Pe ascuns, Bolojan a mai făcut o favoare multinaționalelor. A dat o ordonanță de guvern care le ajută să își scoată profiturile în afara țării fără limite
Vineri, Guvernul României a dat o ordonanță prin care a abrogat articolul 25.1 din Codul Fiscal, care limita anterior deductibilitatea cheltuielilor între firme afiliate nerezidente la 1%. Decizia, practic, permite companiilor multinaționale să deducă cheltuieli mai mari pentru consultanță, management sau servicii similare prestate de firmele lor din afara României. Măsura a fost adoptată prin ordonanță de urgență, fără dezbatere publică. Din informațiile obținute de Gândul, propunerea a fost făcută de Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, și Luca Niculescu, diplomat român și secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Până acum, existau limite privind deductibilitatea cheltuielilor. Mai exact, cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, managementului sau consultanței, efectuate către entități afiliate nerezidente, în speță companii internaționale, puteau fi deduse doar până la 1% din totalul cheltuielilor. Modificarea recentă elimină acest plafon, oferind multinaționalelor libertatea de a „externaliza” profituri către firmele lor subsidiare din grup, fără restricții de deductibilitate. Bolojan a mai făcut o favoare multinaționalelor. Cum funcționează noua modificare a Codului Fiscal Practic, dacă o companie din România plătea pentru consultanță, management sau alte servicii unei firme afiliate din altă țară, putea deduce doar 1% din acele cheltuieli din impozitul pe profit. După eliminarea articolului, companiile multinaționale pot deduce mult mai mult, 10%, 20%, 30% sau cât au nevoie, pentru cheltuieli făcute către firmele lor afiliate din alte țări. În fapt, profiturile lor din România pot fi diminuate, pentru că mai mulți bani pleacă la firmele lor din străinătate și astfel plătesc mai puțin impozit pe profit în România. Guvernul a emis ordonanța fără ca aceasta fie discutată public, fără pachet de legi și cu asumarea răspunderii, deci rapid și discret. Aceasta este a doua ordonanță de acest gen, după ce, în luna decembrie, Guvernul Bolojan a înjumătățit taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari, de la 1% la 0,5%. ”A fost aprobată o modificare la Codul fiscal, care vizează punerea în acord a dispozițiilor interne naționale cu Convenția cadru OCDE privind impozitarea. Este vorba de abrogarea unui articol, la solicitarea OCDE, în contextul în care prevederile acestuia erau în contradicție cu angajamentele asumate de Romania, în perspectiva obținerii statutului de membru OCDE. Aspectele considerate problematice prin acest articol vizau: – generarea unor posibile situații de dubla impozitare și accesul la procedurile de soluționare pe cale amiabilă a diferendelor fiscale – reflectarea corespunzătoare a dispozițiilor Convenției cadru OCDE in materie fiscală, referitoare la nediscriminarea companiilor în ceea ce privește deductibilitatea. Guvernul va reveni cu o prevedere legislativă în acest sens, agreată prin dialog între instituțiile guvernamentale și OCDE. Decizia a fost luată în contextul în care România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, fiind obținute 19 din cele 25 de avize formale”, se precizează în documentul referitor la actele normative adoptate în ședința de Guvern din 30 ianuarie. AUTORUL RECOMANDĂ
În timp ce premierul Bolojan lasă orașele să înghețe, primarul Bolojan era campionul ajutoarelor pentru termoficarea Oradei: 200 de milioane de lei din Fondul de Rezervă, dublu față de celelalte municipii
Premierul Ilie Bolojan dă semne că ar vrea să reducă inclusiv ajutoarele pentru serviciile de termoficare. Paradoxal, un document consultat în exclusivitate de Gândul arată că actualul premier a fost „campionul” ajutoarelor primite din Fondul de Rezervă cât a fost primar la Oradea. Documentul arată situația alocărilor de sume de la bugetul de stat către bugetele locale pentru susținerea serviciului public de termoficare, în perioada 2005 -2025, și relevă faptul că Oradea a primit aproape 200 de milioane de lei ajutor pentru plata facturilor restante. Pe de altă parte, alte orașe, de nivelul Oradei, au primit în aceeași perioadă, chiar și jumătate din suma de care a beneficiat capitala Bihorului. Ilie Bolojan a fost ales primar al Oradei în 2008, anul în care orașul bihorean a primit un ajutor de 16,9 milioane de lei, potrivit documentelor consultate în exclusivitate de Gândul. Apoi, în anul următor, Oradea a primit de la Guvern un ajutor de peste 15 milioane de lei, urmând ca în 2010 să beneficieze de o sumă aproape dublă, de fix 30 de milioane de lei. De asemenea, între 2011 și 2013, Guvernul României a alocat din Fondul de Rezervă peste 40 de milioane de lei pentru susținerea serviciului de termoficare din orașul de la granița de vest a României. De menționat faptul că între 2008 și 2012, premierul României a fost actualul liberal Emil Boc. Ulterior, din 2016 și până în prezent, Oradea a beneficiat de un ajutor total de peste 90 de milioane de lei. Bolojan, câștigător indiferent de guvernare În total, între anii 2005 și 2025, Capitala Bihorului a primit aproape 200 de milioane de lei ajutor de la stat pentru plata facturilor în vederea funcționării sistemului de termoficare. Practic, actualul premier, atât în calitate de primar al Oradei, cât și de președinte al Consiliului Județean Bihor, a beneficiat de ajutoare de la stat indiferent de ce partid a fost la guvernare. Prin comparație cu alte orașe, în funcție de nivelul de locuitori, Oradea este în topul municipiilor care au beneficiat de cei mai mulți bani pe mandatul lui Ilie Bolojan. Craiova a primit mai puțin de jumătate față de Oradea, deși are cu aproape 50.000 de locuitori mai mult Iată ce ajutoare au primit orașe asemănătoare: Ploiești: 99 de milioane de lei; Galați: 169 de milioane de lei; Pitești: 89 de milioane de lei; Craiova: aproape 80 de milioane de lei. Între timp, Ilie Bolojan este acuzat că nu vrea să aloce bani pentru modernizarea Centralei de la Craiova, care este în paragină. Premierul ar refuza să aloce bani la Craiova, unde a cedat sistemul „Această centrală aparţine Guvernului României, şi nu Primăriei Craiova. În această centrală nu poate să investească decât Guvernul României. În urmă cu câteva luni, ministrul Energiei a solicitat, prin memorandum, Guvernului României suma de 350 de milioane de lei pentru a face reparaţii la grupurile energetice. Domnul Ilie Bolojan a considerat că nu este importantă această societate, a considerat că este o gaură neagră în care nu mai trebuie să investească, deşi această societate introduce în bandă 100 de Megawaţi în fiecare an, această societate asigură încălzirea oraşului Craiova. Această societate asigură de asemenea energia necesară pentru producătorul Ford, care este al doilea producător din România şi al doilea plătitor de taxe din România”, a declarat, în weekend, Olguţa Vasilescu. Lia Olguța Vasilescu a cerut, prin intermediul ministerului Energiei, o nouă sumă de 50 de milioane lei, pentru montarea a trei cazane: „Acestea ar urma să asigure încălzirea Craiovei şi de asemenea producţia pentru Ford pentru o perioadă de cel puţin trei ani de acum înainte fără niciun fel de avarii. Sperăm să plătească aceşti bani domnul Ilie Bolojan, pentru că Primăria Craiova nu poate să investească într-o societate care-i aparţine”. AUTORUL RECOMANDĂ: Oamenii din Craiova, lăsaţi fără căldură de 48 de ore, îi strigă premierului: „Bolojane, dă-ne banii! Venim peste tine, la Bucureşti” Ciprian Ciucu spune că se concentrează pe salvarea sistemului de termoficare: „Voi cere conducerii ELCEN și Termoenergetica să vină cu explicații clare, dacă soluții nu au”
Cu gândul la austeritate, Bolojan a încurcat portofoliile cu portofelele
Premierul Ilie Bolojan a comis o gafă de exprimare în timp ce comenta acuzațiile de plagiat care îl vizează pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, folosind termenul „portofele” în loc de „portofolii”, chiar în contextul unei discuții sensibile legate de integritatea membrilor Guvernului. Explicațiile lui Bolojan despre acuzațiile de plagiat care îi sunt aduse lui Marinescu, umbrite de o eroare de exprimare Întrebat despre investigația realizată de jurnalista Emilia Șercan, care îl acuză pe ministrul Justiției de plagiat, Ilie Bolojan a susținut că faptele invocate nu au legătură cu actualul mandat ministerial și că evaluarea miniștrilor se face în funcție de activitatea lor din Guvern. În timpul declarației, premierul a strecurat însă o gafă de limbaj, referindu-se la funcțiile ministeriale drept „portofele”. „Am avut o discuție în această dimineață cu domnul ministru. Lucrurile de care dânsul este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru. Sunt lucruri care înțeleg sunt de 15-20 de ani în urmă și încerc să-mi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatele de ministru. Am mai discutat și în cazurile anterioare în care ministrii au avut situații care erau legate de activitatea lor de dinaintea de a ocupa aceste portofele”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1. AUTORUL RECOMANDĂ
Ilie Bolojan: Vom veni cu propunerea de minsitru al Educației până la finalul lunii ianuarie
Invitat în studioul de la TVR 1, Ilie Bolojan a vorbit despre preluarea conducerii Ministerului Educației și Cercetării, după ce funcția a rămas vacantă de peste trei săptămâni. Postul de ministru al Educației este liber din 22 decembrie 2025, când Daniel David și-a dat demisia, iar Guvernul nu a numit încă un succesor permanent. Bolojan a explicat de ce a fost nevoie să își asume interimatul: ”Demisia ministrului s-a suprapus cu perioada de final de an, iar aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, respectiv numirea unui interimar. Până la sfârșitul acestei luni vom veni cu o propunere. În acești ani dificili nu este ușor să ai responsabilități într-un domeniu care a trecut prin numeroase restructurări, așa cum este cel al educației. Vom găsi o propunere bună. De ceea ce se întâmplă în educație depinde viitorul copiilor noștri”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1. AUTORUL RECOMANDĂ
Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027
Guvernul a anunțat o modificare importantă pentru toți proprietarii de case, apartamente sau terenuri din România. Începând cu 1 ianuarie 2027, impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele fizice va fi calculat în funcție de valoarea de piață reală a proprietății, nu după criteriile vechi de acum. Practic, dacă ai o casă sau un teren, statul nu va mai folosi valorile „pe hârtie” din anii trecuți. În schimb, baza de calcul va reflecta prețul real pe care îl are proprietatea pe piață în acel moment. Asta înseamnă că impozitul tău poate fi diferit față de ceea ce plăteai până acum, în multe cazuri mai mare, dacă piața imobiliară este scumpă. De ce se schimbă sistemul de impozitare? Guvernul spune că actualul sistem nu mai funcționează corect, din următoarele considerente: Valorile folosite pentru impozite nu țineau pasul cu realitatea economică. În multe orașe și comune, impozitele erau mult mai mici decât prețul real al proprietăților. Diferențele între localități erau mari și inechitabile: un proprietar plătea mult mai puțin sau mult mai mult doar pentru că sistemul de evaluare era învechit. România era printre țările cu cele mai scăzute venituri din impozitarea proprietății din UE, iar autoritățile locale pierdeau venituri importante. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Schimbarea este parte din reformele asumate și în planurile cu Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest lucru pentru buzunarul tău? Până la 1 ianuarie 2027, autoritățile vor pregăti un sistem automat prin care să fie evaluate proprietățile la valoarea lor reală de piață. În perioada tranzitorie, inclusiv 2026, se folosesc valori actualizate mai aproape de realitate, ca o etapă de pregătire. Impactul va fi diferit de la o localitate la alta. În orașele unde prețurile imobiliare sunt mari, ca București, Cluj sau Constanța, impozitul poate crește mai semnificativ. În zonele rurale sau în orașele cu piață imobiliară mai slabă, diferența poate fi mai mică sau chiar poate scădea. Guvernul nu a spus cât va plăti fiecare proprietar în parte din 2027, dar estimările arată că impozitele vor fi mai aproape de valoarea reală a proprietății. În ce privește valoarea impozitelor, Guvernul transmite că în unele cazuri majorarea poate fi mult mai mare decât media estimată, de 70-80%. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă în situaţii punctuale pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează Guvernul. Executivul estimează că majorarea impozitelor pe proprietate va aduce cu 30% mai multe venituri la buget din această sursă decât anul trecut. Vorbim despre 3,7 miliarde de lei în plus. Guvernul spune că banii vor rămâne la primării și, în acest fel, autoritățile locale nu vor mai primi sume la fel de mari de la bugetul național ca în trecut. Ce va fi în 2026? Pentru 2026, autoritățile au actualizat deja baza de calcul a impozitului, ca o etapă pregătitoare până la trecerea completă la valoarea de piață. Aceasta a dus, în unele cazuri, la creșteri semnificative ale impozitului plătit deja în 2026. Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili; – facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a discutat cu vicepremierii bugetul pe 2026. Executivul vrea angajarea răspunderii pe pachetul fiscal numărul 3 până la finele lunii Haosul impozitării lui Bolojan se generalizează. Un bucureștean are de plătit un impozit de 300 ori mai mare, altul de 170 ori mai mare. Revolte la ghișeu Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026
Ilie Bolojan, mesaj de Anul Nou: Dumnezeu să aibă în pază toți românii de pretutindeni
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj pe Facebook de Anul Nou adresat românilor din țară și din diaspora, în care a subliniat importanța solidarității, a responsabilității și a încrederii în anul care urmează. În mesajul său, șeful Guvernului a arătat că anul care se încheie a fost unul dificil, marcat de decizii necesare pentru stabilizarea finanțelor publice și corectarea unor neajunsuri acumulate în timp. Ilie Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în susținerea familiilor, pentru răbdarea demonstrată și pentru sacrificiile făcute într-o perioadă complicată. Premierul și-a exprimat încrederea că anul viitor va aduce oportunitatea de a depăși greutățile și de a construi o Românie mai echilibrată, în care fiecare cetățean să își poată clădi un viitor mai bun. Mesajul a pus accent pe ideea de unitate și pe nevoia de a merge mai departe împreună, cu responsabilitate și speranță. În încheiere, Ilie Bolojan le-a urat românilor multă sănătate și împliniri în noul an și a transmis un gând special către românii de pretutindeni, invocând protecția divină asupra tuturor.
Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume
Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, anunțată public în data de 22 decembrie 2025, nu a fost anunțată oficial de Guvern, care pare că refuză să parcurgă procedurile legale obligatorii de constatare a încetării mandatului și de declarare a vacanței funcției, notează edupedu.ro. Astfel, în lipsa acestor pași, nu a fost emis niciun decret prezidențial și nu a fost publicat niciun act în Monitorul Oficial, deși Codul administrativ stabilește termene clare și imperative pentru fiecare etapă, precizează sursa citată. Surse Gândul spun că premierul Ilie Bolojan a anunțat, recent, ce se va întâmpla în perioada următoare, la nivelul Guvernului pe care îl conduce. Astfel, după demisia lui Daniel David, un nou ministru al Educației va fi numit abia la început de 2026. Premierul României, Ilie Bolojan / FOTO – Profimedia Conform Codului administrativ, articolul 42 „funcția de membru al Guvernului încetează în următoarele cazuri: a) revocare; b) demisie”. Legea nu condiționează încetarea funcției de emiterea unui decret sau de publicarea în Monitorul Oficial, ci de intervenirea faptului juridic al demisiei. În cazul de față, Daniel David a anunțat public demisia și a confirmat depunerea acesteia în scris la cabinetul prim-ministrului Ilie Bolojan, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege. Codul administrativ prevede explicit mecanismul demisiei, în articolul 45: „Demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii”. Așadar, calitatea de membru al Guvernului a încetat pentru Daniel David pe 22 decembrie 2025, cu 8 zile în urmă. În acest context, obligațiile Guvernului sunt strict procedurale. Codul administrativ stabilește că „prim-ministrul îi transmite Președintelui României propunerea de constatare a vacanței funcției în termen de 5 zile de la data la care intervine un caz de încetare a funcției de membru al Guvernului”, conform articolului 43 alin. 2. Ulterior, „Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea funcției și declară funcția vacantă”, conform art. 43 alin. 1. Aceste termene sunt imperative și nu lasă loc de interpretare politică sau de amânare discreționară. În cazul Ministerului Educației și Cercetării, acest lanț procedural a fost întrerupt la nivelul Guvernului. Deși demisia a fost anunțată public și confirmată oficial de ministru, până acum nici Guvernul și nici Administrația Prezidențială nu au emis și publicat în Monitorul Oficial decretul de vacantare. Iar acest fapt, că nu există un ministru interimar al Educației, însă, lasă conducerea administrativă a Ministerului Educației și Cercetării la unul dintre secretarii de stat și la secretarul general al instituției. Cel mai probabil, este vorba despre Gigel Paraschiv, prezent la ședințele de guvern de săptămâna trecută și de Ioana Lazăr. Secretarul general și secretarii de stat pot exercita atribuții curente și pot semna acte administrative în baza delegărilor interne, însă aceștia nu pot substitui un membru al Guvernului și nu pot asuma decizii politice sau acte normative cu impact strategic. Între timp, fostul ministrul Daniel David nu a revenit încă pe postul de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe al cărei site apare încă „autosuspendat”, instituția fiind condusă în continuare interimar de profesorul Adrian Petroșel. Prin urmare, dacă decretele de constatare a vacantării funcției și de numire a unui interimar nu apar în Monitorul Oficial nici pe 31 decembrie 2025, Educația și Cercetarea încheie anul fără ministru sau interimar.
Guvernul României, ședință astăzi pe tema modificărilor din legislație privind combaterea hărțuirii și violenței la locul de muncă
Guvernul României anunță o agendă încărcată pentru ședința de joi. Sunt prevăzute în dezbatere proiecte care vizează actualizarea legislației privind prevenirea hărțuirii și violenței la locul de muncă, reorganizarea Gărzii de Mediu și aprobarea depășirii unor limite de plăți la Senatul României, Ministerul Energiei și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Proiectul care modifică Legea securității și sănătății în muncă 319/2006 introduce obligații suplimentare pentru angajatori în direcția prevenirii violenței și hărțuirii în toate formele lor. Documentul care va fi discutat include sancțiuni contravenționale între 3500 și 7000 de lei pentru nerespectarea acestor obligații. Modificările propuse pentru Codul muncii clarifică noțiunile de violență și hărțuire în relațiile de muncă și definesc principii generale de protecție la locul de muncă. Proiectul extinde protecția angajaților în mai multe tipuri de activități și introduce sancțiuni cu rol disuasiv, astfel încât drepturile salariaților să rămână protejate. Controlul aplicării acestor reguli revine Inspecției Muncii. Un alt proiect modifică Legea 108/1999 privind organizarea Inspecției Muncii și stabilește că inspectorii nu au obligația de a păstra confidențială identitatea persoanei care depune o sesizare privind discriminarea sau hărțuirea la locul de muncă. Pe ordinea de zi se află și memorandumuri care privesc aprobarea semnării Convenției pentru crearea unei Comisii Internaționale referitoare la cererile de despăgubiri pentru Ucraina. Guvernul analizează și aderarea României la Agenția Europeană pentru cerințe educaționale speciale și educație incluzivă EASNIE. Un alt proiect de lege este cel care transpune Directiva europeană ESAP, cu scopul creării unui punct unic de acces la informații pentru servicii financiare, piețe de capital, durabilitate. Pe agendă apare și proiectul de ratificare a Acordului de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și membrii Organizației statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de altă parte, semnat la Apia, Samoa, pe 15 noiembrie 2023. Guvernul dezbate și o ordonanță de urgență care permite alocarea de fonduri din bugetul de stat pentru operatori economici ce gestionează infrastructură aeroportuară. Un alt act normativ prorogă termene pentru menținerea facilităților de transport intern destinate veteranilor de război, văduvelor de război și pensionarilor. Executivul analizează și desființarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, aflată în subordinea Guvernului. Este în dezbatere ca activitatea acestuia să treacă la Ministerul Culturii prin fuziune prin absorbție. În agendă apar și măsuri pentru consolidarea incluziunii sociale, între care înființarea Comisiei naționale privind incluziunea socială CNIS, cu reprezentanți ai instituțiilor relevante. Tot pe ordinea de zi se află mai multe proiecte de hotărâre pentru investiții precum „Modernizare DN 28B Târgu Frumos Botoșani”, „Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă București”, „Varianta de ocolire Gura Humorului”, „Autostrada de centură București”, „Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno bulgar al Dunării”. Guvernul analizează și schimbări privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu.
Curtea Constituțională analizează astăzi contestația AUR asupra legii care majorează taxele locale
Curtea Constituțională analizează astăzi sesizarea depusă de AUR la legea din al doilea pachet de măsuri fiscal bugetare, care prevede creșteri ale taxelor locale, inclusiv majorări de până la 80% pentru locuințe și aplicarea principiului „poluatorul plătește” în cazul impozitelor auto. Ședința CCR este programată la ora 10.00. Instituția stabilise inițial data de 21 ianuarie 2026 pentru această discuție, însă Guvernul a cerut devansarea termenului. Pe 18 noiembrie, Parlamentul a aprobat din nou actul normativ, după reexaminarea cerută de CCR, iar forma actuală include aceleași prevederi privind creșterile impozitelor locale. Executivul și-a asumat răspunderea asupra legii în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului din 1 septembrie 2025. Documentul stabilește un pachet amplu de măsuri pentru o folosirea mai bună a resurselor publice. Articolele considerate neconstituționale, cele legate de testele poligraf, au fost eliminate. Noile taxe ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Guvernul și a angajat răspunderea pe 1 septembrie, iar pe 9 septembrie legea a ajuns la președinte pentru promulgare. Partidul AUR a depus contestația la CCR pe 8 septembrie. Actul normativ ar trebui să includă o gestionare mai responsabilă a zonelor cu posibilă optimizare fiscală, un tratament egal pentru contribuabili, restructurarea unor facilități depășite în contextul unui deficit ridicat, o reașezare a modului de calcul pentru impozitele locale. Legea introduce și reguli noi pentru firmele plătitoare de impozit pe profit. Mai mult, stabilește criterii pentru o folosire mai eficientă a fondurilor publice alocate serviciilor oferite de autorități centrale, locale și instituții de interes național. Obiectivul final ar fi creșterea transparenței și a sustenabilității în administrarea banilor publici. Un alt lucru important de menționat despre pachet este taxa de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene, cu o valoare de până la 150 de euro. Această taxă fusese planificată pentru toamna acestui an, însă termenul din lege, 1 noiembrie 2025, a fost depășit, astfel că data de aplicare devine 1 ianuarie 2026. Singurele articole retrase sunt cele declarate neconstituționale de CCR, cele referitoare la testele poligraf pentru angajații ANAF, ONJN și Autorității Vamale. Premierul României, Ilie Bolojan, a confirmat că, odată cu adoptarea legii, impozitele pe proprietate și taxele auto pentru persoanele fizice vor crește chiar de la începutul anului viitor. Premierul a justificat aceste măsuri prin faptul că e necesară reducerea deficitului bugetar și a închiderii breșelor fiscale provocate de pierderile din TVA și insolvențele artificiale.
Consiliul Concurenței vrea să mai relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România
Consiliul Concurenței și Guvernul lucrează la o „raționalizare” a regulilor privind controlul investitorilor străini, a anunțat, vineri, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. În acest fel, statul român se va concentra doar pe operațiunile care pot reprezenta un risc pentru securitatea națională, în timp ce tranzacțiile de rutină ar putea fi aprobate mai repede sau nu ar mai avea nevoie de aprobare. După 3 ani de aplicare a regimului tot mai strict de verificare a investițiilor, care a mutat controlul de la CSAT la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), Consiliul Concurenței și Guvenul vor să relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România. În prezent, SRI și SIE participă ca „invitați permanenți” și furnizează evaluări de risc pentru tranzacțiile din domenii sensibile, însă sistemul a devenit mult prea încărcat. Anul trecut au fost verificate aproximativ 500 de operațiuni, deși doar câteva ar fi pus probleme pentru secruitatea națională. Modelul actual de control a dus la birocrație, costuri mari și întârzieri pentru investițiile de rutină. Bogdan Chirițoiu spune că este nevoie de un mecanism prin intermediul căruia să fie triate operațiunile care ridică probleme de securitate națională de cele neproblematice. Președintele instituției a menționat că se încearcă simplificarea procedurilor pentru înființarea de noi puncte de producție industrială în România și spune că va fi creat un mecanism pentru zona de servicii. „Împreună cu Guvernul, pregătim o raționalizare, aș spune, a regulilor privind controlul investitorilor străini care sunt desigur necesare în actualul context geostrategic. Dar după 3 ani de aplicare a mecanismului putem găsi variante ca să fie mai puțin intruziv. Anul trecut ne-am uitat la 500 de operațiuni și am avut probleme cu câteva dintre ele. Deci, trebuie să găsim un mecanism și lucrăm acum, chiar acum e o ședință la Guvern, să găsim o variantă în care să ne putem concentra pe acele operațiuni care chiar ridică probleme de securitate națională și să trecem mai ușor sau poate chiar deloc să nu mai trebuiască să aprobăm operațiunile care sunt de rutină, care sunt neproblematice”, a spus Chirițoiu. Falimentele din asigurări, în vizorul Consiliului Concurenței De asemenea, Bogdan Chirițoiu a susținut că în curând va apărea o nouă lege a RCA. Acesta a spus că lucrează de mai mulți ani cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a convinge Guvernul și Parlamentul să îmbunătățească legislația RCA ca să evite problemele din ultima perioadă care au dus la intervențiile statului. „Împreună cu ASF, lucrăm de câțiva ani, ne străduim să convingem legiuitorii, adică Guvernul și Parlamentul, să îmbunătățim legislația RCA. Suntem aproape. Cu un pic de efort o să scoatem o lege mai bună, care să evite problemele care au existat în ultima vreme în zona de RCA și care au dus la necesitatea intervenției statului prin plafonare”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consiliul Concurenței analizează preluarea NAPOLACT de către Bonafarm, după ce s-au ridicat mai multe semne de întrebare privind securitatea națională Președintele Consiliului Concurenței, AVERTISMENT despre ofertele de energie electrică la clienții casnici: „Pui presiune pe furnizorul tău”