Etichetă: Guvernul Bolojan

Nicușor Dan se întâlnește la Cotroceni cu noul șef al OMV, înainte de negocieri cu partidele parlamentare

Președintele Nicușor Dan primește luni, 5 octombrie, la Palatul Cotroceni, delegația OMV condusă de noul director executiv al companiei, irlandeza Emma Delaney. Întâlnirea are loc de la ora 10:00 și pune în discuție aspecte cheie legate de viitorul energetic al României, în contextul în care țara continuă să resimtă efectele crizei globale, mai ales în ceea ce privește creșterea prețurilor la carburanți. Ulterior, de la ora 14:00, președintele va începe o nouă rundă de negocieri cu reprezentanții partidelor parlamentare, consultări care se vor încheia abia după ora 19:00. Mai apoi, președintele ar urma să facă încă o propunere de prim-ministru, la fix cinci luni de când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură.  Loading … Nicușor Dan, întâlnire critică pentru viitorul energetic al României cu noul CEO al gigantului OMV Președintele României primește vizita CEO-ul OMV, Emma Delaney, într-un moment dificil pe care îl traversează sectorul energetic. Prețul unui litru de combustibil a depășit pragul de 10 lei în majoritatea benzinăriilor din țară, iar scumpirile încep să se resimtă din ce în ce mai puternic în buzunarele românilor. De asemenea, unul dintre cele mai importante subiecte aflate pe agenda de lucru este proiectul Neptun Deep, care urmează să debuteze oficial în prima jumătate a anului 2027. Anunțul a fost făcut de reprezentanții OMV Petrom și Romgaz, cele două companii care dețin câte 50% din valoarea totală a proiectului. Directorul executiv al gigantului austriac OMV, Emma Delaney, a preluat mandatul la data de 1 septembrie 2026, pentru o perioadă de cel puțin trei ani. Este prima femeie care ocupă această funcție în istoria de 70 de ani a companiei. CEO-ul OMV, Emma Delaney După cinci luni de la demiterea lui Bolojan și trei încercări eșuate, Nicușor Dan începe noi consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier La scurt timp după încheierea întâlnirii oficiale cu delegația OMV, președintele României va începe o nouă rundă de negocieri cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Dezbaterile de la Cotroceni au loc după trei nominalizări – Eugen Tomac, Adrian Veștea, respectiv Siegfried Mureșan – care au eșuat în încercarea de a forma următorul Executiv cu puteri depline. În același timp, luni, 5 octombrie, se împlinesc cinci luni de când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Președintele României, Nicușor Dan Reprezentanții Administrației Prezidențiale au anunțat programul oficial al consultărilor pe care Nicușor Dan le va purta cu liderii partidelor parlamentare. Aceștia se vor prezenta, la Palatul Cotroceni, în următoarea ordine: Partidul Social Democrat – ora 14:00 Alianța pentru Unirea Românilor – ora 14:30 Partidul Național Liberal – ora 15:00 Uniunea Salvați România – ora 15:30 Uniunea Democrată Maghiară din România – ora 16:00 Grupul parlamentar al minorităților naționale – ora 16:30 Partidul S.O.S. România – ora 17:00 Partidul Oamenilor Tineri – ora 17:30 Grupul parlamentar Uniți pentru România – ora 18:00 Grupul parlamentar PACE – Întâi România – ora 18:30 Parlamentarii neafiliați – ora 19:00 Printre numele vehiculate pentru noua desemnare se află și cel al ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, membru PNL care beneficiază de susținerea PSD. În paralel, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat în repetate rânduri că partidul i-a încredințat mandatul de a prelua conducerea Guvernului și că așteaptă ca președintele Nicușor Dan să îl desemneze pentru această funcție. Mai multe informații sunt disponibile AICI.

Grindeanu neagă că ar fi negociat gaze cu americanii. Guvernul Bolojan, Cel mai anti-american guvern de la Revoluție încoace

Liderul social-democrat a respins și scenariile care leagă relația cu oficialii americani de căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. „Rolul meu nu e să închei contracte” Grindeanu a fost întrebat dacă, în cadrul întâlnirii cu Kimberly Guilfoyle, diplomata americană ar fi făcut presiuni pentru încheierea unui contract cu Atlantic-SEE LNG Trade, în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind costurile unei asemenea înțelegeri. Liderul PSD a negat că ar fi purtat negocieri privind contracte comerciale. „Pe scurt, rolul meu nu e să închei contracte și nici n-am discutat despre acest lucru. Dar poate că n-am fost destul de explicit ieri, fiindcă am văzut că acest lucru este legat de moțiunea de cenzură. Vă mai spun o dată ca să înțeleagă toată lumea și toată propaganda lui Bolojan. Pe Ilie Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici Monstrul din Loch Ness, nici Bigfoot. L-au dat cei 88% dintre români care au spus că țara merge într-o direcție greșită. Și că guvernează prost”, a declarat Sorin Grindeanu. În spațiul public au apărut în ultimele zile informații privind discuții despre achiziționarea de gaze naturale lichefiate americane prin Coridorul Vertical. Grindeanu declarase anterior că discuțiile sale cu Guilfoyle au vizat această rută energetică și potențialul României de a deveni țară de tranzit. Grindeanu mută disputa spre depozitele de gaze Președintele PSD a lansat apoi un atac dur la adresa fostei conduceri a Executivului și a pus sub semnul întrebării nivelul de umplere a depozitelor de gaze înaintea sezonului rece. „Dacă vreți să discutăm serios despre gaze, cum ar putea să vă spună prima dată domnul Bolojan, de ce depozitele de gaze din România sunt umplute la, astăzi cum vorbim, la mai puțin de 80% din capacitate. Mai e un pic și vine iarna. Acesta este, sau nu, până la urmă, un atentat la siguranță și securitate energetică națională? Eu nu am discutat, în niciun moment, despre contracte de gaze. Niciun moment. Că nu e treaba mea. Asta era treaba premierului demis, Ilie Bolojan, să se asigure că România are gaze. Inclusiv pentru această iarnă. Dar nici măcar acest lucru nu l-a făcut cum trebuie”, a afirmat Grindeanu. „Susțin parteneriatul strategic cu SUA” Liderul PSD a insistat că poziția sa nu reprezintă o distanțare față de Washington și a descris Statele Unite drept principalul aliat al României în NATO. „Să știți că eu susțin parteneriatul strategic cu SUA, care este cel mai important aliat al nostru în NATO, la fel cum susțin apartenența noastră la Uniunea Europeană. Știți ce este? Regretabil. Este regretabil, și-mi asum acest lucru, că am avut la putere, în aceste luni, cel mai anti-american guvern de la Revoluție încoace. Și asta demonstrează că avem nevoie urgent de un guvern care să repună relația cu Statele Unite ale Americii pe făgașul normal”, a declarat Sorin Grindeanu. „Nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii” Grindeanu a încheiat respingând din nou interpretările privind o presupusă intervenție externă în schimbarea Guvernului Bolojan. „Restul e un spectacol la care măscărici, așa cum am spus, dincolo de încercarea de distrugere a relațiilor cu Statele Unite ale Americii, încearcă să-i creeze o aură lui Ilie Bolojan. Nu. Pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii și bine au făcut. Nu l-au dat nici americanii, nici rușii, nici bubulii, nici iluminații, ci românii”, a declarat liderul PSD. Controversa a pornit după ce The Wall Street Journal a relatat, citând persoane familiarizate cu o discuție desfășurată la Atena, că Guilfoyle ar fi făcut afirmații interpretate drept o sugestie privind capacitatea SUA de a influența schimbări de guvern. Avocatul diplomatei americane a contestat relatarea respectivului schimb de replici.

Claudiu Manda îi dă replica lui Siegfried Mureșan: Momentul adevărului trebuia să însemne recunoașterea eșecului guvernării Bolojan

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, susține că „momentul adevărului”, invocat de premierul desemnat, trebuia să însemne „recunoașterea eșecului guvernării Bolojan” și prezentarea unei alternative la o guvernare bazată pe austeritate, fără viziune economică, care a cerut permanent sacrificii de la oameni.  Loading … „Momentul adevărului a fost astăzi, domnule Mureșan. Și a fost pentru dumneavoastră! Momentul adevărului trebuia să însemne recunoașterea eșecului guvernării Bolojan și prezentarea unei alternative la o guvernare bazată pe austeritate, fără viziune economică, care a cerut permanent sacrificii de la oameni”, a scris Manda pe Facebook. „Românii au aflat că le propuneți să continuăm exact de unde a rămas domnul Bolojan” Liderul PSD susține că mesajul transmis de Siegfried Mureșan nu ar aduce o schimbare de direcție, ci o continuare a măsurilor luate de premierul demis, Ilie Bolojan. Manda critică reformele Guvernului Bolojan și susține că acestea au avut efecte negative asupra nivelului de trai și economiei. „În schimb, românii au aflat că le propuneți să continuăm exact de unde a rămas domnul Bolojan. După patru luni și jumătate, ați venit în fața lor cu aceleași promisiuni: vom face, vom reforma, vom continua. Numai că românii știu deja ce a însemnat această „reformă”: au plătit mai mult, și-au permis mai puțin, iar economia României a intrat în recesiune”. De asemenea, acesta consideră că menținerea aceleiași direcții nu reprezintă o soluție pentru România, ci o condamnare a românilor la o guvernare „care i-a sufocat în ultimele luni”. „Încăpățânarea de a prezenta această direcție drept o nouă soluție nu oferă României o șansă. Înseamnă să condamnați românii la continuarea unei guvernări care i-a sufocat în ultimele luni”. Claudiu Manda: „PSD este cel mai mare partid din Parlament” Secretarul general a respins si afirmația potrivit căreia PSD ar trebui să treacă un „test” în raport cu viitoarea formulă de guvernare. Manda subliniază că PSD este cel mai mare partid din Parlament și afirmă că formațiunea a susținut de la început formarea unui guvern stabil. În același timp, el precizează că PSD a susținut ideea unui guvern care să răspundă intereselor românilor, nu doar formarea unei formule politice care să asigure majoritatea parlamentară. „Înainte să vorbească despre un «test pentru PSD», domnul Mureșan ar trebui să-și amintească un lucru simplu: PSD este cel mai mare partid din Parlament și a susținut de la început formarea unui Guvern stabil. Dar un Guvern pentru români, domnule Mureșan!”. „PNL este partidul care a blocat orice soluție rațională pentru formarea unui Guvern” În continuare, Manda mută responsabilitatea pentru blocajul politic spre PNL. El afirmă că liberalii au împiedicat găsirea unei soluții pentru formarea unui guvern și susține că partidul condus de Ilie Bolojan propune acum revenirea la aceeași direcție politică. „PNL este partidul care a blocat orice soluție rațională pentru formarea unui Guvern și care, după luni întregi de criză politică, le cere acum românilor să o ia de la capăt, pe același drum care a aruncat țara dintr-o criză în alta. Așa că nu PSD are de trecut testul dumneavoastră, domnule Mureșan. Dumneavoastră l-ați picat deja în fața românilor! Iar PNL trebuie să explice de ce, după eșecul acestei direcții, insistă să ducă România mai departe pe același drum”.

Noua operațiune Economia este pierdută, dacă nu votați Guvernul

Amenințarea că Guvernul lui Siegfried Mureșan – europarlamentarul PNL desemnat joi, 17 septembrie, de președintele Nicușor Dan pentru a ocupa funcția de prim-ministru – nu va fi învestit de Parlament, în contextul în care obținerea unei majorități este imposibilă fără voturi din partea PSD sau a partidelor suveraniste, a generat, în mai puțin de 24 de ore, un val de reacții în spațiul public. Cele mai multe dintre acestea prezic un eventual „dezastru economic” care amenință România, în scenariul în care noul Executiv nu va fi votat. Situația pare trasă la indigo atât cu perioada dinaintea formării Guvernului Bolojan, respectiv cu cea dinaintea demiterii acestuia, cât și cu perioada dinaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2025, când George Simion pornea ca favorit în fața lui Nicușor Dan. În realitate, în ciuda „dezastrului” care urma, în repetate rânduri, să pună economia pe butuci, agențiile de rating și-au menținut evaluarea față de România, iar statul nu a întâmpinat dificultăți de finanțare. Dimpotrivă, investitorii s-au înghesuit să finanțeze România, datorită dobânzilor mari care, chiar dacă „dezastrul” a fost evitat, nu au scăzut.  Loading … Nicușor Dan: Dacă citești știrile, ai impresia că România este în preajma apocalipsei. Nu este Președintele a făcut, sâmbătă, un apel la calm și a vorbit despre realizările şi succesele pe care România le-a avut şi le are, în ultimii ani, precizând că ţara nu este „în preajma apocalipsei”. „Să ne bucurăm când avem succese şi să ne uităm la noi cu echilibru, pentru că pare, dacă citim presa, dacă ne uităm la televizor, pare că suntem în preajma apocalipsei. Nu suntem deloc aşa! Bineînţeles că România are corupţie, bineînţeles că România are grupuri de interese care acţionează în interes propriu şi nu în interesul public, bineînţeles că am fi putut să fim mult mai digitalizaţi decât suntem, bineînţeles că am fi putut să fim mult mai departe decât suntem, dar când avem nişte succese, să ne uităm la ele ca la nişte succese! Am avut nişte oameni care au avut un termen limită, au avut nişte bani europeni şi s-au încadrat în termenul limită, ăsta e un succes şi sunt multe altele”, a declarat Nicuşor Dan sâmbătă, la inaugurarea lucrărilor de extindere şi modernizare a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa. Ce „dezastru economic” amenință România dacă Guvernul lui Siegfried Mureșan nu trece de votul Parlamentului Un articol semnat de două jurnaliste din România, care a apărut vineri, 18 septembrie, în publicația americană Bloomberg, semnalează faptul că Fitch, cea mai mare agenție de rating din lume, ar avertiza că țara noastră se află la riscul de a intra în categoria „junk”, în cazul în care starea de instabilitate și lipsă de predictibilitate se menține la nivel politic. Articol publicat vineri, 18 septembrie 2026, în Bloomberg | „Fitch spune că România poate ajunge la junk, dacă va continua criza politică” În realitate, următoarea evaluare Fitch va fi publicată de reprezentanții agenției abia la începutul anului 2027. Mai mult decât atât, la sfârșitul lunii iulie a acestui an, Fitch a menținut calificativul României la „BBB-”, pragul care separă categoria recomandată investițiilor de cea a zonei speculative. Dacă ar fi coborât cu o singură treaptă mai jos, la „BB+”, țara noastră ar fi intrat în categoria pe care piețele o numesc, fără niciun fel de menajamente, „junk”. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat a transmis mesajul că statul român încă poate să se finanțeze în condiții normale de piață, însă că, pe baza menținerii perspectivei negative, nu dispare riscul de retrogradare. „Avertismentul Fitch” este, de fapt, declarația unui analist într-un interviu pentru Bloomberg / Nu e vorba de „junk” Titlul apărut în publicația americană Bloomberg nu face nimic altceva decât să inducă ideea unui nou „dezastru economic”, în cazul în care Guvernul Mureșan nu va fi învestit de Parlament. De fapt, „avertismentul Fitch” despre care vorbesc cele două jurnaliste din România se referă la o declarație făcută de Malgorzata Krzywicka, director și analist principal pentru România și Polonia din partea Fitch, în care nu este menționat cuvântul „junk”. „Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât mai mult ridică semne de întrebare cu privire la predictibilitatea fiscală și la capacitatea de a realiza ajustarea necesară”, este declarația făcută de analistul Fitch. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „S&P va spune ceva simplu – dacă votați guvernul ăsta, avem încredere, e ok planul, nu vă băgăm în junk” Articolul publicat de Bloomberg nu este singura referință care la „dezastrul economic” care amenință România. Mai multe reacții au apărut în spațiul public la scurt timp după desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. În seara zilei în care președintele Nicușor Dan a făcut anunțul, analistul Andrei Caramitru a postat, pe pagina personală de Facebook, un text în care explică cum agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) va retrograda România la „junk”, în cazul în care Guvernul Mureșan nu va fi învestit de Parlament. „Ca să înțeleagă toată lumea. S&P vine in Bucureşti pe 24 septembrie și își va publica raportul și decizia pe 2 octombrie. Votul pentru sau contra guvernului Mureșan va fi undeva până în 27-28 septembrie. Fix când sunt ăștia aici. S&P va spune ceva simplu – dacă votați guvernul ăsta, avem încredere, e ok planul, nu vă băgăm în junk. Dacă nu – e junk direct. Și următoarea majoritate intră direct cu troika. Și va spune asta direct în față în București la toți. Deci guvernul va trece. Dacă nu trece, dispare PSD și AUR fiind la guvernare sub troika și FMI”, scrie Andrei Caramitru în postarea publicată pe Facebook. Andrei Caramitru | Sursa foto: Facebook „Junk-ul” amenința România și înainte de alegerea lui Nicușor Dan ca președinte sau de numirea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru După rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025, atunci când George Simion a obținut dublul numărului de voturi primite de Nicușor Dan, mai multe publicații de presă scriau că România este amenințată de „dezastru economic”, în cazul în care va deraia de pe calea

Siegfried Mureșan, desemnat pentru a fi următorul prim-ministru

După 135 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, urmată de două desemnări – Eugen Tomac și Adrian Veștea – care nu au dus nicăieri în încercarea de formare a noului Executiv cu puteri depline, președintele Nicușor Dan a făcut joi, 17 septembrie, și cea de-a treia nominalizare pentru funcția de prim-ministru. Este vorba de europarlamentarul Siegfried Mureșan, propunerea făcută de aripa liberală condusă de Ilie Bolojan, alături de cei din USR.  Loading … „Nu avem o majoritate conturată, dar desemnez persoana care are cele mai multe voturi în acest moment” „Suntem la mai mult de patru luni după ce guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură și în interiorul acestui interval am avut sute de ore de discuții și împreună și separat cu partidele politice pentru a găsi o soluție de ieșire din această criză. Am văzut la partide multă preocupare electorală și mult mai puțină preocupare pentru interesul național. Chiar un șef de partid mi-a spus, în privat, „asta pe România e problema ta, cu partidul e problema mea”. Și nu e în regulă. Pentru că meseria noastră și faptul că trăim din banii oamenilor înseamnă că trebuie să ajungem noi la un compromis, astfel încât să reușim să negociem problemele, aspirațiile, dacă sunt diferite, ale categoriilor sociale, profesionale din țara noastră. Nu avem o majoritate conturată, în ciuda tuturor acestor ore de discuții, și atunci am ales să desemnez, să propun, pentru poziția de prim-ministru, persoana care are cele mai multe voturi exprimate azi de partide la consultări. Și această persoană este Siegfried Mureșan. Dincolo de faptul că a fost propus de cele trei partide, este o persoană care are o experiență în Parlamentul European, o persoană care a negociat de-a lungul timpului lucruri importante, deci are expertiza pentru această poziție”, a explicat Nicușor Dan. Siegfried Mureșan, desemnat de Nicușor Dan pentru a forma următorul Guvern al României „Domnul Mureșan mi-a solicitat un timp de gândire” / „Sarcina va fi una dificilă” / „România va rămâne pe traseul pro-occidental” „Am vorbit cu domnul Mureșan și mi-a solicitat un timp de gândire, pe care îl respect. Deci, domnul Mureșan rămâne prima opțiune pentru mine în acest moment și aștept să mi-e confirme sau să-mi infirme înainte de a publica decretul în monitorul oficial. Oricine ar fi în poziția asta, date fiind configurația parlamentară și date fiind opțiunile pe care partidele le-au exprimat și public și azi la consultării, sarcina primului ministru desemnat va fi una dificilă. În orice caz, indiferent de cum o să ieșim din această ecuație, eu sunt convins că România va rămâne pe traseul pro-occidental și va îndeplini angajamentele și, între aceste angajamente, inclusiv cele care vizează traiectoria fiscală și relația noastră cu finanțatorii”, a mai precizat președintele României. Siegfried Mureșan a acceptat pe Facebook propunerea făcută de Nicușor Dan / Președintele s-a prezentat singur la Cotroceni La câteva minute după ce președintele a declarat că așteaptă confirmarea, a venit și reacția europarlamentarului, printr-o postare pe Facebook. „Accept propunerea făcută de Președintele României”, este singurul mesaj transmis de Siegfried Mureșan pe pagina personală de Facebook. Ce urmează după desemnarea lui Siegfried Mureșan Articolul 103 din Constituția României menționează că, după ce a fost desemnat de președinte pentru funcția de prim-ministru, noul candidat are datoria de a cere, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Ulterior, în ședință comună a celor două camere, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor. În prezent, Parlamentul României are 330 de deputați și 134 de senatori, ceea ce înseamnă că noul prim-ministru va avea nevoie de 233 de voturi pozitive pentru a prelua funcția din care a fost demis Ilie Bolojan la începutul lunii mai.

Bogdan Ivan cere verificări la pompă după reducerea accizei

Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, anunță, într-o postare pe rețelele sociale, că în doar câteva ore intră în vigoare reducerea cu 25% a accizei la motorina standard. Social-democratul cere autorităților să verifice prețurile la pompă după intrarea în vigoare a reducerii și avertizează că fără un control atent al modului în care se formează prețurile reducerea riscă să nu ajungă în buzunarele românilor, ci să se transforme într-o pierdere pentru bugetul de stat. Fostul ministru spune că măsura a fost susținută împreună cu colegii săi din PSD, pe fondul presiunii tot mai mari pe care prețurile carburanților o exercită asupra românilor și a mediului de afaceri.  Loading … „În câteva ore intră în vigoare reducerea cu 25% a accizei la motorina standard. Asta înseamnă minus 85 de bani pentru fiecare litru. Este o măsură pe care am împins-o împreună cu colegii mei din PSD, pentru că oamenii și companiile românești nu mai pot duce singuri povara scumpirilor”, a transmis Bogdan Ivan pe Facebook. „Această reducere riscă să rămână doar o gaură în buget” Bogdan Ivan atrage atenția că reducerea accizei trebuie să se reflecte în prețul plătit de consumatori la pompă. În acest context, el cere intervenția Protecției Consumatorului, Consiliului Concurenței și ANAF și subliniază că dacă instituțiile nu vor verifica serios formarea prețurilor, reducerea riscă să „rămână doar o gaură în buget”. „Dar să fie foarte clar: dacă instituțiile statului nu verifică serios formarea prețurilor, această reducere riscă să rămână doar o gaură în buget, fără să se vadă în buzunarul românilor. Protecția Consumatorului, Consiliul Concurenței și ANAF trebuie să intre peste aceste mecanisme și să se asigure că reducerea ajunge la pompă, nu în profiturile unora”. Ivan lansează critici la adresa Guvernului demis Fostul ministru al Energiei a lansat o serie de critici la adresa Guvernului Bolojan. El susține că Executivul nu a luat măsuri suficiente pentru protejarea consumatorilor, transportatorilor și companiilor afectate de creșterea costurilor la carburanți. „Actualul Guvern nu a mișcat un deget pentru ca românii să fie protejați. Nici pentru consumatori, nici pentru transportatori, nici pentru companiile care trag economia după ele”. În finalul mesajului, Ivan a transmis că responsabilitatea statului nu se încheie odată cu reducerea accizei și, în opinia sa, autoritățile trebuie să urmărească efectul măsurii și să se asigure că avantajul fiscal ajunge la cei care achită carburantul. „De aceea spun direct: statul trebuie să-și facă treaba. Reducerea accizei trebuie să ajungă la oameni, nu să fie înghițită pe traseu”.

Dăncilă, despre Guvernul Bolojan: Au venit cu o poveste frumoasă pe care românii au crezut-o. Și eu am crezut

Viorica Dăncilă a criticat discuțiile privind legea salarizării, despre care spune că au fost folosite pentru a acoperi alte probleme. „Uitați-vă câtă înverșunare a fost cu legea salarizării, că pierdem 770 de milioane și nenoroceam niște domenii foarte importante. Dar nu spuneau că noi, din cei 50 de miliarde, despre care pomenea domnul președinte Iohannis, nu am luat decât 13. Deci avem de luat 37 de miliarde până la sfârșitul anului următor, din cadrul financiar multianual 2021-2027. Păi acolo avem politică de coeziune. Ce presupune? Investiții”, a afirmat fostul premier, la Marius Tucă Show de la Gândul. Dăncilă a criticat modul în care sunt stabilite prioritățile Guvernului și a dat ca exemple salariile demnitarilor și măsurile care afectează anumite categorii sociale. „Sunt de acord că și ei merită o creștere, dar după ce ai crescut la toți. Adică tu vrei să tai bursele sociale, ai tăiat de la mămici, de la persoanele cu dizabilități și vrei să crești salariile miniștrilor. Acest lucru a arătat că, de fapt, nu contează decât ceea ce îi priveșt. Această austeritate de care a vorbit domnul Bolojan și vorbesc în continuare și cei de la USR și mai mulți a fost o austeritate pe care ei vor să o suporte doar ceilalți, nu referitoare la ei. Dacă ești un om corect, această austeritate începe de la vârf”, a spus ea. „Lozinci care deranjează” „Au mai venit cu niște lozinci care efectiv deranjează. «Trebuie să aliniem taxele și impozitele la cele europene». Dar am aliniat și salariile și pensiile?. Deci când e vorba să iei, ești primul”, a spus Dăncilă. Fostul premier a susținut că politica de austeritate și înghețarea salariilor și pensiilor afectează consumul și economia. „Toate aceste măsuri, este economie de clasa a VII-a: creșterea prețurilor, creșterea inflației. Faptul că au înghețat salarii, pensii și prețurile au crescut atât de mult a dus la scăderea puterii de cumpărare. Deci ponderea consumului în produsul intern brut a scăzut foarte mult. Acum, dacă vrei în continuare să mergi pe această politică de austeritate, ce vei face din punct de vedere economic? E o abordare foarte greu de înțeles”, a declarat Dăncilă. Dăncilă: „Un program de guvernare nu este o poveste” Viorica Dăncilă a criticat și modul în care Guvernul Bolojan își pune în aplicare programul de guvernare, susținând că măsurile adoptate nu ar fi fost prevăzute în forma prezentată inițial. „Un program de guvernare nu este o poveste. Un program de guvernare nu este facultativ, este obligatoriu. Au venit cu o poveste frumoasă pe care românii mulți au crezut-o. Trebuie să vă spun că și eu la început am crezut că domnul Bolojan va fi un premier bun. Având în vedere că și domnul Ciolacu și doamna Lasconi și toți îl voiau prim-ministru. Și m-am gândit că dânsul va aduce un plus, are experiență. Programul de guvernare a fost o poveste în care, așa cum ați spus, nimic din ceea ce a făcut nu era prevăzut a fost pus în sertar și ne-am trezit cu alte lucruri ”, a declarat Dăncilă. Potrivit lui Dăncilă, programul de guvernare ar trebui să fie un instrument concret, cu termene și surse de finanțare clar stabilite. „Un program de guvernare trebuie să fie o foaie de parcurs: dată de începere, de finalizare și proiecție bugetară pentru fiecare proiect”, a afirmat fostul premier.

Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi

Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie.  Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a

SURSE: Bolojan prelungește măsurile de alertă energetică

La sfârșitul lunii iulie, premierul demis Ilie Bolojan anunța că, de la data de 1 august 2026, România va intra în stare de alertă energetică, drept urmare a închiderii controlate a Reactorului 1 din Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă pe 27 iulie. Ulterior, autoritățile au început demersurile pentru evitarea scenariului în care centrala ar fi fost oprită complet, însă acestea au eșuat lamentabil, deoarece Reactorul 2 a fost oprit controlat pe 13 august.  Loading … Mai nou, surse politice au confirmat pentru Gândul că măsurile impuse de Guvernul demis al lui Bolojan vor rămâne valabile până la data de 30 septembrie, iar starea de alertă va fi menținută la nivel național. „Siguranța centralei este garantată în orice scenariu” / „Vom prezenta un raport final, cu soluții tehnice” / „Gestionăm situația cu maximă seriozitate” Mihai Jurca, șeful Cancelariei lui Bolojan, a anunțat joi, 27 august, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că a supravegheat personal, timp de două zile, procedurile demarate pentru remedierea situației care a oprit funcționarea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Acesta a confirmat că, la jumătatea lunii septembrie, Guvernul va prezenta un rapor tehnic cu privire la efectele crizei energetice. „Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, pentru a vedea la fața locului stadiul lucrărilor și a stabili, împreună, următorii pași. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaș, debitul de azi este de aproximativ 1.300 m³/s, față de o medie de 3.900 m³/s pentru luna august. Ca să fie cât se poate de clar: siguranța centralei este garantată în orice scenariu. CNE Cernavodă are echipamente de rezervă — pompe, generatoare de mare putere, instalații de răcire. Vom prezenta un raport final, cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026. Guvernul va continua informarea periodică despre nivelurile înregistrate și stadiul lucrărilor. Gestionăm această situație cu maximă seriozitate”, scria Mihai Jurca în postarea publicată pe Facebook. Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului | Sursa foto: Mediafax

Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre

În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.