Etichetă: Guvernul Bolojan

Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre

În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.

Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane

În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.

Economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026

Seria cifrelor negre ale guvernării Bolojan continuă după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele care arată că economia României a intrat în a doua jumătate a anului pe minus. Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,8% în primele 6 luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare și inflația au pus presiune pe consum și pe activitatea economică, iar Guvernul sub cârma premierului demis are în față o economie care nu reușește să treacă pe creștere.  Loading … Prima jumătate din 2026, pe minus față de prima jumătate din 2025 Cele mai noi date arată că economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul cumulat al primelor șase luni vine după un prim trimestru cu o scădere de 1,2% față de aceeași perioadă din 2025 și un trimestru al doilea în care declinul s-a temperat la 0,4%. Cu alte cuvinte, economia a pierdut mai puțin teren în T2 decât în T1, dar nu a reușit să treacă pe plus. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe seria ajustată sezonier, datele INS arată o imagine și mai slabă în comparație anuală. PIB-ul a scăzut cu 2% în T2/2026 față de T2/2025, iar în primul semestru declinul a fost de 1,6% față de S1/2025. După doi ani în care creşterea economică a fost subunitară, miza pentru 2026 nu mai este doar cât de mult poate creşte economia, ci dacă România va reuşi să încheie anul cu PIB-ul pe plus. Trimestrul 2 din 2026, cu economia în stagnare De la un trimestru la altul, economia românească nu a reușit să avanseze. Primele date pentru T2/2026 arată o oarecare îmbunătățire față de începutul anului, în sensul că ritmul declinului anual s-a redus de la 1,2% în primul trimestru la 0,4% în trimestrul al doilea. Totuși, economia nu a revenit pe creștere, iar rezultatul cumulat al primelor șase luni rămâne negativ. În același timp, INS a revizuit evoluția primului trimestru față de ultimele trei luni din 2025, de la stagnare la o scădere de 0,1%. Sursa: Institutul Național de Statistică Așadar, datele pentru trimestrul al doilea nu indică o nouă scădere trimestrială, dar nici o revenire a economiei. România a încheiat prima jumătate a anului cu o economie care nu a reușit să recupereze terenul pierdut la începutul lui 2026, iar ultimele două trimestre devin decisive pentru atingerea țintei de creștere de 0,1% stabilite pentru întregul an. Taxele mari au pus presiune pe economia României Austeritatea a fost cuvântul de bază pentru guvernarea Bolojan, iar una dintre cele mai importante măsuri fiscale a fost majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, alături de modificarea cotelor reduse. Măsura s-a reflectat rapid în prețurile plătite de populație și a pus presiune suplimentară pe inflație. Pachetul fiscal a adus, în același timp, majorări sau modificări ale mai multor taxe și contribuții suportate de populație și de mediul privat, în încercarea Guvernului de a aduce mai mulți bani la buget și de a reduce deficitul. România are, de altfel, cea mai mare povară fiscală pe salarii din Uniunea Europeană. Cele mai recente date Eurostat, aferente anului 2025, arată că 41,5% din salariul brut al unui angajat român ajunge la stat sub forma impozitelor și contribuțiilor obligatorii, față de o medie de 29,1% la nivelul UE. În Germania, ponderea este de 34,8%, în Ungaria de 33,5%, iar în Bulgaria de 22,4%. Într-o economie în care puterea de cumpărare este deja afectată de inflație, taxarea ridicată lasă mai puțini bani disponibili pentru consum. Scumpirile au lovit direct în puterea de cumpărare Majorarea taxelor a venit peste o inflație uriașă, care a menținut presiunea asupra bugetelor românilor. Potrivit datelor INS, în iulie, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit și ele cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%. Printre cele mai mari creșteri de preț la alimente s-au numărat cafeaua, cu 19,47%, ouăle, cu 13,9%, carnea de bovine, cu 11,67%, laptele de vacă, cu 11,28%, și cel mai important aliment de bază, pâinea, cu 7,93%. Sursa: Institutul Național de Statistică La mărfurile nealimentare situația arată la fel de rău. Motorina s-a scumpit cu 30,7%, iar benzina cu 23,15%. În cazul serviciilor, chiriile au înregistrat o creștere de 42,48%, iar tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au urcat cu 15,99%. Chiar dacă inflația a ajuns la 8,2% în iulie, cel mai redus nivel din ultimul an, scumpirile continuă să afecteze puterea de cumpărare. Pentru români, combinația dintre taxe mai mari și prețuri mai mari înseamnă mai puțini bani disponibili după plata cheltuielilor curente, iar presiunea se transmite direct în consum și în întreaga economie. Sursa: Institutul Național de Statistică

Victor Ponta anunță că își face un nou partid pentru alegerile parlamentare: Trebuie să eliberăm România de această sectă globalistă

Victor Ponta a făcut anunțul în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul fără să precizeze deocamdată numele viitoarei formațiuni, data lansării sau echipa cu care va porni noul proiect politic. „Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat”, a declarat Victor Ponta. Ponta respinge ideea că va lua voturi de la AUR Întrebat dacă apariția unei noi formațiuni pe zona suveranistă nu va fragmenta electoratul și nu va afecta în primul rând AUR, fostul premier a susținut că intenția sa este, dimpotrivă, să adune mai multe forțe politice și categorii de alegători. „Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia”, a răspuns Ponta. Fostul premier a invocat și voturile date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul său proiect ar putea încerca să atragă electorat din mai multe zone politice, nu doar din bazinul tradițional al AUR. Victor Ponta activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România” Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a fost ales în Parlament pe lista PSD. După deteriorarea relațiilor cu conducerea social-democrată și candidatura sa independentă la prezidențiale, acesta a părăsit grupul parlamentar al PSD. Începând din vara anului 2026, fostul premier activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni. Site-ul Camerei Deputaților îl menționează pe Ponta printre membrii grupului. Noul proiect ar reprezenta o nouă încercare a lui Victor Ponta de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România, partid lansat după conflictul său cu fosta conducere social-democrată. Ponta nu crede că vor fi organizate alegeri anticipate Fostul premier a declarat și că nu se așteaptă la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. El și-a argumentat poziția prin faptul că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate. „Nu cred că vor fi alegeri anticipate”, a spus Ponta. El a susținut că Executivul nu poate emite ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern și că situația s-ar putea schimba prin instalarea unui guvern cu puteri depline. Legislația stabilește însă o limitare ceva mai nuanțată. Un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte individuale sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice, dar nu poate promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. Prin urmare, un guvern interimar poate adopta hotărâri, dar numai în limitele administrării curente. Victor Ponta a candicat la alegerile prezidențiale din mai 2025. Acesta a primit 1.230.164 de voturi, reprezentând 13,04%, și s-a clasat pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu.

Am scăpat de junk doar pe hârtie. În realitate, suntem în junk

Agenția de rating internațional Fitch și-a revizuit decizia privind ratingul suveran al României, țara noastră scăpând la limită de retrogradarea la categoria junk. Acest succes este însă doar aparent. Chiar dacă România își menține ratingul BBB-, noi suntem de fapt în junk, dacă luăm în calcul dobânzile uriașe la care ne împrumutăm pe piețele externe, avertizează specialiștii. România are, de departe, cele mai mari costuri de împrumut dintre statele vecine din UE, ba chiar și față de țări precum Albania. Practic, ne împrumutăm la categoria „junk”, deși am scăpat de retrogradarea Fitch. Cel mai utilizat indicator pentru costul de împrumut al unui stat este randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani. În cazul României, dobânda la care se împrumută statul pe 10 ani, cea mai recentă cotație, este de 6,91%, dar poate depăși și 7%, în medie. Spre comparație, bulgarii se împrumută la dobânzi de puțin peste 4%, iar Ungaria are un randament al titlurilor de stat pe 10 ani de 5,56%, în momentul publicării acestei știri. Albania, țară din afara Uniunii Europene, se împrumută la dobânzi între 4,6% și 5,4%. Gândul a stat de vorbă cu fostul premier Florin Cîțu și cu analistul economic Adrian Negrescu, care au explicat cum să ne raportăm corect la decizia Fitch și au vorbit despre riscurile pe care le presupune perioada următoare, marcată de o criză politică prelungită, de cea mai mare inflație din Europa și de starea de recesiune în care se află de fapt România.  Loading … România a scăpat la limită de retrogradare România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. De notat că în raportul de evaluare, echipa de experți independenți ai agenției de rating acordă un scoring final. O analiză tehnică care înseamnă 80-85% din evaluarea finală și cuprinde criterii de bază ca: starea finanțelor publice, consistența politicilor monetare,  analiza sustenabilității sectorului extern, eficiența guvernării potrivit indicatorilor Băncii Mondiale. Florin Cîțu: „Am cumpărat puțin timp/România deja a retrogradat” Fostul premier Florin Cîțu, finanțist ca pregătire, are o perspectivă critică mai ales asupra situației în care a fost adusă România, amenințată de pericolul de a fi retrogradată de marile agenții de rating. Acesta a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că actualul Guvern este responsabil pentru această criză economică, prin măsurile luate în ultimul an. Fostul premier Florin Cîțu „Cred că vestea este că, de fapt, ne-au adus aici. Acum că li s-a făcut milă (n.r. – celor de la Fitch), că li s-a promis ceva, toată asta este partea a doua. Problema este că ne-au adus aici. Asta este vestea. Nimeni nu crede că guvernele de succes succesive ne-au adus în acest punct. Acum, că noi am cumpărat puțin timp, ce se poate rezolva în câteva luni de zile? Nimic din ceea ce au spus cei de la Fitch. Iar aici, foarte important pe criteriile Fitch, este că România deja a retrogradat. Acum vom vedea ce se va întâmpla în continuare, când se va schimba această etichetă sau dacă se va schimba”. „Semnalul pe care îl dă Fitch este să scăpăm de cei care ne-au adus aici” „Problema noastră este alta, că această iertare a Fitch o să fie prezentată ca un mare succes. Iar cei care ne-au adus aici vor încerca să rămână la putere și vor spune, domne, uite că noi am riscat și am reușit. Dar, de fapt, ei ne-au adus aici și nu este un succes faptul că ne-au iertat. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem după ce am scăpat ar fi să scăpăm de cei care ne-au adus aici. Ăsta e de fapt semnalul pe care-l dă Fitch. Să spună foarte clar, o altă echipă la conducere care v-a adus în downgrade. OK, vă mai dăm timp să scăpați de ei. Dacă nu scăpați de ei, vom vedea ce se va întâmpla peste câteva luni de zile. Dar, bineînțeles că acum au scăpat, vor spune, nu, doamne, uite că ne confirmă”. Fitch a transmis că nu crede că Guvernul merge în direcția bună Fostul premier, care a fost și ministru de Finanțe, a explicat cum poate fi citită corect și profesionist decizia agenției de rating Fitch. „Mai este un alt lucru iarăși important, pe care nu l-am văzut în spațiul public. Toată lumea e fericită că uite, Fitch ne confirmă, vor spune că, uite, Fitch arată că facem pași, pentru că outlook-ul a rămas negativ. Deci tu ieși la BB minus cu outlook negativ. Dacă Fitch voia să arate că ceea ce a făcut Guvernul în ultimul an de zile merge în direcția bună, ar fi schimbat outook-ul la stabil, dar nu l-a schimbat. Din contră, l-a dus la downgrade. „Aceiași oameni care au distrus nu pot să și corecteze” Eu nu înțeleg ce mai așteaptă Ministerul Finanțelor și BNR, Guvernul, pentru că ceea ce a făcut în ultimul an de zile a fost prost. Ăsta e semnalul cel mai bun, au dus România în downgrade. Nu, încă aveați timp să îi schimbăm. Dacă îi schimbăm bine, dacă nu îi schimbăm, iarăși bine. Vom vedea peste câteva luni de zile, când Fitch va analiza ce vor face cei care rămân. Și ultimul lucru, dacă noi credem că cei care au distrus și ne-au adus la downgrade pot acum cu adevărat să schimbe ceva, se înșeală amarnic. Bineînțeles că nu se va întâmpla și vom vedea rezultatele în foarte scurt timp. Aceiași oamenii care au distrus nu pot să și corecteze”. Guvernul va folosi sperietoarea junk ca să forțeze guvernarea În finalul comentariului său, fostul premier consideră că Guvernul interimar va folosi decizia aparent salutară Fitch pentru a forța propria rămânare la guvernare. „Eu cred că, pe scurt, vor încerca să folosească această sperietoare pentru a forța o guvernare. Asta e primul lucru. În al doilea rând, da, având în vedere cine sunt oamenii care ne conduc, întotdeauna

Nazare mizează pe ratingul României înainte de Fitch

Alexandru Nazare a anunțat că a discutat cu reprezentanții agenției Moody’s înainte de evaluarea Fitch privind ratingul României. Ministrul interimar al Finanțelor susține că reducerea deficitului și reformele în curs oferă motive pentru menținerea calificativului. Într-o postare pe Facebook, ministrul Alexandru Nazare a declarat că discuțiile cu agențiile internaționale de rating sunt în plină desfășurare. Potrivit acestuia, discuțiile au loc într-o perioadă esențială pentru evaluarea situației financiare a României. Alexandru Nazare afirmă că România are argumente solide pentru păstrarea ratingului de țară. El indică reducerea deficitului bugetar și creșterea veniturilor înregistrată în prima parte a anului ca principale motive.  Loading … Mesajul lui Alexandru Nazare. Sursă foto: Facebook Alexandru Nazare anunță că a continuat discuțiile cu agenția Moody’s, în timp ce România așteaptă evaluarea Fitch. Ministrul interimar al Finanțelor spune că a prezentat situația bugetară, măsurile pentru reducerea deficitului și reformele în curs. Potrivit acestuia, agențiile analizează atât indicatorii economici, cât și stabilitatea politică și capacitatea de a continua reformele. El susține că România are motive solide pentru menținerea ratingului de țară. El invocă reducerea deficitului, creșterea veniturilor, controlul cheltuielilor și investițiile susținute din fonduri europene. Ministrul afirmă că și adoptarea reformelor din PNRR reprezintă un argument important în evaluarea agențiilor de rating. „Rating: discuții la foc continuu cu agențiile internaționale. Am continuat azi dialogul cu reprezentanții Moody’s, iar între timp aşteptăm raportul Fitch din această seară. Am avut astăzi o discuție complexă cu reprezentanții agenției Moody’s, în cadrul evaluării în curs asupra României. Am prezentat şi în acest context, cu rigoare, execuția bugetară, măsurile deja adoptate pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și a cheltuielilor, reformele în implementare și planul de finanțare pentru perioada următoare. Discuțiile sunt foarte exigente, pentru că agențiile nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică şi capacitatea țării de a continua reformele de a menține direcția fiscal-bugetară asumată. Din punct de vedere financiar, România are argumente solide: deficitul s-a redus semnificativ în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au fost ținute sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia. În același timp, în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră. Continuăm să apărăm cu maximă seriozitate poziția României și să demonstrăm cu toate argumentele disponibile că ajustarea fiscală produce rezultate. România trebuie să transmită, fără echivoc, stabilitate, coerență și responsabilitate”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Fitch va publica vineri, 31 iulie, noua evaluare a ratingului suveran al României. Decizia vine într-o perioadă de instabilitate politică, în care țara este condusă de un guvern interimar. România se află deja la limita categoriei recomandate investițiilor, iar o retrogradare ar însemna trecerea în categoria „junk”. sursă foto: Facebook, Mediafax Foto

Sorin Grindeanu: Am mesaje de la Ilie Bolojan cu 10-11 propuneri. Liderul PSD spune că va face o nouă sesiune extraordinară, nu pentru orgoliul lui Bolojan”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că își menține invitația adresată partidelor pentru a găsi o soluție de funcționare a statului până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Liderul social-democrat susține că, dincolo de dispute, este nevoie ca partidele politice să colaboreze mult mai eficient pentru adoptarea măsurilor urgente de care România are nevoie. „Am venit, dincolo de orgoliile politice ale fiecăruia, îndreptățite sau nu ale fiecăruia, cu această propunere de a încerca să gestionăm lucrurile până avem un Guvern cu puteri depline în Parlament. Și am fost luat la mișto. Revin cu această invitație. Pot să mă ia și în continuare, dar revin cu această invitație și le spun: haideți. Ceea ce azi dimineață ați făcut și mi-ați umplut secretariatul la Camera Deputaților de miniștri și de oameni trimiși, să mai punem…”, a declarat liderul PSD. Întrebat cum mai comunică cu premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care au existat declarații publice potrivit cărora dialogul dintre ei ar fi fost întrerupt, Grindeanu a spus că acesta îi „trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem” „Ăsta-i doar spusul. Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan, în care îmi trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem. Am înțeles. Dar eu am aprobat ordinea de zi. De ce n-ați venit la acel comitet? Că nu e prezidat de mine, dacă toți vreți binele românilor.”, a afirmat acesta. Președintele PSD a mai spus că este dispus să convoace o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, dacă va exista o solicitare în acest sens. „O să fac o nouă sesiune extraordinară, pentru că e pentru români, nu pentru orgoliul lui Bolojan, al lui Grindeanu, al lui Fritz sau al altora, dacă mi se va cere acest lucru, unde vom discuta și această strategie pentru biodiversitate. Dar să o retragă și să o trimită către Parlament, pentru că Parlamentul poate în acest moment s-o aprobe. Legea prin care spun dânșii că strategiile se aprobă prin hotărâre de Guvern este pentru guvernele care au puteri depline. Nu e cazul acum”, a spus Grindeanu. Liderul social-democrat a făcut precizări și despre plata avansului pentru programul european SAFE, spunând că „Guvernul trebuie să facă aceste plăți”. „De asemenea, mai avem o problemă pe SAFE. Trebuie să plătim avansul. Toată lumea. Dar absolut toată lumea îmi spune că nu e rolul Parlamentului să facă acest lucru acum și că e rolul Guvernului. Prin legea tratatelor și prin tot, Guvernul trebuie să facă aceste plăți. E trecută pe ordinea de zi. Va fi o dezbatere peste două zile, fiindcă România are nevoie să facă aceste plăți, are nevoie să intre, să se doteze, doar că nu trebuie să încalci legea. Asta e o linie pe care eu nu o să încurajez pe nimeni să o treacă, indiferent de scopul bun sau rău pe care îl clamează unii”, a declarat Sorin Grindeanu.

Economistul AUR critică modul în care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar: O imagine bună a efortului. Numai că diavolul se ascunde în detalii

Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține într-o postare pe rețelele sociale că reducerea deficitului bugetar din primele șase luni ale anului este rezultatul majorării taxelor și al diminuării investițiilor publice, nu al unei reforme reale a cheltuielilor statului. Petrișor Peiu acuză Guvernul că majorează taxele pentru a putea susține un ritm ridicat al împrumuturilor, în timp ce păstrează risipa din cheltuielile publice. Economistul AUR acuză și Comisia Europeană că sprijină această politică prin transformarea unor împrumuturi în fonduri nerambursabile.  Loading … Petrișor Peiu: „Diavolul se ascunde în detalii” Liderul senatorilor AUR susține că deși datele privind deficitul bugetar arată o evoluție favorabilă, cifrele trebuie analizate în detaliu pentru a identifica sursele reale ale acestei reduceri. Potrivit acestuia, deficitul a scăzut cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, pe fondul unei creșteri cu 32 de miliarde de lei a veniturilor bugetare și cu doar 3,3 miliarde de lei a cheltuielilor. „La șase luni din 2026 avem o reducere a deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei, care vine din creșterea veniturilor la bugete cu 32 de miliarde de lei și din creșterea cheltuielilor doar cu 3,3 miliarde de lei. Aparent o imagine bună a efortului de reducere a deficitului. Numai că diavolul se ascunde în detalii”. De unde vin încasările suplimentare la buget Economistul AUR susține că cea mai mare parte a creșterii veniturilor provine din majorarea încasărilor din TVA. Potrivit acestuia, alte 7,4 miliarde de lei provin din contribuții. „De unde vine creșterea veniturilor? – 15 miliarde de lei în plus de la TVA ( efectul inflației, de aproape 11% cumulat cu creșterea cu 10% a cotelor de TVA) – 7,4 miliarde de lei în plus de la contribuții (inflația din salarii plus desființarea scutirilor de la plata CASS – o creștere de doar 7,1% care indică faptul că salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile)”. Petrișor Peiu mai indică 6,8 miliarde de lei provenite din decizia de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile. De asemenea, acesta mai arată că 1,7 miliarde de lei provin din impozitul pe profit, iar 3,4 miliarde de lei din impozitul pe dividende. – 6,8 miliarde de lei în plus din decizia politică de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile – creșteri mici de 1,7 miliarde de lei din impozitul pe profit (efectul reducerii pragului de microîntreprindere) și de 3,4 miliarde de lei (efectul dublării impozitului pe dividende). Reducerea investițiilor și a salariilor bugetarilor Pe partea de cheltuieli, Petrișor Peiu susține că reducerea deficitului bugetar are legătură cu diminuarea investițiilor publice și a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Potrivit acestuia, cheltuielile de capital au scăzut cu 6,5 miliarde de lei, iar cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost reduse cu 3,3 miliarde de lei.  Pe de altă parte, economistul AUR arată că anumite categorii de cheltuieli au crescut în primele șase luni ale anului. „Au crescut în schimb cheltuielile cu banii nerambursabili din PNRR (+8,2 miliarde de lei), cu dobânzile la datoria publică (+4,15 miliarde de lei) și cu bunurile și serviciile (+3,9 miliarde de lei)”. „Reducerea deficitului vine din două mari surse” Petrișor Peiu atrage atenția că evoluția execuției bugetare arată că reducerea deficitului are la bază majorarea taxelor și diminuarea investițiilor. Acesta susține că majorarea taxelor a afectat veniturile reale ale populației, în timp ce pensiile au rămas înghețate, iar profiturile companiilor au scăzut în termeni reali. „Reducerea deficitului vine din două mari surse: creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor cu investițiile. Decizia de a crește taxele a dus economia în criză, motiv pentru care scad veniturile reale ale populației (salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile , iar pensiile au fost înghețate și profiturile scad în termeni reali)”, susține Peiu. De asemenea, liderul AUR critică decizia de a introduce plata CASS pentru veterani, foști deținuți politici și mame cu copii mici, pe care o consideră lipsită de justificare prin prisma impactului redus asupra bugetului. Economistul acuză și măsura privind creșterea normelor didactice cu 11%, despre care afirmă că a dus la scăderea veniturilor profesorilor, fără să aducă economii semnificative la buget. „Decizia de a impune CASS veteranilor, foștilor deținuți politici și mamelor cu copii mici a fost meschină, efectul asupra bugetului este minor. Asemenea, meschină a fost și decizia de a crește normele didactice cu 11%, ceea ce a prăbușit veniturile profesorilor, dar nu a salvat bugetul”.

Siegfried Mureșan, replică pentru Florin Manole: A eșuat să prezinte un proiect de Lege a salarizării în timpul mandatului

Siegfried Mureșan susține că nu a fost invitat la discuții de Florin Manole. „Îi transmit fostului ministru că aș fi venit cu plăcere dacă m-ar fi invitat într-adevăr și că sunt mereu dispus la un dialog serios. Parlamentul European a lucrat și în această săptămână; nu este încă în vacanță parlamentară, așa cum sunt colegii din PSD ai domnului Manole. Așadar, ironiile despre vacanță nu au nicio bază”, a scris pe Facebook europarlamentarul. Acesta îi amintește lui Florin Manole că „a avut un an întreg la dispoziție, în calitate de ministru al Muncii, pentru a veni cu un proiect privind Legea salarizării”. „A eșuat să prezinte un proiect legislativ în timpul mandatului, deși era ministrul responsabil de acest dosar și era obligația sa. Acum, asemenea unui elev corigent care nu a învățat tot anul, speră să rezolve în ultima clipă ceea ce nu a făcut tot anul”, a adăugat Mureșan. Legea salarizării și miza de 770 de milioane de euro din PNRR El îi transmite social-democratului că, între timp, Guvernul Bolojan „i-a făcut tema și a prezentat un proiect de lege. Tot ce mai are de făcut este să își convingă colegii din PSD să se întoarcă din vacanță și să o aprobe”. Siegfried Mureșan amintește și de miza aprobării legii: ”770 de milioane de euro din PNRR și o lege mai echitabilă pentru oamenii onești din sectorul public”. Consultări pe Legea salarizării Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a avut sâmbătă consultări cu sindicatele, precizând în același timp că l-a invitat și pe Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, la discuții. „Am avut întâlniri de la 9 astăzi de dimineață, o să avem până după-amiază și mâine, duminică, o să facem același lucru. După ce terminăm toate familiile ocupaționale, putem să avem poate luni o concluzie. Sper să ne ajute și domnul Siegfried Mureșan. L-am invitat. Sigur este foarte interesat de soarta pe PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu este pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva”, a spus fostul ministru. Manole a declarat sâmbătă că formațiunea din care face parte nu va vota viitoarea lege a salarizării dacă aceasta va conduce la diminuarea veniturilor angajaților, făcând apel la echilibrarea intereselor generate de jalonul PNRR cu așteptările sociale.

Nicușor Dan se întâlnește azi cu liderii din fosta coaliție la Cotroceni. Se caută un premier

Nicușor Dan se va întâlni cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Întâlnirea va avea loc la Palatul Cotroceni, luni, la ora 9:00. Anunțul privind întâlnirea cu liderii fostei coaliții vine în contextul blocajului privind desemnarea unui nou premier, la mai bine de două luni de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. Președintele nu vede încă o soluție și cere partidelor să își asume public ceea ce susțin La summitul NATO de la Ankara de săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a declarat că la mai bine de două luni de la declanșarea crizei politice, el nu vede încă o soluție clară pentru formarea unei majorități guvernamentale și le cere liderilor partidelor să își asume public variantele pe care le susțin. Mai mult, în spațiul public s-a vehiculat ideea ca aceste consultări să fie publice, televizate, pentru ca românii să vadă ce își doresc liderii partidelor politice și ce stă la baza blocajului existent de mai bine de două luni. România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul Guvernulului condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. Criză politică începută din 5 mai După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar, iar Tomac și-a depus mandatul. Ulterior, Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. Fără sprijinul partidului din care face parte, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.