Guvernul Bolojan le-a blocat salariile muncitorilor de la CET Iași! Angajații amenință cu proteste: Am cerut ajustarea la nivelul inflației, nu mai mult
Guvernul condus de Ilie Bolojan a blocat salariile muncitorilor de la CET Iași, deși aceștia au cerut o ajustare la nivelul inflației, după cum le-a fost promis în anul 2025. Angajații au făcut un Memorandum către Guvernul României, pentru ca acesta să țină cont de nivelul inflației și să ofere muncitorilor salarii decente și normale. Prim-ministrul Ilie Bolojan le-a transmis să nu mai facă astfel de cereri și le-a precizat să se descurce la nivel local. Între timp, angajații amenință cu proteste dacă situația nu se va rezolva. Guvernul Bolojan a blocat salariile de la CET Iași Recent, Ministerul Energiei a transmis un răspuns privind Memorandumul făcut de angajații de la CET Iași. În acest răspuns chiar era specificat că operatorii economici de stat pot să ceară prin Memorandum măriri salariale în funcție de creșterea prețurilor. „În conformitate cu prevederile art. XXXVI alin. (2) din O.U.G. nr. 89/2025, în anul 2026, operatorii economici care aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, pot crește cheltuielile de natură salarială față de nivelul realizat în anul 2025 cu sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente, cu maximul indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026, pe baza unei analize temeinic justificate, după aprobarea de către Guvern prin memorandum”, scrie în răspunsul de la Ministerul Energiei. Totuși, în cadrul aceluiași răspuns este specificat că prim-ministrul Ilie Bolojan a cerut expres ca astfel de proceduri să nu mai fie promovate și ca bugetarii să se conformeze situației. Deși legea este clară prin OUG nr. 89 din 2025, premierul a decis să ignore legea și să respingă cererea angajaților de la CET Iași, deși este dreptul lor. „În ședința de Guvern din data de 06.08.2026, domnul prim-ministru a dispus ca autoritățile publice tutelare să nu mai promoveze proiecte de memorandum care au ca temă aprobarea creșterii cheltuielilor de natură salarială cu sume aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026, având în vedere contextul macroeconomic actual. În aceste condiții, având în vedere calitatea dumneavoastră de autoritate publică tutelară, vă rugăm să vă conformați dispoziției domnului prim-ministru pentru operatorii economici aflați în subordine, coordonare, sub autoritate sau în portofoliu”, mai este specificat în răspuns. Angajații amenință cu proteste Angajații de la Divizia de Termoficare din Iași sunt revoltați de situație, având în vedere că încă au salarii de 3.700 de lei chiar și după 30 de ani de vechime într-un sector important, producerea de agent termic și energie electrică. „Avem angajați cu vechime de zeci de ani, care primesc 3.700 de lei pe lună. Nu poți, efectiv, să câștigi atât, mai ales într-un sector atât de important pentru populație. Noi am cerut ajustarea salariului la nivelul inflației, doar 6,5%, nu mai mult, după cum ni s-a promis prin Ordonanța «Trenuleț», dar nu s-a făcut acest lucru. Acum, Ministerul Energiei ne-a trimis un răspuns: să găsim soluții la nivel local, cu primăria. Păi asta era soluția, Memorandum la Guvern, și ei ne trimit înapoi către primărie”, a declarat Sorin Turcu, liderul Sindicatului Energia Iași 2013. Muncitorii așteaptă acum reacția reprezentanților din primărie. Totuși, dacă situația nu se va rezolva, atunci vor opri activitatea și vor protesta. „Așteptăm să vedem acum care va fi reacția la nivel local. Dacă nu se va rezolva până cel târziu la 1 octombrie 2026, atunci vom ajunge să facem proteste. Poate chiar să oprim și activitatea. Suntem 230 de angajați la divizia termoficare. Din aceștia, mai puțin de 10% sunt angajați noi. Nu vine nimeni să se angajeze pentru aceste salarii. În rest, sunt numai oameni în prag de pensie”, a mai precizat Sorin Turcu. Muncitorii de la CET Iași sunt revoltați din cauza salariilor mici, însă Guvernul nici măcar nu a vrut să le asculte cererile, deși sunt îndreptățiți.
Guvernul demis a aprobat Contractul CFR pentru 2026-2030
Guvernul demis a aprobat, în ședința de joi, Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” SA pentru perioada 2026-2030, document care stabilește cadrul pentru finanțarea și administrarea infrastructurii feroviare din România, deși Consiliul Legislativ a avizat negativ măsura. Pentru următorii cinci ani, contractul va constitui cadrul pentru finanțarea CFR SA de la bugetul de stat și va reglementa relația financiară și operațională dintre companie și Ministerul Transporturilor. Contractul stabilește obligațiile asumate de CFR SA și de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030. Reguli privind monitorizarea și evaluarea activității CFR Loading … Deși Consiliul Legislativ a avizat negativ măsura, Guvernul Bolojan a adoptat Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” S.A. pentru perioada 2026-2030, fără de care nu se pot face plățile salariale. Potrivit Guvernului demis, documentul asigură cadrul necesar finanțării de la bugetul de stat, astfel încât să fie menținut echilibrul dintre veniturile și cheltuielile administratorului infrastructurii feroviare. De asemenea, sunt stabilite reguli privind monitorizarea și evaluarea activității CFR SA, pe baza unor indicatori de performanță. „Necesarul de finanțare pentru administrarea infrastructurii feroviare a fost stabilit în conformitate cu metodologia de calcul elaborată pe baza Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030 și a legislației incidente”, arată Guvernul demis. Foto: Facebook / CFR Călători Noul contract continuă cadrul contractual aferent perioadei 2021-2025 și urmărește să asigure predictibilitatea financiară și operațională necesară activității administratorului infrastructurii feroviare. Sursa citată precizează că adoptarea hotărârii este necesară pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 202/2016, prin care au fost transpuse în legislația națională prevederile Directivei 2012/34/UE privind instituirea spațiului feroviar unic european. Guvernul demis indică lipsa unui nou „Contract de activitate și performanță ar putea conduce la blocarea alocărilor financiare destinate CFR SA și, implicit, la afectarea activității companiei, cu consecințe negative asupra administrării infrastructurii și asupra continuității serviciilor de transport feroviar”. Foto: Facebook / CFR Călători Executivul mai spune că lipsa unui nou Contract de activitate şi performanţă ar putea conduce la blocarea alocărilor financiare destinate CFR SA şi, implicit, la afectarea activităţii companiei, cu consecinţe negative asupra administrării infrastructurii şi asupra continuităţii serviciilor de transport feroviar. „Prin aprobarea contractului pentru perioada 2026-2030, se creează cadrul necesar pentru continuarea finanţării infrastructurii feroviare, creşterea nivelului de performanţă al administratorului infrastructurii şi eficientizarea utilizării resurselor publice. Documentul consolidează, totodată, mecanismele de monitorizare şi evaluare a activităţii CFR SA şi creează premisele pentru îmbunătăţirea performanţei infrastructurii feroviare şi pentru asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării transportului feroviar în România”, anunţă comunicatul oficial.
Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025. Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.
Dan Negru a explodat! Ce a cerut Guvernului României: E Domnul Goe”
Dan Negru (55 de ani), unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori TV din România ultimelor două decenii, a explodat după cele mai proaspete performanțe ale lui David Popovici (21) și a făcut o solicitare Guvernului. David Popovici a cucerit aurul la Campionatele Europene de natație de la Paris, la 100 de metri liber, și s-a calificat în finală la 200 de metri liber, unde e mare favorit să câștige. David Popovici a stârnit un manifest din partea lui Dan Negru. Cerința prezentatorului TV pentru Guvernul României David Popovici a câștigat aurul european la 100 de metri liber și a bucurat din nou o țară întreagă cu performanța sa de la Paris, acolo unde a devenit și campion olimpic în 2024. Totodată, David Popovici s-a calificat fără emoții în finala de 200 de metri liber la Europene și va porni de pe culoarul 4, cel al favoritului, în cursa programată să înceapă vineri seară, de la ora 19:36. Reușitele starului din natația românească au stârnit o reacție și din partea lui Dan Negru, care este cunoscut pentru apetența sa pentru sport. Renumitul prezentator TV nu doar că a reacționat, ci a postat un mesaj manifest, în care a făcut și o solicitare subtilă pentru Guvernul României: „Când impozitele mele se vor duce către sportul școlar, abia atunci performanța lui David Popovici va avea valoare. Acum, banii mei se duc către sportul lipsit de performanță: fotbalul. Banii alocați de stat către fotbal ajung la 50–60 de milioane de euro anual! Fotbalul e Domnul Goe al statului român: repetent mereu și, totuși, răsfățat. Cea mai mare performanță a naționalei a fost sfertul de finală de la Mondialul din ’94. Când bulgarii jucau semifinala. Fotbalul n-a atins niciun obiectiv. Nici nu cred că mai are vreunul, în afară de a irosi banii mei din impozite”, a răbufnit Dan Negru, pe pagina sa de Facebook. David Popovici, la Nibiru În continuare, Dan Negru a spus că i-ar plăcea să îl vadă pe David Popovici la Nibiru, în noua stațiune de pe litoralul românesc, unde urmează să fie premiați elevii olimpici: „În august îi premiem pe elevii olimpici la Nibiru, iar premierea mi-ar plăcea să o facă David. Și, lângă David, mi-ar plăcea să o văd pe Tamara Costache. Un nume uitat! În 1986, la doar 16 ani, Tamara devenea campioană mondială la înot. Era mai tânără decât Popovici când a ajuns campioană mondială. A bătut recordul mondial la 16 ani, apoi a doborât de patru ori recordul european! Trăiește în anonimat, la Ploiești. Altfel, aplaudați fotbalul. Pentru că, la noi, aplauzele nu sunt un barometru al valorii, ci al zgomotului!”, a continuat prezentatorul TV.
Valentin Stan: Bolojan cere economisire, dar Guvernul e aprins
Valentin Stan a ironizat apelul premierului Ilie Bolojan către populație, companii și instituțiile publice pentru reducerea voluntară a consumului de energie. În emisiune, analistul a pus sub semnul întrebării explicațiile oferite de premier după ce a fost întrebat de un jurnalist de ce, în timp ce cere reducerea consumului, la Guvern au rămas luminile aprinse seara. Urmăriți emisiunea pe YouTube. Loading … Valentin Stan pune sub semnul întrebării apelul lui Bolojan privind reducerea consumului Valentin Stan a comentat apelul lui Ilie Bolojan pentru reducerea consumului. El a atras atenția că, în timp ce premierul cerea economisirea energiei, luminile de la Guvern și ministere ar fi rămas aprinse. „Dacă ai făcut apel, de ce e lumina aprinsă la Guvern?” Bolojan: măsurile nu apar imediat după apel Valentin Stan a prezentat explicația lui Ilie Bolojan despre luminile aprinse. Premierul a spus că reducerea consumului nu se vede imediat, deoarece sunt necesare două-trei zile pentru organizare. Stan a ironizat explicația, considerând că stingerea unei lumini nu necesită atât de mult timp. „Marius, tu ești priceput? Tu știi să stingi lumina? Stai să-ți arăt cum se face…”, ironizează Stan Valentin Stan face legătura cu situația Dunării În emisiune s-a mai discutat și despre nivelul Dunării și apa folosită pentru răcire. Valentin Stan a subliniat ironic faptul că apa asigura funcționarea timp de 4-5 zile, în timp ce măsurile de reducere a consumului ar fi fost aplicate în doar 2-3 zile.
Aproape 9.000 de români au răspuns la întrebarea Gândul
În ciuda apelurilor lansate de premierul demis, Ilie Bolojan, și vicepremierul demis, Oana Gheorghiu, pentru reducerea voluntară a consumului de energie, pe fondul crizei din sistemul energetic, rezultatele unui nou sondaj lansat de Gândul arată că majoritatea românilor nu și-a schimbat obiceiurile de consum. Aproape 9.000 de oameni au răspuns la întrebare, iar 59% au declarat că nu și-au redus voluntar consumul de curent electric. Loading … Sondajul publicat pe site-ul ziarului a suscitat un interes ridicat. Aproape 9.000 de români au votat una dintre opțiuni. Vă invităm să vedeți mai jos rezultatele. Mai mult de jumătate dintre români nu au redus voluntar consumul de energie Rezultatul sondajului arată că majoritatea participanților nu și-a redus voluntar consumul de curent electric, în contextul crizei energetice și al apelurilor disperate ale premierului și vicepremierului demiși. Potrivit rezultatelor, 59% dintre respondenți, adică 5.164 de cititori, au răspuns „Nu” la întrebarea lansată de Gândul. Ce au răspuns ceilalți cititori la sondajul lansat de Gândul De cealaltă parte, 38% dintre votanți, respectiv 3.304 persoane, au declarat că au redus voluntar consumul de curent electric. Alți 295 de cititori, adică 3% din totalul voturilor, au ales varianta „Nu știu/Nu răspund”. Sondajul Gândul a înregistrat un total de 8.763 de voturi. Bolojan a făcut mai multe apeluri către cetățeni, în contextul crizei energetice Pe 29 iulie, premierul Ilie Bolojan a făcut primul apel public către consumatori să reducă voluntar consumul de energie electrică, în special în orele de seară, pe fondul deciziei referitoare la oprirea Unităţii 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. „Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație”, a transmis Ilie Bolojan la sfârșitul lunii iulie. Pe 3 august premierul a reluat apelul la reducerea voluntară a consumului şi a spus că „două companii importante, mari consumatori, Dacia şi Ford, sunt cu producţia oprită până pe data de 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 MW”. Ulterior, premierul demis a revenit cu un nou apel, joi 6 august, într-o postare pe rețelele sociale. Acesta a anunțat că Executivul a aprobat hotărârea privind planurile de pregătire pentru riscuri în sectorul energetic și că pregătește măsuri care permit limitarea consumului de energie pentru anumite categorii de consumatori industriali, dacă situația o va impune. În finalul mesajului, Bolojan le-a mulțumit românilor, companiilor și autorităților locale care au redus voluntar consumul de energie în ultimele zile și a lansat un nou apel la reducerea consumului. „Acest efort a contribuit la echilibrarea sistemului și rămâne foarte important în perioada următoare. De aceea, fac în continuare apel la reducerea consumului, în special între orele 19:00 și 23:00, când cererea de energie este cea mai mare”, a transmis acesta joi seară. Oana Gheorghiu a continuat demersul lui Bolojan Vicepremierul demis Oana Gheorghiu a continuat apelurile disperate ale lui Bolojan pentru reducerea voluntară a consumului de energie și le-a cerut românilor să amâne pentru câteva ore pornirea mașinilor de spălat, a uscătoarelor și a altor aparate cu consum ridicat de energie. Aceasta a transmis că o reducere de aproximativ 400 MW poate fi obținută prin cumularea unor gesturi individuale aparent nesemnificative și i-a îndemnat pe consumatorii casnici să amâne pentru câteva ore folosirea aparatelor electrocasnice cu consum mare. „Realizările mari înseamnă uneori o mulțime de gesturi mici aduse împreună. România a ajuns aseară, la ora de vârf, la un consum de aproximativ 7.700 MW. Putem coborî în această seară la 7.300 MW? Dacă fiecare dintre noi amână pentru câteva ore pornirea mașinii de spălat, a uscătorului sau a altor consumatori mari de energie, diferența va fi semnificativă”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.
Marian Vanghelie, propunerea-surpriză pentru Finanțe. Teodorovici: Este cu zece clase peste Nazare
Invitat în emisiunea „Subiectul Zilei” la Gândul Eugen Orlando Teodorovici a lansat o propunere surprinzătoare pentru conducerea Ministerului Finanțelor: Marian Vanghelie. Fostul ministru al Finanțelor l-a comparat pe fostul primar al Sectorului 5 cu actualul titular al portofoliului, Alexandru Nazare, și a susținut că Vanghelie l-ar depăși net. „Vanghelie este cu zece clase peste Nazare. Marian Vanghelie ar fi un ministru al Finanțelor mai bun decât mulți dintre cei care au ocupat această funcție, pentru că are fler”, a declarat Eugen Teodorovici. Teodorovici: Vanghelie ar ști să-i pună la lucru pe specialiști Teodorovici susține că avantajul lui Marian Vanghelie nu ar consta neapărat într-o pregătire tehnică în domeniul finanțelor publice, ci în instinctul politic și în capacitatea de a-i chestiona pe specialiști înainte de a lua o decizie. „Dacă i-ai chema pe specialiștii din Finanțe în fața lui Vanghelie, i-ar întreba care este problema și ce soluții propun. Vă garantez că ar alege cea mai bună variantă, pentru că are acel instinct și știe să pună întrebările potrivite”, a afirmat fostul ministru. Eugen Teodorovici i-a criticat, în același timp, pe cei care conduc în prezent instituțiile economice ale statului. „Cei de acum nu au nici voce, nici talent”, a adăugat acesta. Declarația reprezintă o opinie exprimată de Teodorovici într-o emisiune de televiziune, nu o nominalizare oficială făcută de un partid sau de coaliția de guvernare. De la Primăria Sectorului 5 la dosarele Economat Marian Vanghelie a fost unul dintre cei mai influenți lideri ai PSD București și a condus Sectorul 5 timp de aproximativ 15 ani, începând din 2000. Cariera sa politică a fost însă puternic afectată de anchetele penale și de arestarea preventivă din 2015. În martie 2025, Curtea de Apel București a anulat definitiv condamnarea de 11 ani și opt luni de închisoare pe care Vanghelie o primise în primă instanță în dosarul în care DNA îl acuza că ar fi primit o mită de aproximativ 30 de milioane de euro. Judecătorii l-au achitat pentru acuzațiile de abuz în serviciu și spălare de bani, iar procesul pentru luare de mită a fost încetat deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. Instanța a dispus însă confiscarea specială de la Marian Vanghelie a aproximativ 13,7 milioane de lei. În noiembrie 2025, ANAF a anunțat începerea executării silite pentru recuperarea acestei sume. Autoritatea fiscală a menținut sechestrul asupra a două apartamente, a pus sechestru pe un autoturism Mercedes și pe acțiuni deținute de Vanghelie la mai multe societăți. Două procese privind achizițiile Economat Sector 5 Fostul primar este în prezent judecat și în dosare separate referitoare la achizițiile făcute prin societatea Economat Sector 5. În primul dosar, trimis instanței în decembrie 2024, DNA îl acuză pe Vanghelie de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Ancheta vizează, între altele, achiziții de produse alimentare și patinoare artificiale despre care procurorii susțin că ar fi fost realizate la prețuri supraevaluate. În mai 2026, Marian Vanghelie a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar Economat, alături de alte 30 de persoane fizice și juridice. Procurorii îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat și de 26 de acte de complicitate la abuz în serviciu. DNA susține că gruparea ar fi derulat, între 2018 și 2020, achiziții de produse alimentare, tarabe, nebulizatoare, măști, geluri dezinfectante și obiecte de papetărie la prețuri majorate artificial. Prejudiciul total estimat de anchetatori depășește 120 de milioane de lei. Potrivit procurorilor, prețurile produselor ar fi fost majorate, în medie, de aproximativ nouă ori, existând și cazuri în care acestea ar fi ajuns de 31 de ori mai mari decât prețurile furnizorilor inițiali. DNA susține că două societăți administrate în fapt de Vanghelie ar fi obținut foloase necuvenite de peste 99 de milioane de lei.
SANITAS începe greva generală în sistemul public de sănătate. Activitatea din sute de spitale, afectată
„Dragi colegi, începând de astăzi suntem în grevă. Împreună”, a anunțat marți Iulian Pope, președintele Federației SANITAS, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a susținut că revendicările angajaților din sănătate nu reprezintă privilegii, ci privesc condițiile de muncă, salarizarea și funcționarea sistemului public. „Ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii. Cerem responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți. Cerem să înțeleagă faptul că Sănătatea nu se conduce împotriva oamenilor care o țin în picioare”, a transmis Iulian Pope. Grevă în aproximativ 400 de spitale Angajații din peste 400 de spitale din țară participă la greva generală. În timpul grevei vor fi asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Potrivit SANITAS, unitățile sanitare vor menține cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Mai multe spitale au anunțat că activitatea va continua normal în secțiile esențiale, precum unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, dializa, oncologia și camerele de gardă. Unele consultații și servicii care nu reprezintă urgențe ar putea fi reprogramate. Principalele revendicări ale SANITAS Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. SANITAS contestă și modificarea sporurilor acordate pentru riscurile profesionale, munca de noapte, turele de weekend și sărbătorile legale. Federația susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea rămâne fără sporuri, deși condițiile în care lucrează nu se schimbă. Federația cere și deblocarea angajărilor. Potrivit sindicaliștilor, lipsa personalului duce la ture greu de acoperit, suprasolicitarea angajaților și mai puțin timp acordat pacienților. Printre revendicări se numără și îmbunătățirea condițiilor de muncă, protejarea personalului administrativ și a angajaților din asistența socială, precum și consultarea sindicatelor înainte de adoptarea deciziilor care afectează salariații. SANITAS susține că greva va continua până când Guvernul va relua negocierile și va prezenta un proiect al legii salarizării elaborat împreună cu reprezentanții angajaților. Sindicaliștii reclamă presiuni Federația a reclamat și presiuni asupra salariaților care au anunțat că participă la grevă. Potrivit SANITAS, conducerile unor unități ar fi cerut liste cu numele greviștilor, în vederea suspendării contractelor de muncă. Sindicaliștii afirmă că suspendarea contractului poate fi făcută numai în perioada în care angajatul participă efectiv la grevă, nu înainte de începerea protestului. Greva generală a fost precedată de greva de avertisment din 20 iulie, desfășurată timp de două ore în peste 480 de unități sanitare din țară.
Predoiu: Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra legii privind integritatea
Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană. Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament. Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare. „Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook. Predoiu depune amendamente în calitate de senator El precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR. Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii. Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR. „A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii. „Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.
Ceasul ticăie pentru 6,3 miliarde de euro din PNRR. România intră în sprintul final al PNRR cu doar 33 din 75 de jaloane îndeplinite
Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi. Până atunci, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată. Doar 33 dintre cele 75 de jaloane sunt îndeplinite Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții. Situația prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană. Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note – prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea fiecărui jalon sau a fiecărei ținte – au fost transmise numai 13. Pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile. Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp. În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii. Restanțe la Mediu, Energie și Agricultură Printre cele mai importante obligații restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arată că instituția nu transmisese încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa. Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare. Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nici măcar nu putea începe în lipsa documentației pe care Ministerul Agriculturii trebuia să o transmită. Documente justificative mai trebuie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Comisia verifică și riscul de fraudă sau dublă finanțare Depunerea cererii nu garantează automat încasarea întregii sume. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata atunci când constată probleme. Instituțiile românești trebuie să închidă toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate atât timp cât există constatări nesoluționate sau măsuri de remediere care nu au fost documentate. Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne. Un alt principiu impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate acum nu trebuie să anuleze ori să slăbească reforme pe care Comisia Europeană le-a considerat deja îndeplinite în cererile anterioare. În caz contrar, România se poate confrunta inclusiv cu suspendarea plăților sau recuperarea unor fonduri. Ultimele două cereri pot aduce 6,36 miliarde de euro După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie și Cererea numărul 6. Aceasta are o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro, dar suma estimată să fie încasată efectiv este de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi. Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, România trebuie însă să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie. În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro. Din noua sumă, 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi. Reducerea de aproximativ 1,31 miliarde de euro provine în principal din diminuarea componentei de împrumuturi și din eliminarea sau ajustarea proiectelor care nu mai puteau fi terminate la timp. România, în sprintul final cu un Guvern interimar Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică. România este condusă de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembristă. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, motiv pentru care liderii politici au discutat convocarea unei sesiuni extraordinare la sfârșitul lunii iulie. Presiunea este amplificată și de situația finanțelor publice. Chiar nota MIPE avertizează că pierderea finanțărilor europene ar putea accentua deteriorarea situației fiscale a României. România a încasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4. Comisia Europeană a constatat că au fost îndeplinite toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte asociate acesteia, care au vizat domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției. Succesul următoarelor două cereri va depinde însă de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a închide în câteva săptămâni reforme și investiții amânate timp de mai mulți ani.