-o postare pe Facebook. „Nu mai punem la socoteală intrarea în Schengen și Autostrada Moldovei. Alte două reușite ale Guvernului Bolojan”, a mai scris fostul premier. Fostul șef PSD a subliniat că „este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026”. Marcel Ciolacu a fost premierul României în perioada iunie 2023 – mai 2025. Bolojan: Investițiile publice din 2025 au atins „cel mai ridicat nivel din istoria postdecembristă” Reacția lui Ciolacu vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi că „investițiile publice făcute în 2025 au totalizat 137,5 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB”, acesta fiind „cel mai ridicat nivel nu numai din ultimii 5 ani, ci din istoria postdecembristă a României”. Prim-ministrul a detaliat structura investițiilor: „În primele 6 luni ale lui 2025, din investiții de 50,4 miliarde lei, 18,8 miliarde lei erau asigurate din fonduri europene. În ultimele 6 luni ale anului 2025 investițiile au fost de 87,1 miliarde lei, din care 58,6 miliarde lei au fost fonduri europene”. Bolojan a atribuit rezultatele „utilizării eficiente a fondurilor europene, programării bugetare riguroase, asigurării resurselor financiare și adoptării reformelor care au facilitat accesarea și utilizarea acestor finanțări”, mulțumind instituțiilor și actorilor implicați în derularea proiectelor de investiții.
Ministrul Agriculturii spune că nu a știut că România va vota acordul UE-Mercosur
Ministrul Agriculturii a fost întrebat vineri seara la Digi24 când a aflat că România va vota acordul. „Nu am aflat. Nu am știut de acest lucru”, a spus Florin Barbu. El spune că în ultimele două săptămâni nu a fost contactat în acest sens ca ministru al Agriculturii. Barbu crede că o decizie trebuia luată de toate cele patru partide aflate în coaliția de guvernare. „De partea de Mercosur se ocupă Ministerul Economiei care are partea de comerț. MAE se ocupă de reprezentare de vot la nivelul Comisiei Europene. Și eu am solicitat, și înțelegeți foarte clar, vreau să văd acel memorandum care a fost aprobat în guvern de către primul ministru și apoi aprobat de președintele României. Eu vreau să văd acel document”, a mai spus ministrul Agriculturii. Acord semnat după 25 de ani de negocieri PSD a acuzat vineri Ministerul de Externe că a trădat interesele fermierilor români și condamnă decizia de a mandata reprezentantul României din COREPER să voteze în favoarea Acordului comercial UE-Mercosur, în absența unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejați de importurile din America Latină. La rândul său, președintele Nicușor Dan a explicat ce înseamnă semnarea de către România a Acordului Mercosur și arată ce beneficii vor avea fermierii și producătorii români de pe urma semnării acestui document. „România a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, după ce am negociat, alături de alte state europene, elemente suplimentare de protejare a producătorilor români și europeni, cu precădere în sectorul agricol”, arată el pe X. Acordul comercial între Uniunea Europeană și blocul Mercosur a fost aprobat vineri de statele membre ale UE, după peste 25 de ani de negocieri.
Premierul Ilie Bolojan: Deficitul bugetar din 2026 trebuie să fie sub 6,4%. Reducerile de cheltuieli vor fi decise înainte de adoptarea bugetului
Șeful Guvernului a explicat că fiecare minister și autoritate publică centrală derulează în prezent audituri de personal, iar pe baza acestora vor fi adoptate hotărâri și ordonanțe de guvern menite să reducă cheltuielile. Potrivit premierului, aceste decizii trebuie finalizate într-un interval de aproximativ trei săptămâni – o lună, astfel încât în a doua jumătate a lunii ianuarie toate ministerele să fie pregătite. „Reforma administrației este o măsură necesară, inclusiv pentru administrația centrală. Reducerile de cheltuieli trebuie făcute înainte de buget, nu după”, a afirmat Ilie Bolojan. În ceea ce privește ținta de deficit, premierul a reiterat angajamentul Guvernului ca deficitul bugetar pe 2026 să fie sub 6,4% din PIB, obiectiv asumat pentru a limita creșterea cheltuielilor cu dobânzile și pentru a consolida finanțele publice. Totodată, Ilie Bolojan a oferit date privind execuția bugetară pe anul trecut, precizând că deficitul s-a situat sub 8,4% din PIB. „Pentru prima dată am respectat această țintă de deficit”, a spus premierul, explicând că rezultatul a fost obținut atât prin creșterea unor taxe, cât și printr-o mai bună colectare a veniturilor și reducerea cheltuielilor. Potrivit acestuia, cheltuielile bugetare au fost reduse cu peste 2 miliarde de lei față de anul precedent, în special în ultimele patru luni ale anului, când au început să se vadă efectele măsurilor de austeritate. De asemenea, Guvernul a reușit să achite integral datoriile către constructori și să închidă programele de finanțare către autoritățile locale și compania națională de investiții fără restanțe reportate pentru anul următor. Premierul a mai precizat că bugetul de investiții pentru 2025 este estimat la aproximativ 130 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 7% din PIB, o componentă importantă fiind reprezentată de fondurile europene. Accesarea acestora va fi o prioritate majoră în anul următor, în condițiile în care România trebuie să finalizeze până în toamnă o parte semnificativă din Planul Național de Redresare și Reziliență. „Avem de atras aproximativ 10 miliarde de euro, atât granturi, cât și împrumuturi. Este esențial să nu pierdem niciun euro din granturi și sperăm să accesăm și componenta de împrumuturi”, a declarat Ilie Bolojan.
Ștefan Radu Oprea prezintă bilanțul anului 2025: 330 de milioane de euro salvați și reforme-cheie la Guvern
Într-o postare publicată pe Facebook, oficialul a evidențiat principalele realizări, dar și domeniile în care consideră că activitatea instituțională putea fi îmbunătățită. Una dintre cele mai importante realizări menționate de Ștefan Radu Oprea este salvarea sumei de 330 de milioane de euro, reprezentând restanțe din cererea de plată numărul 3. Potrivit acestuia, procesul a fost unul extrem de dificil, mai ales în contextul unor declarații publice care au afectat dialogul cu Comisia Europeană și cu OCDE în privința guvernanței corporative. „Cu echilibru, în liniște și fără expunere excesivă, am reușit să finalizăm un proces care părea aproape imposibil”, a transmis secretarul general al Guvernului, subliniind rolul echipei din Secretariatul General al Guvernului (SGG). Modificările aduse Regulamentului SAFE În perioada în care a condus Cancelaria Primului Ministru, Ștefan Radu Oprea a coordonat introducerea amendamentelor României în Regulamentul SAFE. Oficialul afirmă că România a avut o abordare ofensivă, apreciată de Comisia Europeană, fiind oferită drept exemplu de bună practică în organizarea acestui domeniu. Prin amendamentele adoptate, România poate finanța, prin SAFE, proiecte strategice precum infrastructura de transport cu relevanță militară, autostrăzi, dar și dotări din industria de apărare, inclusiv mașina de luptă a infanteriei și arma de asalt. Ce putea fi făcut mai bine, potrivit lui Ștefan Radu Oprea În analiza sa, Ștefan Radu Oprea recunoaște că există aspecte care necesită îmbunătățiri. Printre priorități se află digitalizarea proceselor din SGG, instituție prin care trec anual peste 46.000 de documente. De asemenea, oficialul și-a exprimat intenția de a limita plecarea personalului competent, în contextul scăderii veniturilor din sectorul public. Totodată, acesta a respins ideea conform căreia bugetarii ar fi supraplătiți, precizând că SGG se află în zona inferioară a clasamentului salarial al instituțiilor publice.
Ilie Bolojan: Cheltuim atent banii publici și dăm semnale de reducere a deficitului
Premierul Ilie Bolojan a susținut, marți, declarații de presă la Palatul Victoria, în care a făcut bilanțul celor șase luni de guvernare. Acesta a afirmat că, la preluarea mandatului, România se afla într-o situație critică, cu riscul suspendării fondurilor europene și al pierderii accesului la finanțare externă. Potrivit premierului, primele măsuri luate de Guvern au vizat stabilizarea finanțelor publice. Creșterea TVA, eliminarea unor sporuri salariale și înghețarea unor venituri au reprezentat decizii dificile, dar necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru menținerea credibilității României în fața creditorilor. Bolojan a precizat că aceste măsuri au permis statului să se împrumute ulterior la costuri mai mici, iar dobânzile plătite în prezent sunt deja sub nivelul de la începutul anului. Al doilea pachet de reforme a vizat reducerea unor cheltuieli considerate nedrepte din punct de vedere social. Premierul a amintit modificările propuse în domeniul pensiilor magistraților, atât în privința valorii acestora, cât și a vârstei de pensionare, subliniind că Guvernul așteaptă o decizie a Curții Constituționale care să clarifice cadrul legal. În domeniul apărării, Ilie Bolojan a declarat că România și-a respectat angajamentele internaționale și a accesat programul european SAFE, care permite modernizarea armatei cu impact limitat asupra deficitului bugetar. În sănătate, premierul a susținut că finanțarea a devenit mai eficientă, iar fondurile sunt direcționate mai clar către nevoile pacienților. Totodată, șeful Guvernului a afirmat că au fost operate schimbări importante în sistemul fiscal, unde anterior existau numeroase excepții și mecanisme de optimizare, în detrimentul unor reguli clare și echitabile.
Oana Gheorghiu, despre reforma statului: Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii
„În ultimele două luni am avut peste 100 de întâlniri cu colegi din guvern, din ministere și instituții, cu reprezentanți ai marilor organisme internaționale, cu oameni de afaceri, bancheri, sindicate și consultanți”, a scris Oana Gheorghiu. Vicepremierul a precizat că toate aceste întâlniri au avut ca element comun necesitatea unor schimbări. „Toate au avut un punct comun: nevoia de schimbare. Unde suntem astăzi nu e bine. Nici pentru companii, nici pentru angajați, nici pentru economie, nici pentru stat. Pentru prea mulți români, «reforma» a devenit un cuvânt rostit de fiecare guvern și simțit de foarte puțini. Am început acest proces. Suntem încă la fundație, acea parte care nu se vede, dar fără de care nicio construcție nu poate rezista. Este etapa cea mai grea: cea în care punem reguli clare, criterii de performanță și mecanisme de guvernanță care să facă imposibilă risipa și comportamentul iresponsabil în companiile statului”, a precizat vicepremierul. „Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an” Vicepremierul a subliniat că nu pot fi așteptate rezultate rapide și că reforma este un proces de durată. „Nu promit miracole. Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an. Dar este vital ca ceea ce construim acum să fie solid și ireversibil. Avem nevoie ca 2026 să fie anul în care reforma începe să se vadă concret: companii de stat care nu mai înghit bani fără să producă nimic, directori care nu mai pleacă acasă cu prime după ani de pierderi, contracte făcute pentru performanță, nu pentru prieteni”, a subliniat Oana Gheorghiu. Oana Gheorghiu a adăugat că procesul va fi dificil și că amânarea nu mai este o opțiune. „Nu va fi ușor. Dar nici nu mai poate fi amânat. Ani de pierderi acumulate, companii ținute artificial în viață și oportunități majore ratate ne-au adus aici. Alternativa la reformă nu este stabilitatea, ci continuarea declinului. Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii. Va fi dificil și va fi inconfortabil. Dar suntem într-un punct în care amânarea nu mai este o opțiune. Fie schimbăm acum regulile jocului, fie acceptăm ca următorii ani să fie doar o prelungire a aceluiași eșec”, a scris vicepremierul. Oana Gheorghiu a fost numită vicepremier de premierul Ilie Bolojan în luna octombrie, cu atribuții în reforma companiilor de stat.
Guvernul suplimentează bugetul Apărării cu peste un miliard de lei în vederea înzestrării Armatei
„Bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2025 a fost suplimentat cu suma de 1,3 miliarde de lei, în vederea continuării procesului de înzestrare a Armatei României, prin asigurarea fondurilor necesare pentru plata obligațiilor rezultate din contractele de achiziție de echipamente militare, precum și pentru finanțarea proiectelor de infrastructură militară”, se arată într-un comunicat de presă emis de Guvern. Suplimentarea bugetară se înscrie în cadrul Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României, document strategic aprobat de CSAT. Printre obiectivele care vor fi asigurate de finanțare se numără modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul AA cu capabilități C-RAM, precum și dezvoltarea infrastructurii Bazei Mihail Kogălniceanu. De asemenea, vor fi achiziționate elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață, autospeciale cu capacitate mărită pentru intervenții la incendii aeroportuare, o autospecială de acces radio pentru sisteme radar și ISR, precum și un sistem dislocabil necesar funcționării unei structuri de nivel B-850 PAX. Finanțarea va acoperi și obligațiile rezultate din acordurile-cadru din domeniile IT și comunicații, securitate și apărare cibernetică.
Guvernul actualizează regulile privind prevenirea neregulilor în utilizarea fondurilor europene și publice
Noul act normativ actualizează legislația națională în domeniul gestionării fondurilor publice și europene, astfel încât aceasta să reflecte atât modificările apărute în reglementările interne, cât și evoluțiile prevederilor la nivelul Uniunii Europene. „Necesitatea modificărilor și completărilor aprobate prin acest act normativ se impune din perspectiva reducerii ratei de eroare reziduală sub 2%, calculată de Autoritatea de Audit și inclusă în Raportul anual de control, până la momentul transmiterii pachetului de asigurare prin sistemul electronic de schimb de date cu Comisia Europeană, astfel încât să fie asigurată admisibilitatea conturilor de către Comisia Europeană”, se arată în comunicatul emis de Guvern. Noile măsuri urmăresc prevenirea depășirii pragului de 2%, fie din eroare, fie din propagarea unei erori, fiind astfel instituit un mecanism funcțional care permite excluderea definitivă a cheltuielilor neconforme înainte de transmiterea declarației anuale a conturilor. Guvernul subliniază că aceste modificări au scopul de „evitarea aplicării de corecții financiare la nivel de program” care să afecteze absorbția fondurilor europene.
Guvernul aprobă plata contribuției restante a României către Agenția Spațială Europeană
„Prin această hotărâre se alocă suma de 160,6 milioane lei pentru plata contribuției financiare restante a României, pentru anul 2024, la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA)”, anunță Guvernul, punctând: „Sumele se achită din bugetul Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC) aferent anului 2025, în limita cheltuielilor bugetare aprobate”. Prin plata contribuției anuale, României i se permite să participe la programele spațiale ale ESA, oferind industriei și mediului de cercetare acces la tehnologii avansate și contracte finanțate la nivel european. Din cauza întârzierilor la plata contribuției, statului român i-a fost suspendat dreptul de vot, situație care a limitat capacitatea de influență în procesul decizional și a afectat accesul la contracte și proiecte strategice. În urma plății restanțelor, România își va relua dreptul de vot în forurile Agenției, redevenind stat cu drepturi depline. „Achitarea contribuției financiare a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA) contribuie la menținerea și crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare în cadrul celor 294 de entități românești eligibile pentru a încheia contracte cu ESA, asigurând totodată un retur garantat și un factor de multiplicare semnificativ”, se mai arată în comunicatul transmis de Guvern.
Guvernul alocă peste 980 de milioane de lei din Fondul de rezervă pentru ministerele Energiei, Mediului, Dezvoltării, dar și pentru servicii publice
Ministerul Energeiei se va bucura de o suplimentare bugetară de peste 473.2 milioane de lei, sub formă de credite de angajament și credite bugetare din Fondul de rezervă bugetară. „Fondurile sunt destinate reîntregirii sumelor provenite din veniturile din privatizare și utilizate pentru acordarea către Societatea ‘Complexul Energetic Oltenia’, a ajutorului de stat de restructurare, sub formă de grant, aferent anului 2022”, se arată în comunicatul Guvernului. Guvernul a aprobat și suplimentarea bugetului Ministerului Mediului cu peste 203 milioane de lei fonduri alocate pentru plata serviciilor silvice și a compensațiilor acordate proprietarilor de fond forestier afectați de restricții la exploatarea lemnului. „Suma este alocată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, la capitolul ‘Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare’, și este destinată gestionării durabile a fondului forestier aflat în proprietate privată și în proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale”, anunță Executivul. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației beneficiază de o suplimentare de 200 de milioane de lei, credite bugetare din Fondul de rezervă, destinate finanțării Programului național de construcții de interes public sau social. Societatea Română de Radiodifuziune se va bucura de o suplimentare bugetară de 6 milioane de lei. „Suplimentarea, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, este necesară pentru asigurarea continuității difuzării programelor SRR, pentru achiziția serviciilor de preluare, transport și difuzare a programelor SRR”, transmite Palatul Victoria. De asemenea, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 101.7 lei pentru suplimentarea bugetului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Guvernul tranmiste: „Alocarea acestor fonduri permite achitarea obligațiilor de plată restante aferente activităților desfășurate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și contribuie la evitarea unor litigii care ar putea genera costuri suplimentare”.