Etichetă: guvern

Guvernul anunță un pachet de măsuri fiscal-bugetare și de relansare economică pentru anul 2026

Potrivit Ministerul Finanțelor, obiectivele vizează stimularea economiei, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea cheltuielilor bugetare, întărirea disciplinei financiare și susținerea autorităților publice locale. „Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Documentul include și măsuri destinate autorităților publice locale, pentru sprijinirea implementării proiectelor finanțate prin PNRR și pentru acoperirea unor cheltuieli specifice sezonului rece, prin posibilitatea accesării de împrumuturi din Trezorerie. Reducerea cheltuielilor bugetare Printre măsurile prevăzute se numără reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale, diminuarea sumelor forfetare pentru parlamentari în 2026, amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în sănătate și asistență socială, modificarea mecanismelor de indexare pentru asigurarea sustenabilității bugetare și introducerea unor reguli mai stricte de control financiar la nivelul întreprinderilor publice. Relansare economică și stimularea investițiilor Guvernul propune reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026, cu eliminarea acestuia în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027, precum și consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea utilizării sistemului RO e-Factura și simplificarea mecanismelor RO e-TVA. Sprijin pentru persoanele vulnerabile Măsurile includ prelungirea neimpozitării unei părți din salariul minim (300 de lei până la 30 iunie 2026 și 200 de lei în a doua parte a anului), continuarea schemelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie până la finalul anului 2026, menținerea programului „Masa Sănătoasă” pentru elevi și îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale, inclusiv actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială. Sprijin pentru autoritățile locale Autoritățile publice locale vor putea accesa împrumuturi din Trezorerie de până la 500 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor PNRR, precum și până la 200 de milioane de lei pentru susținerea sistemelor de termoficare în sezonul rece. De asemenea, este permisă utilizarea unor sume necheltuite din bugetul anului 2025 pentru finanțarea cheltuielilor de aceeași natură. Combaterea evaziunii fiscale Ordonanța prevede centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF, introducerea unor garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, înăsprirea regimului de raportare și control și limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate. Autoritățile subliniază că aceste măsuri vizează combaterea evaziunii fiscale și a firmelor-fantomă, fără a afecta micii producători autorizați. Alte prevederi Sunt incluse măsuri tranzitorii pentru funcționarea instituțiilor publice la începutul anului 2026, reguli privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale întreprinderilor publice, precum și prelungirea până în 2027 a impozitelor speciale aplicabile operatorilor din sectoare considerate de monopol. De asemenea, se menține până la finalul anului 2026 impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrolului și gazelor. Potrivit Ministerului Finanțelor, întregul pachet de măsuri urmărește reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri, consolidarea sustenabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor și creșterii economice, precum și protejarea categoriilor vulnerabile, într-un cadru fiscal mai simplu și mai predictibil pentru anul 2026.

Grupul de lucru pentru legile justiției, constituit oficial de Guvernul Bolojan

Decizia de înființare a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, organismul anunțat anterior ca grup de lucru pentru reformarea Legilor justiției, a fost publicată în Monitorul Oficial, potrivit G4Media. Structură și atribuții Potrivit deciziei oficiale, comitetul — un organism consultativ fără personalitate juridică — este condus de un reprezentant al Cancelaria Prim-ministrului, care îndeplinește și rolul de președinte. Membrii permanenți provin din Cancelaria Prim-ministrului și din Ministerul Justiției, iar la lucrări pot fi invitați reprezentanți ai altor autorități, ai societății civile sau ai organizațiilor internaționale. Activitatea comitetului include: analiza efectelor aplicării legislației din justiție adoptate în 2022 (inclusiv legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și funcționarea CSM); dezbateri cu asociații profesionale ale magistraților și organizații nonguvernamentale; organizarea de consultări cu instituții și actorii relevanți atât din țară, cât și internaționali; solicitarea de puncte de vedere și prezentarea de rapoarte de progres; propunerea de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele statului de drept. Deciziile și recomandările comitetului se adoptă prin consens, iar comunicarea publică oficială se face exclusiv de premier sau de persoane desemnate de acesta. Fără termen limită fix Unul dintre elementele contestate ale hotărârii de înființare, relatează G4Media, este lipsa unui termen limită până la care comitetul trebuie să formuleze propuneri de modificare a legilor justiției. Această omisiune a generat critici din partea unor grupuri civice care cer reforme urgente în sistemul judiciar. Context și reacții Premierul Bolojan a anunțat inițial în urmă cu câteva zile formarea acestui grup de lucru ca răspuns la criticile legate de starea justiției în urma difuzării documentarului „Justiție capturată” de către Recorder, subliniind necesitatea unei analize aprofundate a legislației în vigoare. Organizațiile civice Declic, Inițiativa România și Corupția ucide au organizat proteste în Piața Victoriei, cerând modificări urgente ale Legilor justiției și demersuri mai rapide decât simple comisii de lucru.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, dezbătută și votată astăzi în Parlament. Bolojan: România are nevoie de responsabilitate. Opoziția livrează haos și scandal

UPDATE 14:59 George Simion, discurs la tribună George Simion a urcat la tribună ținând în mână o fotografie a Monicăi Huniadi, tânăra asociată scandalului zborurilor Nordis, recent numită într-o funcție de conducere la Exploatare Sistem Zonal Prahova, ESZ SA. Timp de aproximativ două minute, a rămas la pupitru afișând imaginea, fără să rostească vreun cuvânt. UPDATE 14:50 Bolojan la moțiunea de cenzură: Ar fi trebuit să lăsăm România să ajungă în criză? Ilie Bolojan a amintit obiectivele pe care și le-a asumat la preluarea funcției: „Am anunțat atunci trei direcții principale pentru ceea ce urma să facă guvernul. Ordine în finanțe, bună guvernare și respect pentru cetățeni. Acestea rămân valabile și pentru anul care urmează”. Șeful Guvernul a anunțat că măusrile adoptate în decursului anului, deși dificile, „au pus țara noastră pe calea cea bună”. „Când am preluat guvernarea, România era pe cale să se piardă încrederea piețelor financiare. Asta ar fi însemnat fuga investițiilor, dobânzi foarte mari, intrarea în incapacitatea de a ne mai împrumuta și în cele din urmă complicații sociale foarte mari”, a continuant premierul. Liderul de Guvern a mai subliniat că măsurile „au presupus sacrificii din partea românilor, cărora le mulțumesc din nou pe această cale”. UPDATE 14:45 Bolojan: România are nevoie astăzi de responsabilitate În discursul susținut în plen, premierul Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul a preluat mandatul „într-un moment dificil pentru țară” și că principalele priorități, ordine în finanțe, bună guvernare și respect pentru cetățeni, rămân neschimbate. Referindu-se la moțiunea de cenzură, șeful Guvernului a acuzat Opoziția că „livrează doar haos și scandal” și că nu oferă o alternativă realistă. Ilie Bolojan a spus că Opoziția poate critica oricât de mult guvernul, deoarece acesta este dreptul opoziției. „Dar mi se pare cu adevărat periculoasă maniera în care vă raportați la apărarea țării noastre. Prima noastră datorie este siguranța românilor. Ideea că avem de ales între apărare pe de-o parte și sănătate și educație pe de alta, este una populistă. Un stat puternic are nevoie și de o apărare pe măsură și de sisteme publice funcționale. Investiția în industria noastră de apărare va genera locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și oportunități pentru România”, a spus Bolojan. UPDATE 14:15 Dezbaterea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a început în Parlament. Pentru a fi adoptată, Opoziția are nevoie de sprijin din partea unor parlamentari ai coaliției PSD–PNL–USR–UDMR. Premierul Ilie Bolojan a declarat că votul asupra moțiunii va constitui un test al solidității actualei majorități guvernamentale. Textul moțiunii de cenzură este citit de senatoarea AUR Cristina Gabriela Dumitrescu. Știrea inițială: Moțiunea de cenzură, intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, a fost depusă săptămâna trecută în Parlament de senatorul Ninel Peia, din grupul PACE – Întâi România, cu susținerea parlamentarilor AUR. Conform programului oficial, premierul Ilie Bolojan va fi prezent la ședința plenului reunit. Iniţiatorii moţiunii de cenzură susţin că actualul Executiv a eşuat în gestionarea unor domenii esenţiale, de la economie şi finanţe publice până la sănătate, educaţie şi administraţie. Opoziţia acuză Guvernul Bolojan de decizii „lipsite de planificare şi responsabilitate”, invocând inclusiv cazul barajului de la Paltinu, despre care afirmă că reprezintă „o fotografie fidelă a guvernării Bolojan”, precum şi creşterea inflaţiei, scăderea puterii de cumpărare şi supraîndatorarea statului. Parlamentarii din Opoziţie reclamă deteriorarea condiţiilor de trai, presiuni fiscale tot mai mari asupra populaţiei şi mediului de afaceri, dar şi lipsa investiţiilor eficiente în servicii publice esenţiale. Ce șanse are moțiunea să treacă Premierul Ilie Bolojan a afirmat miercurea trecută în cadrul emisiunii Friendly Fire că nu are emoții în privința moțiunii de cenzură. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că social-democrații nu vor susține moțiunea de cenzură și că partidul rămâne parte a coaliției de guvernare. „Nu vom vota această moțiune de cenzură. Suntem în continuare parteneri în această coaliție. Dacă PSD va decide vreodată să iasă de la guvernare, o va face asumat, nu prin votarea unei moțiuni”, a spus Grindeanu. De asemenea, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că un eventual vot favorabil al unui partid din coaliție ar echivala cu destrămarea alianței guvernamentale. Pentru adoptarea moțiunii sunt necesare 232 de voturi din totalul de 463, un prag pe care opoziția nu îl poate atinge. Coaliția de guvernare dispune de 293 de parlamentari, la care se adaugă sprijinul celor 16 deputați ai minorităților naționale, astfel că, fără voturi din coaliție, moțiunea nu are șanse să fie adoptată.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, dezbătută și votată luni în Parlament

Moțiunea de cenzură, intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, a fost depusă săptămâna trecută în Parlament de senatorul Ninel Peia, din grupul PACE – Întâi România, cu susținerea parlamentarilor AUR. Conform programului oficial, premierul Ilie Bolojan va fi prezent la ședința plenului reunit. Iniţiatorii moţiunii de cenzură susţin că actualul Executiv a eşuat în gestionarea unor domenii esenţiale, de la economie şi finanţe publice până la sănătate, educaţie şi administraţie. Opoziţia acuză Guvernul Bolojan de decizii „lipsite de planificare şi responsabilitate”, invocând inclusiv cazul barajului de la Paltinu, despre care afirmă că reprezintă „o fotografie fidelă a guvernării Bolojan”, precum şi creşterea inflaţiei, scăderea puterii de cumpărare şi supraîndatorarea statului. Parlamentarii din Opoziţie reclamă deteriorarea condiţiilor de trai, presiuni fiscale tot mai mari asupra populaţiei şi mediului de afaceri, dar şi lipsa investiţiilor eficiente în servicii publice esenţiale. Ce șanse are moțiunea să treacă Premierul Ilie Bolojan a afirmat miercurea trecută în cadrul emisiunii Friendly Fire că nu are emoții în privința moțiunii de cenzură. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că social-democrații nu vor susține moțiunea de cenzură și că partidul rămâne parte a coaliției de guvernare. „Nu vom vota această moțiune de cenzură. Suntem în continuare parteneri în această coaliție. Dacă PSD va decide vreodată să iasă de la guvernare, o va face asumat, nu prin votarea unei moțiuni”, a spus Grindeanu. De asemenea, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că un eventual vot favorabil al unui partid din coaliție ar echivala cu destrămarea alianței guvernamentale. Pentru adoptarea moțiunii sunt necesare 232 de voturi din totalul de 463, un prag pe care opoziția nu îl poate atinge. Coaliția de guvernare dispune de 293 de parlamentari, la care se adaugă sprijinul celor 16 deputați ai minorităților naționale, astfel că, fără voturi din coaliție, moțiunea nu are șanse să fie adoptată.

Ilie Bolojan a vorbit despre scandalul din Justiție și a anunțat ce măsuri pregătește Guvernul

Declarația a fost făcută vineri. „Sunt două zone care țin de statul român și în care, în acești ani, românii și-au pierdut încrederea, politicienii și zona de justiție (…) Nu este bine”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a oferit câteva exemple. „Lungirea unor procese, ajungerea la prescriere, soluții contradictorii (…) Nu au cum să contribuie la creșterea încrederii”, a adăugat Ilie Bolojan. Premierul a promis o analiză. „E nevoie de reguli (…) trebuie să vedem ce proceduri legale nu generează o bună funcționare. (…) La sfârșitul ședinței de guvern, din această săptămână, am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care țin de partea de legislație. Colaborând cu profesioniștii din sistem, cu asociațiile de magistrați, cu experții Ministerului Justiției, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susținute, în așa fel încât să fie îmbunătățită și legislați.”, a explicat Bolojan precizând că depinde de oamenii din sistem modul în care sunt puse în practică prevederile legale. Ce a decis CSM Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis vineri sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în legătură cu materialul difuzat de Recorder, informează CSM. „Faţă de aspectele semnalate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu materialul de presă difuzat de Recorder”, a anunțat CSM.

Președintele PSD Alba devine secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului

„De astăzi, sunt vocea tuturor cetățenilor din Alba în Guvernul României. Cu onoare și deplină responsabilitate, am acceptat poziția de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului”, anunță Mureșan pe Facebook. Acesta spune că merge la București „pentru muncă, pentru a-i reprezenta cu bună credință și seriozitate pe toți locuitorii județului și pentru continuarea dezvoltării tuturor comunităților locale”. „În această nouă responsabilitate, îmi voi pune toată priceperea și experiența acumulată în ultimii ani, în care am ocupat poziția de consilier județean, subprefect, director de instituție publică sau consilier al primului ministru. Mulțumesc pentru susținere președintelui PSD, Sorin Grindeanu, colegului meu Victor Negrescu, prim-vicepreședinte PSD, dar și tuturor social democraților din Alba. Mă bucur pentru că voi avea ocazia să lucrez cu profesioniști precum Ștefan Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, dar și cu alți profesioniști din Executiv. Merg la București pentru Alba și oamenii săi”, a mai spus președintele PSD Alba.

Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. Bolojan: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani

UPDATE 16:20 Premierul a prezentat motivele pentru care Guvernul își asumă răspunderea pe proiect Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul pe care Guvernul își angajează răspunderea prevede creșterea vechimii în muncă la minim 35 de ani și introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. „De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat șeful Guvernului. El spune că proiectul răspunde unui aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzele de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional”, a declarat Bolojan. Totodată, el adaugă că proiectul va pune economia pe baze sănătoase. „În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, susține premierul. El declară că proiectul răspunde aceste realități: „Să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”. „În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să își angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat premierul. UPDATE 15:52 A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor. Sunt 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463. UPDATE 15:10 Ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României Iau cuvântul mai mulți parlamentari: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minoritățile naționale) UPDATE 14:42 Bolojan, huiduit în Parlament, unde Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor speciale Ilie Bolojan a ajuns în Parlament, unde are loc ședința solemnă de Ziua Națională a României, apoi asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul reformei pensiilor magistraților. Premierul a fost huiduit pe holurile Parlamentului de angajații care au organizat un protest spontan. Angajații Parlamentului au scandat „Demisia, demisia” și au venit cu foi pe care au scris mesaje antiguvernamentale. UPDATE Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul privind pensiile de serviciu Toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile de serviciu au fost respinse de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente. Știrea inițială: Guvernul își angajează răspunderea în plenul reunit al Parlamentului, marți. Plenul se reunește la ora 14.30, în ședința festivă dedicată Zilei Naționale a României, ulterior urmând angajarea răspunderii Guvernului. Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare. Diferența dintre cele două proiecte este că perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042. Proiectul nu este dorit de magistrați, toate curțile de apel din țară manifestându-se împotriva acestuia și este de așteptat ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la CCR, la fel cum a făcut și la prima încercare a Guvernului de a trece legea. În 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Magistrații nu sunt de acord nici nu modul de calcul al pensiei. Practic, potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70 din salariul brut, iar ei își doresc să se calculeze la 65 din salariul net. Guvernul accelerează reforma pensiilor magistraților pentru a respecta jaloanele PNRR. Premierul Bolojan spune că schimbările sunt necesare pentru sustenabilitate și accesarea fondurilor europene. Miza este una majoră: România trebuie să bifeze până vineri trei jaloane din PNRR, între care și reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro. Ilie Bolojan a explicat că proiectul vine cu modificări esențiale pentru corectarea unor dezechilibre și pentru a pune sistemul pe baze durabile. „Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe

Elena Lasconi atacă guvernul Bolojan: Este cel mai rău guvern din ultimii 35 de ani / De ce vrea să dea în judecată Executivul

Elena Lasconi a criticat, duminică seara, la Digi24, guvernul condus de Ilie Bolojan, spunând că „este cel mai rău guvern din ultimii 35 de ani” și și-a argument declarația prin faptul că reformele aplicate de Executiv au oprit proiectele primarilor. „Sunt extrem de supărată pe actualul guvern, exagerat de supărată sunt, sunt atât de supărată încât aș putea să spun văzând cât de mult îi afectează pe câmpulungeni. Este cel mai rău guvern din istoria României din ultimii 35 de ani pentru că au omorât proiectele, multe proiecte pe fonduri europene, proiecte pentru care noi am cheltuit puținii bani pe care îi aveam în buget pentru că suntem o primărie săracă. (…) Puținii bani pe care i-am avut i-am cheltuit ca să facem documentații, să atragem fonduri europene și am fost premiată la asta, sunt încă premiantă, asta chiar și cu cele pe care mi le-a ucis guvernul Bolojan”, a explicat Lasconi. Primărița din Câmpulung Muscel a mai explicat și care este motivul pentru care va da în judecată Guvernul. Elena Lasconi a adus în discuție un proiect de cumpărare de autobuze și microbuze electrice, care a fost blocat în urma unei decizii a Executivului. „Au fost proiecte la care ne-am luat la întrecere. Adică a fost primul venit, primul servit și am semnat un contract cu statul român și sunt hotărâtă să dau în judecată statul român și nu mă las. Și dacă o să mai fiu și dacă n-o să mai fiu primar, eu n-o să mă las. Mă duc până în pânzele albe ca să le fac dreptate câmpulungenilor. (…) Ei mi-au tăiat proiectul de autobuze și microbuze electrice, care în mod normal trebuia să meargă mai departe pentru că nu făcea parte nici din categoria servicii, nici din categoria investiții, că nu am avut semnat contractul pe data de 19 august, adică atunci când a intrat în vigoare ordonanța și nu avea nicio legătură cu asta”, a explicat primărița din Câmpulung Muscel.

Barometru: Rogobete și Bogdan Ivan au cele mai mari creșteri de vizibilitate în Guvern

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, și Bogdan Ivan, ministrul Energiei, sunt cei mai vizibili membri ai Guvernului în luna octombrie, potrivit Știrile ProTv. Rogobete urcă de pe locul 4 pe locul 2, iar Ivan avansează de pe poziția a 8-a pe locul 4. Premierul Ilie Bolojan rămâne pe prima poziție, cu peste 32.000 de apariții în presa scrisă și online, deși numărul mențiunilor este mai mic față de luna septembrie. Locul al treilea este ocupat de ministrul demisionar al Apărării, Ionuț Moșteanu, care își menține poziția. Pe locul 5 se află ministrul de Externe Oana Țoiu, urcată de pe locul 6, în timp ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, rămâne pe poziția a 7-a. Coborâri semnificative Cele mai mari scăderi sunt înregistrate de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care cade de pe locul 5 pe locul 8, și de ministrul Educației, Daniel David, retrogradat de pe locul 2 pe locul 9. Ministrul Economiei, Radu Miruță, rămâne pe locul 10. Cinci miniștri au între 1.000 și 2.000 de mențiuni: Cseke Attila (Dezvoltare), Dragoș Pîslaru (Investiții Europene), Florin Barbu (Agricultură), Radu Marinescu (Justiție) și Cătălin Predoiu (Interne). Alți cinci membri ai Guvernului au sub 1.000 de mențiuni: vicepremierul Tanczos Barna, Florin Manole (Muncă), Ciprian Șerban (Transporturi), Andras Istvan Demeter (Cultură) și vicepremierul Marian Neacșu. De ce a crescut vizibilitatea lui Rogobete și a lui Ivan Potrivit analizei, creșterea vizibilității lui Rogobete este legată de controversele generate după tragedia de la clinica stomatologică și de propunerea ca intervențiile cu anestezie generală să fie mutate în spitalele publice. În cazul lui Ivan, vizibilitatea sporită este rezultatul gestionării crizei Petrotel Lukoil și a sancțiunilor internaționale.

Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut

Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene