Etichetă: Guvernul Bolojan

Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat

Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și arată faptul că ideea promovată de Guvernul Bolojan, conform căreia România ar avea un model de creștere nesustenabil, ar fi total greșită. Acesta explică că țara noastră ar avea cea mai mică datorie a sectorului privat din UE, iar datoria mare este cea făcută de stat prin împrumuturi masive și cheltuieli mult peste posibilitățile bugetului.  Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spune că în spațiul public a fost promovată în mod repetat ideea că economia României ar fi crescut nesustenabil, pe baza consumului alimentat prin datorii. Fostul prim-ministru afirmă însă că datele oficiale contrazic această teorie. „Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”. „Nu sectorul privat a produs dezechilibrul” Florin Cîțu subliniază că firmele și populația din România au cele mai mici datorii din întreaga Uniune Europeană, ceea ce ar demonta teoria potrivit căreia mediul privat ar fi responsabil pentru problemele bugetare. „Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”. De asemenea, fostul premier susține că actuala guvernare a ales varianta cea mai simplă pentru acoperirea deficitului bugetar: majorarea taxelor și suprataxarea economiei private. „Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”. Cîțu, critici la adresa Guvernului: Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs În continuarea postării, Cîțu a explicat că această soluție a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită de premier. Acesta explică că sistemul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de stat. „Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.” În opinia fostului premier nu există argumente economice solide pentru taxarea suplimentară a mediului privat. Cîțu a explicat că singura opțiune politică este aceea de a acoperi deficitul bugetar al statului din „bunuzarul celor care produc”. „Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc”. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan

Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan. Rata anuală a inflației în UE a crescut până la 3,2% în aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar țara noastră este, din nou, statul cu cea mai ridicată inflație, de 9,5%.  Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia, 0,5%, Danemarca, 1,2% și Cehia, 2,1%. La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în România, 9,5%, Bulgaria, 6% și Croația, 5,4%. Sursa: Eurostat Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 de țări membre, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,38 puncte procentuale, urmate de prețurile la energie, 0,99 puncte procentuale și prețurile la alimente, alcool și țigări, 0,46 puncte procentuale. INS a confirmat dezastrul Guvernului Bolojan În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, arată datele INS.  Energia electrică rămâne în topul scumpirilor La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. Energia termică s-a majorat și ea cu 10,7%, cărțile, ziarele revistele cu 10,37%, detergenții cu 9,45%, iar tutunul și țigările cu 7,42%. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia

Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică, iar indicatorii economici s-au deteriorat puternic de când actuala guvernare a preluat frâiele țării. Recordul negativ este confirmat inclusiv de datele evoluției economice în primul trimestru al anului, publicate de Inistitutul Național de Statistică (INS). Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026. Majoritatea indicatorilor care arată starea economiei s-au înrăutățit, iar cifrele arată clar: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în pragul crizei, inflația este una record, iar șomajul a crescut. Economia României a scăzut în primul trimestru din 2026 Conform datelor publicate de INS, Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025. Scăderea vine după o recesiune tehnică și la final de 2025. Cu recesiune tehnică la final de an (două trimestre de scădere consecutive), economia României a început anul 2026 slăbită Produsul intern brut al României în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Ilie Bolojan a îngropat economia României Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, iar atunci când a fost numit premier, acesta a declarat că scopul său este acela de a reduce drastic deficitul bugetar. Acesta a fost motivul care a stat la baza unei austerității dramatice însă efectele așteptate nu s-au materializat, iar România s-a transformat într-o țară chinuită fără motiv. De la preluarea mandatului, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, dar, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică, este clar ce s-a dus în cap. Deși deficitul bugetar a scăzut, este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. „Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilie Bolojan, în discursul său de învestitură. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei specialiștii, dar, totuși, o creștere. Acum, economia traversează o perioadă dificilă, după ce datele oficiale publicate de INS arată o nouă scădere a PIB-ului în primul trimestru al acestui an. Potrivit statisticii oficiale, economia a scăzut cu 0,2% în primul trimestru față de ultimele trei luni ale anului trecut. Inflația galopează și ajunge la aproape 11% Inflația a crescut la aproape 11%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Conform INS, după 8 luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală a atins pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a fost de 10,71%, iar cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. Sursa: Institutul Național de Statistică Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut, pentru că inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare, deci este inutil că salariul a crescut marginal, dacă, cu bani mai mulți cumperi produse mai puține. Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. Motorul economiei românești este în picaj Industria țării, cel mai important segment economic, care înseamnă circa 20% din PIB pe metoda formării, creștea, chiar dacă cu greu, cu 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Ilie Bolojan. În februarie 2026, cele mai recente date ale INS, producția din industria scădea cu 1,8%, față de aceeași lună din anul anterior. Consumul, reflectat în datele statistice prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, creștea cu 1,8% în iunie. În 10 luni, consumul a ajuns să se prăbușească cu 6,8%. Consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Dacă el se prăbușește, întreaga economie se prăbușește. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului

Adrian Câciu, atac dur la adresa lui Bolojan după apariția datelor INS: Spânul a distrus economia! A acționat fix ca un asasin economic!

Adrian Câciu, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în guvernul Ciolacu, a lansat un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan după ce INS a publicat datele privind evoluția economică a țării. Într-o postare pe rețelele sociale, acesta îl acuză pe premierul intermiar că a distrus economia prin politicile de austeritate aplicate.  Fostul ministru acuză că „Spânul” a distrus economia și subliniază că acesta a acționat asemenea unui asasin economic. Atacul lui Adrian Câciu vine pe fondul datelor îngrijorătoare publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Conform datelor, economia României a înregistrat o contracție de 1,5% în primul trimestru al anului 2026, după o scădere similară în trimestrul IV din 2025. „Spânul a distrus economia! A acționat fix ca un asasin economic! Contracție majoră a ecomomiei românești în trimestrul I al anului 2026”. De asemenea, Adrian Caciu spune că INS ar fi „coafat” cifrele reale, care ar fi fost inițial de -2%. În plus, acesta a menționat că inflația a ajuns aproape de pragul de 11%, în timp ce consumul și industria sunt la pământ. În finalul mesajului, fostul ministru l-a descris pe Ilie Bolojan drept „călăul care taie și distruge o țară” și l-a asociat cu Spânul, personajul negativ din basmele românești. „Inflația are două cifre, aproape 11%, consumul prăbușit, productie industriala prăbușită. Bolojan a acționat ca un asasin economic! Ca un călau care taie și distruge o țară! El este Spânul din poveste! Problema este că nu trăim în povești, iar românii sunt sărăciți în viața reală! Spânul, acest asasin economic al României. Ce a pățit spânul? Bolojanurile, pleaca acasă la Oradea! Ai ciuruit o țară întreaga! Ajunge!”, a mai scris Adrian Câciu pe Facebook.  RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia

Bătălia pentru pământ, ultimul tun al Guvernului Bolojan. Presiuni mari la Ministerul Agriculturii pentru declasarea terenurilor agricole – SURSE

Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 ar putea îngropa definitiv „grânarul Europei”. Actul a fost adoptat de Guvernul Bolojan cu puțin timp înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură. Ordonanța reglementează transferul terenurilor agricole către proiectele de energie regenerabilă, sub pretextul condiționării unor jaloane din PNRR. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se fac presiuni uriașe pentru a transforma hectare întregi de culturi viabile în lanuri de eoliene și panouri fotovoltaice. Ordonanța pare să vină ca o ultimă lovitură în actuala criză a terenurilor agricole, criză despre care a Gândul a scris AICI. Statul se luptă să eticheteze rapid terenurile părăsite de fermieri ca fiind degradate și le pune în zestrea energiei verzi. Circuitul prin care fermierii își pot pierde terenurile agricole 1. Statul crește taxele și impozitele. 2. Fermierii se văd nevoiți să împrumute sume uriașe din bănci pentru a-și menține business-ul pe linia de plutire. 3. Băncile îi execută silit (cu tot cu terenurile agricole) pe fermierii care nu își mai pot achita datoriile 4. Statul preia terenurile executate de la bănci prin intermeiul concesionării prin licitație publică. 5. Terenurile sunt reclasificate ca fiind „degradate” și devin eligibile pentru parcurile fotovoltaice. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se pune o presiune enormă, miza fiind uriașă: retrogradarea terenurilor agricole de calitate la categoria  degradate. Ordonanța a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ Gândul a obținut proiectul de ordonanță de urgență  (vezi detalii AICI). Potrivit documentului, prin utilizarea terenurilor agricole considerate degradate aflate în proprietatea statului se creează premisele valorificării unor suprafețe care, în prezent, nu sunt utilizate în scop agricol, contribuind totodată la atragerea de investiții și la dezvoltarea zonelor rurale. Demersul face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta RePowerEU. Potrivit decidenților, noua lege vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie. sursa: Profimedia Decidenții au pus ochii de cel puțin 14 ani pe terenuri bune, deși unii miniștri ai Agriculturii s-au opus Războiul între agricultori și stat durează de cel puțin 14 ani, amintește Jurnalul, menționând că acest valoros capital este râvnit de guvernanți, dornici să le transforme în suprafețe pentru eoliene și panouri fotovoltaice. Astfel, foști miniștri ai Agriculturii, de la Daniel Constantin (2012-2015) până la Florin Barbu (PSD, care a demisionat înainte de inițierea moțiunii de cenzură), au refuzat să transfere suprafețe mari de teren agricol către producerea de energie regenerabilă. Însă, a recuperat guvernul Bolojan chiar pe ultima sută de metri înainte de a fi demis. Raiul fotovoltaicelor, iadul culturilor agricole, jalon în PNRR După amplasarea de panouri solare terenul agricol se degradează în mod irecuperabil, conform specialiștilor. În același timp, transferul terenurilor, este inclus într-un jalon din celebrul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – componenta pompos intitulată RePowerEU. Cum se vinde la licitație un teren agricol confiscat? Demersul statului e ajutat substanțial și de bănci. La terenurile se vor adăuga terenurile nelucrate de mai mulți ani de producătorii agricoli și executate silit de către bănci. Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură va concesiona, prin licitație publică cu strigare, terenurile degradate care se află în proprietate publică, dar și pe cele care constituie proprietatea privată a statului, în scopul producerii de energie electrică, prin amplasarea unor panouri solare pe suprafețe extinse, prin ordonanța, reclamată de Avocatul Poporului. Fermierii își pierd terenurile pe bandă rulantă Un astfel de caz de pierdere a terenurilor de către fermierii români este relatat de publicația de specialitate Agrointeligenta. Astfel, la finalul anului 2025, zeci de hectare de teren agricol ale unui fermier din județul Botoșani (comuna Mihălășeni) au fost scoase la vânzare în contul unor datorii la o bancă. Este vorba de aproape 50 de hectare de teren care au fost scoase la licitație de un executor judecătoresc din Suceava. AUTORUL RECOMANDĂ: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin lege achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru OUG dată de Bolojan după demitere Cum poate fi frânată prăbușirea economică a României? Doi reputați analiști prezintă pentru Gândul cele mai rapide soluții de redresare recomandate viitorului Guvern

România, în centrul atenției în presa maghiară: La vecini se întâmplă ceva grav/În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România

Presa maghiară a reacționat după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cifrele oficiale cu privire la creșterea economică a României, conform Mediafax. Vecinii au invocat în articolele publicate recesiunea tehnică oficială, inflația ajunsă la aproape 11%, dar și cifrele scăzute din producția industrială.  Ziarul online de afaceri Világgazdaság citează datele INS și trage o concluzie directă: România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din anul precedent. De asemenea, presa maghiară notează că situația s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia Uniunii Europene. Sursa foto: Caputră de ecran Világgazdaság În plus, publicația menționează că „s-a ales praful de speranțele românilor: economia este într-o situație atât de gravă încât un declin anual este aproape sigur anul acesta”. Ce spune presa maghiară despre situația României Publicația maghiară frisshirek.biz a scris că „La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”. De asemenea, hirado.hu notează că „În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”. Inflația din România se apropie de 11% Datele publicate de INS arată că țara noastră continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Inflația a ajuns la 10,7% în luna aprilie, în creștere de la 9,87% în luna precedentă. Ultima dată când România a depășit pragul de 10% a fost în iunie 2023. Sursa: Institutul Național de Statistică Cele mai mari contribuții le-au avut creșterile de prețuri la energia electrică, 54,18%, chiria locuințelor, 43,78% și combustibili, 32,68%. De asemenea, prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare cu 12,02%, iar al serviciilor cu 13,04%. Producția industrială a scăzut față de 2025 Producția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din anul precedent. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Singurele sectoare care au înregistrat creșteri au fost sectorul minier și cel energetic. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia

Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Ce se întâmplă cu ordonanța privind ATR-urile

Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Prin această măsură, guvernul urmărea să reducă specula cu avizele tehnice de racordare (ATR) din sectorul energetic. Această ordonanță, însă, nu se mai aplică, potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliţă. La momentul actual, România ar avea emise ATR-uri pentru peste 80.000 MW. În țară, sunt emise, la momentul actual, ATR-uri pentru peste 80.000 MW. Cu mult peste necesarul actual de putere, care se află la pragul de circa 9.000 MW. Dumitru Chisăliță „Datele dure sunt acestea: într-un eşantion de 722 de firme cu circa 72.000 MW capacitate aprobată, 76% aveau cifră de afaceri zero, 78% nu aveau niciun angajat, iar peste jumătate aveau capital social sub 10.000 lei. O mare parte din piaţa ATR nu este piaţă de investiţii, ci piaţă de opţiuni speculative pe capacitate de reţea”, se arată în analiză. Guvernul ar fi impus garanții financiare Autorul analizei a susținut că măsurile propuse de Guvern ar fi impus garanții financiare de 30 euro/kW instalat aferente proiectelor energetice. Acestora li s-ar fi adăugat alte garanții necesare pentru participarea la licitațiile de capacitate. În aceste condiții, costurile estimate ar fi fost de 60.000-90.000 de euro pentru un proiect de 1 MW și de 6-9 milioane de euro pentru unul de 100 MW. În acest sens, autorul analizei consideră că măsurile ar fi rcondus la eliminarea proiectelor speculative. În același timp, ar fi eliberat capacitatea blocată în rețea. Ar fi putut crea dificultăți și pentru investitorii reali, mai ales în cazul întârzierilor cauzate de instituțiile statului român. „Într-un sistem corect, în OUG ar fi trebuit să existe reguli explicite: suspendarea termenelor dacă întârzierea este cauzată de o autoritate publică; dovada diligenţei investitorului (cereri depuse, completări trimise, notificări făcute); interdicţia executării garanţiei dacă blocajul este exclusiv administrativ; mecanism de contestaţie rapidă, nu proces de 3-5 ani; fond separat/cont escrow pentru garanţii executate, nu venit la operator. Fără aceste protecţii, ordonanţa putea deveni un instrument brutal: corectă contra speculanţilor, nedreaptă contra investitorilor reali”, se mai precizează în document. „O abordare optimă ar trebui să integreze un set coerent de măsuri” „Deşi intervenţia în soluţionarea ATR este mai mult decât justificată, instrumentele propuse nu trebuie să ridice probleme de echitate şi eficienţă. În consecinţă, o abordare optimă ar trebui să integreze un set coerent de măsuri: instituirea unor garanţii financiare substanţiale pentru proiectele noi, stabilirea unor termene procedurale clare şi previzibile, introducerea unor mecanisme explicite de protecţie pentru întârzieri neimputabile investitorilor, crearea unui cont separat sau a unui fond dedicat pentru gestionarea garanţiilor executate, precum şi asigurarea unui cadru de monitorizare şi audit public sub coordonarea ANRE. În absenţa acestor elemente de echilibru, există riscul ca intervenţia normativă să îşi atingă obiectivul de reducere a speculaţiei, dar, simultan, să afecteze negativ exact acele investiţii reale şi necesare pentru dezvoltarea sistemului energetic”, a mai scris Dumitru Chisăliţă, arată Stirileprotv.ro. Ce declarase Ilie Bolojan la moțiunea de cenzură Vă reamintim că, în cursul zilei de marți, 5 mai, când a avut loc moțiunea de cenzură, Guvernul adoptase într-o ședință extraordinară o ordonanță de urgență prin intermediul căreia se impun garanții ferme pentru eliberarea de avize tehnice de racordare (ATR). Acest aspect a fost anunțat de Ilie Bolojan, în timpul discursului din Plenul Reunit. „Am zis că nu plec din Guvern până când în această dimineață am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme ca să terminăm cu aceste ATR-uri (Avize tehnice de recordare) în bătaie de joc. Am eliberat mai multe autorizații decât capacitatea totală a rețelei și am blocat tot. Am permis unor băieți deștepți, o parte speculativi, să facă hârtii și am blocat accesul în sistemul energetic. V-ați gândit că dacă veniți repede cu moțiunea nu mai putem corecta ce este de corectat. Poate nu știți cine este director la Transelectrica. Vrem energie ieftină, mai multă producție. Dar avem 19.000 MW capacitate totală, din care sunt ocupați 9.000 MW, am eliberat ATR pentru 80.000 MW și încă 30.000 MW sunt în lucru”, a declarat Ilie Bolojan, în discursul din timpul moțiunii de cenzură. Autorul recomandă: Criza carburantului va provoca reacții în lanț. Avertismentul unui economist: România riscă o retrogradare în sărăcia anilor 90 Investiție de 255 de milioane de euro lângă România. Bulgaria a inaugurat un parc solar uriaș, aproape dublu față de cel mai mare de la noi din țară Rompetrol Energy a generat 180.000 de MWh de energie electrică, în 4 luni. Motivul pentru care România are tot mai multă nevoie de centralele pe gaz România are cel mai scump curent electric din Europa, o arată cifrele oficiale. De departe! Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ; Mediafax Foto

Ludovic Orban: Singura șansă pentru Nicușor Dan de a-și spăla imaginea” ar fi refacerea unui guvern minoritar condus de Bolojan

Fostul premier și lider liberal, Ludovic Orban, a declarat, vineri seară, la B1 TV, că președintele Nicușor Dan ar avea o singură variantă prin care și-ar putea „spăla imaginea”, mai exact prin formarea unui guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, condus de Ilie Bolojan. Orban a spus că actualul context politic este extrem de complicat și consideră că Nicușor Dan trebuie să găsească rapid o soluție care să ofere stabilitate. „Dați-mi voie să vă spun un lucru. Singura șansă al unui Nicușor Dan de a-și spăla imaginea și de a mai readuce cât de cât, alături de el, susținătorii foarte mulți pe care i-a pierdut, foarte mulți și foarte influenți și de foarte bună calitate, ar fi să reușească o reinvestire a guvernului Bolojan. Cu un guvern minoritar, PNL, USR, UDMR”, a declarat Ludovic Orban. Fostul lider liberal a afirmat că, din punctul său de vedere, Nicușor Dan ar trebui să își asume acest obiectiv dacă își dorește să rămână un președinte de încredere. „Vă spun, după părerea mea, dacă el judecă politic și vrea să mai reprezinte ceva în țara asta, și vrea să mai aibă vreo șansă să conteze și vocea lui să aibă o greutate, el ar trebui să aibă ca obiectiv acest lucru”, a mai spus Orban. „Pentru asta, repet, trebuie să facă o prima desemnare. Nu aș avea nimic împotrivă și e perfect constituțional și este, cum să zic, logica politică-democratică a ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Deci PSD a rupt coaliția, a depus o moțiune de cenzură împreună cu AUR și a arătat că a putut să dezvolte o majoritate pentru dărâmarea guvernului”, a spus Ludovic Orban. Acesta a continuat criticile la adresa PSD și a liderului partidului, Sorin Grindeanu, spunând că social-democrații trebuie să își asume consecințele situației create. „PSD este și partidul cu cel mai mare număr de parlamentari. Deci Nicușor Dan ar trebui să ia Grindeanu. Ai provocat criza politică, tu ne-ai aruncat în… Ai dat foc la țară, ia furtunul și stinge incendiu”, a afirmat acesta. Cu toate acestea, Ludovic Orban spune că șansele lui Sorin Grindeanu de a forma o majoritate parlamentară sunt reduse, mai ales în condițiile în care AUR ar susține un astfel de executiv doar dacă ar intra la guvernare. „Eu nu cred că Grindeanu, chiar dacă ar accepta să primească mandatul, șansele lui de a construi o majoritate parlamentară sunt foarte mici. Pentru că AUR nu-l susține decât dacă este parte din guvernare”, a explicat fostul premier. Întrebat dacă un astfel de guvern ar putea funcționa, Orban a spus că desemnarea lui Grindeanu ar demonstra faptul că PSD nu are, în realitate, o soluție pentru actuala criză. „Eu l-aș desemna și ca să spună Grindeanu că nu este în stare. A dat foc la țară fără să aibă vreo soluție. Și ăsta e adevărul, că nici Nicușor Dan nu are nicio soluție nici Grindeanu nu are nicio soluție pentru momentul de față”, a declarat Ludovic Orban. „Iar în cazul unui eșec al formării guvernului sau al refuzurilor, Grindeanu de a prelua mandatul, l-aș desemna pe Bolojan”, a spus Ludovic Orban.

Ionuț Cristache: Nu plec niciodată de la premisa că un om e fundamental rău sau bun, dar Bolojan mi-a distrus convingerile

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ionuț Cristache a vorbit despre stilul de guvernare al premierului Ilie Bolojan și despre ce a dus la nemulțumirea generalizată la adresa acestuia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ionuț Cristache a vorbit despre stilul rigid al lui Ilie Bolojan. Focusat pe partea administrativă, dar care lasă de dorit din punct de vedere al comunicării cu cetățenii. Acesta îl descrie pe premier drept un personaj care „inhibă pofta de viață”. Sugerează că abordarea severă și uneori aparent lipsită de empatie a dus la o antipatie din partea unei anumite părți a coaliției, dar și a electoratului. „Eu am avut un apel azi, legat de faptul că Bolojan va fi sau nu o să mai fie. Am avut un apel către liberalul Cataramă. Am zis: „Pe oricine puneți, vă rog eu, să fie unul care să nu se mai încrunte la mine”. Îmi inhibă pofta de viață omul ăsta.” Ionuț Cristache: „Eu nu plec niciodată de la premisa că un om e fundamental rău sau bun. Totuși, Bolojan a ținut cumva să mă contrazică” Într-un comentariu sarcastic, Cristache afirmă că Ilie Bolojan a reușit să-l facă să-și pună la îndoială convingerile privind nuanțele caracterului uman. Îl vede ca pe un personaj politic absorbit de propriul rol, transformând rigoarea într-o povară pentru cetățeni. „Eu nu plec niciodată de la premisa că un om e fundamental rău sau un om e fundamental bun. Încerc să văd lucrurile nuanțat, ca orice aspect al vieții, până la urmă. Omul ăsta a ținut cumva să mă contrazică, să-mi contrazică percepțiile despre viață și tot ce am învățat eu până la vârsta asta, zi de zi, metodic, pas cu pas, să mă termine psihic. Eu cred că, la un moment dat, a ajuns să se și hrănească cu asta. A intrat în personaj și a înghițit cheia. Și noi cu ea ieșim. Păi nu mai ieșim, ăștia suntem. Până când? Până murim.”

Radu Miruță, în fața moțiunii de cenzură: Este obligatoriu ca cel care vrea să deblocheze să fie cel care generează blocajul

Radu Miruță a declarat că acțiunea de demitere a Guvernului condus de Ilie Bolojan este una politică, care nu ține cont de efectele pe care le poate avea.  „Este un eșantion exclusiv politic, în care căsătoria asta dintre PSD și AUR se poartă cu obloanele la ochi, neuitându-se la ce se întâmplă în România, cursul valutar, incertitudinea pasului 2, ce s-ar întâmpla după, ci pur și simplu sunt concentrați să bifeze că l-au dat jos pe Bolojan, indiferent de consecințe”, spune ministrul Apărării, într-o intervenție la Digi24.  Impasul politic Ministrul USR a evidențiat impasul politic în care se află România și a subliniat că responsabilitatea ieșirii din acest impas revine Partidului Social Democrat.  „Președintele a spus că n-ar accepta majoritate PSD AUR, USR, PNL au spus că dacă PSD face această joncțiune cu AUR să dea jos guvernul din care fac parte, nu mai stau la masă.  Toate aceste lucruri sunt blocate astăzi. Însă atunci când o situație este de așa natură cum e acum, în care lucrurile sunt blocate și toți pun niște condiții, este obligatoriu ca cel care vrea să deblocheze să fie cel care generează blocajul”, declară Miruță.  USR exclude o nouă colaborare cu PSD Ministrul a mai amintit că în viitoare consultări, USR nu va mai colabora cu PSD, susținând că  cea mai bună variantă ar fi formarea unui guvern minoritar.  „Dacă Partidul Social-Democrat nu a respectat aproape nimic din această coaliție, pe ce să ne ancorăm noi astfel încât să ne prefacem că va exista încredere cu aceiași reprezentanți ai PSD. Decizia USR luată în comitetul politic este că nu mai avem încredere în PSD să ne reașezăm la masă cu ei. USR crede că trebuie făcut orice sacrificiu pentru ca aceste reforme să meargă mai departe, inclusiv o perioadă de guvern minoritar”, punctează Miruță.  Despre sprijinul pentru Ilie Bolojan în fața moțiunii de cenzură, ministrul Apărării a spus că acesta ar trebui să fie susținut mai întâi de propriul partid.  „Am emoții. PNL nu și-a păstrat tot timpul liderul atunci când a trecut prin perioade grele, dar, într-adevăr, liderul Ilie Bolojan a fost de un alt calibru și poate că PNL și-a învățat lecțiile”.