Bolojan atacă la CCR decizia ÎCCJ: Justiția nu poate decide cum se împart banii publici
Premierul Ilie Bolojan spune că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”. De ce a decis Guvernul să sesizeze Curtea Constituțională „Sarcinea puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, pentru că, potrivit legii 500 din 2002 privind finanțele publice și codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând guvernul să aloce sume pentru un singur sector, e vorba de plată a restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a spus Ilie Bolojan. Miza conflictului: aproape 8 miliarde de lei și penalități uriașe Bolojan a reamintit că la finalul lunii martie, ICCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Guvernul a constatat, însă, că Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către instanță este 9 iulie. „Prima instanță a stabilit, în afară acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afară a amenzilor și altor aspecte de genul acesta, stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte, mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei. Deci, o sentință, de un anumit tip, declanșează alte efecte bugetare”, a mai psus Bolojan, după ședința de Guvern. Guvernul avertizează asupra unui precedent cu impact asupra bugetului de stat Premierul reamintește că din data de 16 noiembrie 2023, când Ordonanța de Urgență 99 a intrezis expres conducătorilor de instituții publice, care au calitatea de ordonatori de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare, peste cele prăvăzute de legislația specifică, în zona de justiție, au fost, ulterior acestei date, astfel de decizii, „deși ele sunt sub sancțiunea anulării de drept acestor sume”. „O instanță ne poate obliga… poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat, deși modificarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului. Ministerul de Finanțe, care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat și, la propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat astăzi (joi – n.r.) decizia de a asesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi la Curte această sesizare”, afirmă premierul. Precedent periculos Acesta atrage atenția că, dincolo de această dimensiune constituțională, o astfel de soluție este „un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite”, pentru că, dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu-i s-au alocat sumele, așa cum consideră de cuvință, ar putea obține, pe calea conteciosului administrativ, obligarea Ministerului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalitații. „În condițiile în care noi avem, prin buget, angajamente legate de instituțiile europene, angajamente legate de păstrarea unor echilibre bugetare, încadrarea în ținta de deficit, ieșirea din această procedură de deficit excesiv, alocarea preferențială în bază a unei hotărări judecătorești, deschiderea unor așa zise rectificări, care sunt efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabilește cum se modifică bugetul de stat, și, dat fiind situația în care suntem, practic, dacă ar aparea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că, gândiți-vă, Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare, nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de legea, deși neexecutarea atrage niște penalitații enorme, doar din adunarea acestor penalități ne dăm seama în ce zonă ne ducem. Procedura legii care permite aprobarea și rectificarea bugetului prevede cât se poate de clar că rectificarea poate fi făcută numai după elaborarea și publicarea de către Ministerul Finanțelor a raportului privind execuția bugetară pe primul semestru. Deci nu poate fi făcută mai repede”, explică Ilie Bolojan. De asemenea, sursele de finanțare fiind inexistente, ar impune că alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor.
Guvernul a analizat stadiul proiectelor nucleare de la Cernavodă împreună cu AtkinsRealis Canada
Guvernul României a avut joi o întrevedere la Palatul Victoria cu reprezentanții companiei AtkinsRealis Canada, în cadrul căreia au fost discutate proiectele majore de la Centrala Nucleară Cernavodă, respectiv retehnologizarea Unității 1 și pregătirea reactoarelor 3 și 4. Potrivit unui comunicat de presă, întâlnirea a vizat stadiul investițiilor și pașii pentru implementarea acestora. Guvernul a transmis că proiectul Unității 1 se desfășoară conform calendarului stabilit, iar partea canadiană a confirmat acest aspect. În cadrul discuțiilor, reprezentanții companiei au vorbit despre cât contează investiția pentru România. Ei au spus că aceasta va contribui la securitatea energetică și la reducerea emisiilor de carbon. În comunicat se arată că proiectul este considerat unul strategic, cu un mare impact pe termen lung asupra producției de energie curată. În același timp, a fost analizat și stadiul pregătirii pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Ministerul Energiei a transmis deja prenotificarea către Comisia Europeană pentru accesarea ajutorului de stat, urmând ca notificarea oficială să fie depusă în perioada următoare. Premierul interimar Ilie Bolojan a dat asigurări că toate instituțiile implicate vor colabora în folosul acestei investiții. Acesta a declarat: „De multă vreme vorbim despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă la viitor. Vrem ca acest proiect să fie un succes și să vorbim despre el la timpul prezent”. Guvernul a spus că proiectele de la Cernavodă sunt importante pentru securitatea energetică a țării și producția de energie în bandă. Totodată, se menționează că România are o experiență de peste 40 de ani în domeniul energiei nucleare și ocupă poziții importante la nivel internațional în acest sector. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Mihai Jurca, secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi, consilierul de stat Raul Gutin și secretarul general al Ministerului Energiei Sorin Elisei.
Guvernul aprobă semnarea unui acord cu Ucraina pentru dezvoltarea infrastructurii strategice rutiere
„Memorandumul aprobat de Guvern are ca obiect aprobarea negocierii și semnării „Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind aspectele referitoare la construirea, modernizarea, exploatarea, întreținerea și repararea infrastructurilor de transport de interes strategic din ambele state între localitățile Pașcani (România) și Tărășeni (Ucraina)”, se arată în comunicatul de presă emis de Guvern privind actele normative adoptate în ședința de joi. Proiectele din cadrul acordului Acordul interguvernamental stabilește cadrul juridic necesar pentru implementarea coordonată a mai multor proiecte rutiere majore aflate pe teritoriul ambelor state. Investițiile incluse în acord fac parte din coridorul strategic Tărășeni – Siret – Moțca – Ungheni – Berești, considerat un traseu prioritar de conectivitate între Uniunea Europeană și partenerii estici. Acordul aprobat stabilește cadrul juridic necesar pentru realizarea investițiilor: Autostrada Pașcani – Suceava, Drumul Expres Suceava – Siret, modernizarea infrastructurii rutiere din zona punctului de trecere a frontierei Siret–Porubne, precum și modernizarea secțiunii M19 de pe teritoriul Ucrainei, între punctul de frontieră și localitatea Tărășeni. „Acordul stabilește responsabilitățile părților privind finanțarea, proiectarea, execuția, exploatarea, întreținerea și administrarea infrastructurilor de transport de interes strategic, inclusiv în ceea ce privește implementarea unor lucrări de către partea română pe teritoriul Ucrainei”, se mai arată în comunicatul de presă emis de Guvern. Formarea unei Comisii mixte de control Semnarea acordului vine ca urmare a implementării prevederilor Regulamentului (UE) 2025/1106, care instituie Programul european SAFE. Acordul prevede și înființarea unei Comisii Mixte care va coordona direct implementarea proiectelor. De asemenea, au fost stabilite mecanismele de cooperare instituțională, procedurile pentru audit tehnic și financiar, precum și și normele necesare pentru asigurarea interoperabilității.
Ce l-a scos din sărite pe Bolojan în Vrancea
Întrebat de ziariști cum a fost posibil ca România să nu reușească să îndeplinească 38 dintre cele 50 de jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în cele 11 luni de când este premier, Ilie Bolojan a catalogat întrebarea drept „tendențioasă” și a reacționat vizibil iritat. „Întrebarea este tendențioasă. În Parlament trebuie să meargă nouă proiecte de legi. Celelalte jaloane se rezolvă prin ordine de ministru și hotărâri de guvern”, a declarat Bolojan, potrivit sursei citate. Bolojan: Ministerele au avut timp să rezolve jaloanele Premierul susține că problemele majore sunt cele care țin de componenta parlamentară și că ministerele responsabile au avut timpul necesar pentru a rezolva reformele asumate. „Problemele importante sunt cele pe componenta parlamentară. Fiecare minister coordonator de reformă a avut posibilitatea să rezolve jaloanele în perioada în care a considerat de cuviință. Nu vor fi probleme pe îndeplinirea jaloanelor care țin de Guvernul României”, a mai spus acesta. Conferința de presă s-a încheiat la scurt timp după schimbul de replici cu jurnaliștii. Miliarde de euro blocate în PNRR Potrivit informațiilor prezentate de Gândul, România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro, sumă brută, prin cererile de plată 5 și 6 din PNRR, sub formă de granturi și împrumuturi. Aceeași sursă notează că neîndeplinirea jaloanelor ar putea aduce penalizări estimate la peste 15 miliarde de euro, sumă mai mare decât fondurile care ar mai putea fi încasate prin program.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului sugerează că șeful Vămilor a fost arestat de DNA pentru că făcea reforme. Procurorii l-au ridicat pentru mită
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că şeful Autorităţii Vamale Române (AVR), Mihai Savin, reţinut de procurori, a avut rezultate remarcabile în fruntea acestei instituţii, care se afla în plină desfăşurare un proces de reorganizare. Acesta a fost plasat sub control judiciar, după ce fusese reținut de dimineață, sub acuzația de fals şi uz de fals, în legătură cu semnarea unor ordine de deplasare. Ioana Ene Dogioiu fusese întrebată de jurnaliști care este reacţia Guvernului în legătură cu acest caz, în contextul în care Mihai Savin a fost numit în această funcţie de către premierul Ilie Bolojan, pe 26 ianuarie 2026, odată cu eliberarea din funcţie a fostului preşedinte, Bogdan Bălan. Mihai Savin (s) „În egală măsură, şi fără ca prin asta să încerc în vreun fel să fac vreun comentariu asupra acuzaţiilor care i-au fost aduse şi care vor fi soluţionate de organele competente, vreau să vă spun că mandatul domnului Mihai Savin, până acum, a fost un mandat cu rezultate, chiar dacă mai puţin cunoscute public, remarcabile. Şi nu ştiu dacă are legătură cu ce i se întâmplă acum, chiar nu ştiu, (…) dar era în plină desfăşurare un proces de reorganizare a Autorităţii Vamale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Mihai Savin, plasat sub control judiciar Procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) au anunțat astăzi că l-a pus sub acuzare pe Mihai Savin, pentru fals intelectual, uz de fals și complicitate la uz de fals. După ce l-au reținut, procurorii SUPC l-au plasat pe Savin sub măsura preventivă a controlului judiciar. „Din probatoriul administrat în cauză, a rezultat, ca situație de fapt, că în data de 24.03.2026, doi dintre inculpați, unul având calitatea de director executiv în cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală Galați și celălalt având calitatea de președinte al Autorității Vamale Române, au falsificat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, două înscrisuri oficiale, atestând, în mod nereal, cu prilejul întocmirii lor, existența unei așa zise situații operative, cu grad ridicat de risc, precum și a unei misiuni fictive, ce ar fi fost realizată în data de 18.03.2026, în intervalul orar 15:00 – 21:00, în raza teritorială de competență, documente menite să justifice comiterea unor contravenții, în cursul aceleiași zile, în condițiile art. 61 alin. 1 și 2 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, de către cel de-al treilea inculpat, având calitatea de consilier în cadrul Autorității Vamale Române. Ulterior, înscrisurile oficiale falsificate au fost utilizate de către cel din urmă inculpat, în deplină cunoștință de cauză, în fața Judecătoriei Slobozia, în vederea producerii unor consecințe de ordin juridic, respectiv în vederea anulării sancțiunilor contravenționale dispuse împotriva sa, conform procesului-verbal întocmit la data de 18.03.2026, de către poliția rutieră”, au comunicat SUPC. Anchetatorii îl suspectează pe Savin și-ar fi pus un consilier să falsifice documentele de serviciu după ce s-a deplasat cu girofarul, relatează surse judiciare, care mai precizează că acestuia i-a fost aplicată măsura controlului judiciar și nu propunerea de arestare preventivă, având în vedere proporționalitatea faptelor. De asemenea, tot în acest caz, consilierul său și o altă persoană au primit aceeași măsură preventivă a controlului judiciar. Înainte de a prelua conducerea instituției, Mihai Savin a ocupat funcția de vicepreședinte al AVR. Anterior, Savin a fost director în cadrul Apa Nova Bucureşti/Veolia România, director general la Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (iulie 2019 – ianuarie 2020), director general la Compania Municipală Managementul Transportului, Bucureşti (martie 2020 – iulie 2020), director general la Termoficare Prahova, Ploieşti (martie 2022 – noiembrie 2022). Autorul mai recomandă: PSD îi cere lui Ilie Bolojan să demisioneze, după ce omul pe care l-a numit în fruntea vămilor a fost reținut pentru corupție Șeful Vămilor din România, numit în funcție de Ilie Bolojan, a fost reținut de procurori. Acesta este implicat într-un dosar de fals și uz de fals
Guvernul României lansează program de sprijin pentru fertilizare in vitro destinat cuplurilor infertile
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat joi, după ședința de Guvern, adoptarea unui nou program social dedicat sprijinirii natalității și tratării infertilității, prin finanțarea procedurilor de fertilizare in vitro pentru cupluri și femei singure. Măsura face parte dintr-un program național valabil în perioada 2026-2030 și vizează sprijinirea persoanelor afectate de infertilitate, o problemă medicală care, potrivit datelor prezentate, afectează între 10 și 15% dintre cuplurile aflate la vârstă reproductivă din România. „Cel de-al doilea act normativ pe care vreau să vi-l supun atenției este o hotărâre de guvern prin care a fost aprobat Programul Social de Interes Național pentru susținerea cuplurilor și a persoanelor singure în vederea creșterii natalității, e valabil pentru perioada 2026-2030, Programul Fertilizarea in Vitro. Programul are ca obiectiv sprijinirea familiilor sau femeilor singure care se confruntă cu infertilitatea, o problemă medicală care afectează aproximativ 10-15% dintre cuplurile de vârstă reproductivă din România”, a declarat Dogioiu. Programul se adresează atât cuplurilor infertile, căsătorite sau nu, cât și femeilor singure cu vârste între 24 și 42 de ani. Sprijinul financiar este acordat sub formă de vouchere digitale. „Beneficiarii sunt cupluri infertile căsătorite sau nu, precum și femei singure cu vârsta între 24 și 42 de ani. Acești beneficiari vor primi două vouchere digitale în valoare totală de 15.000 lei, 5.000 lei pentru achiziția de medicamente specifice și 10.000 lei pentru proceduri medicale de fertilizare in vitro”, a explicat purtătorul de cuvânt. Aceasta a precizat că ajutorul nu va fi impozitat și va putea fi acordat de mai multe ori, în funcție de criteriile programului și de fondurile disponibile. „Sprijinul este neimpozabil și poate fi acordat de maximum 3 ori aceluiași beneficiar, în limita fondurilor disponibile. Numărul maxim de beneficiari ai programului este stabilit anual”, a mai spus Dogioiu. Înscrierea în program se va face digital, printr-o platformă online dedicată. Procedurile administrative urmează să fie detaliate în perioada următoare. „Documentele vor fi depuse online printr-o platformă digitală dedicată. Normele metodologice, inclusiv documentele necesare și modalitatea concretă de aplicare, vor fi publicate în termen de 90 de zile de la apariția hotărârii de guvern în Monitorul Oficial”, a precizat Dogioiu. „Am propus prelungirea programului național pentru susținerea fertilizării in vitro până în 2030. Pentru că sunt oameni care așteaptă ani de zile. Care încearcă, care speră. Și, de multe ori, suferă în tăcere. Pentru ei, statul trebuie să fie un sprijin real”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, conform unui comunicat transmis. Prin această inițiativă, Guvernul dorește combaterea declinului demografic și facilitarea accesului la tratamente pentru persoanele afectate de infertilitate, se mai anunță în comunicat. Programul are, în același timp, un rol important în creșterea nivelului de conștientizare privind infertilitatea. România se confruntă cu o scădere rapidă a natalității.
Ilie Bolojan despre scenariile după retragerea PSD din Guvern: În funcție de ceea ce va decide PSD într-o manieră sau alta, nu voi demisiona din funcția de premier”
Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat duminică seară, la B1 TV, că nu intenționează să demisioneze din funcția de premier, indiferent de decizia pe care o va lua PSD în ședința internă de luni. Întrebat care va fi strategia sa în contextul în care PSD își retrage sprijinul politic și urmează ședințe decisive în celelalte partide din coaliție, Bolojan a respins ideea că actuala criză politică ar avea la bază soluții de reformă diferite, prezentate de partenerii de guvernare. „După cum ați văzut în toate aceste zile, nu există niște critici legate de anumite lucruri care nu au fost respectate din planul de guvernare, legate de ce nu s-a făcut sau niște soluții care sunt propuse, care să îndrepte lucrurile. Dacă aș vedea că există o soluție, că ceva nu s-a făcut bine, care ar îndrepta lucrurile, dacă premierul Bolojan ar fi ținut banii țării strânși într-o anumită zonă și nu i-ar fi eliberat, dacă s-ar fi putut face niște reforme altele decât s-au făcut până acum, dacă ar fi fost niște soluții pe care PSD le-ar fi propus până acum, dar nu le-a propus niciodată, atunci credeți-mă că n-ar fi fost niciun fel de problemă ca să mă retrag din această funcție”, a spus premierul. El a declarat că, în absența unor propuneri alternative, consideră că are responsabilitatea de a continua guvernarea în contextul economic și politic dificil din prezent. „Asta cât se poate declara. Dar nu există soluții, n-au fost prezentate alte soluții și am această responsabilitate să asigur funcționarea guvernului pentru că avem niște provocări foarte importante pe o perioadă următoare”, a mai afirmat Ilie Bolojan. Ilie Bolojan a declarat totodată că decizia de a rămâne în funcție nu depinde de evoluția internă a PSD, ci de nevoia de a asigura stabilitatea guvernării în perioada următoare. „Deci, în funcție de ceea ce va decide PSD într-o manieră sau alta, nu voi demisiona din funcția de premier. Asta este prima chestiune”, a transmis el.
Guvernul României a organizat conferință la Palatul Victoria despre rolul României în reconstrucția Ucrainei
Guvernul României, împreună cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți la Palatul Victoria o conferința cu tema „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, în contextul situațiilor internaționale din prezent. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a discuta oportunitățile și responsabilitățile României în sprijinirea Ucrainei. Potrivit comunicatului oficial, discuțiile s-au concentrat pe evaluările privind nevoile de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, dar și pe modalitățile prin care România poate consolida contribuția sa în sectoare strategice. În cadrul conferinței s-a pus accent pe conturarea unui cadru de acțiune care să permită valorificarea poziției geografice și economice favorabile a României în sprijinul Ucrainei. „România continuă să fie un partener solid al Ucrainei, motiv pentru care ne dorim să participăm activ în programul de redresare și reconstrucție. Guvernul își propune să acționeze coordonat, atât la nivel național, cât și local, pentru a consolida implicarea instituțiilor publice și a facilita accesul companiilor românești pe piața ucraineană. Conturăm o viziune concretă și un calendar de acțiuni în vederea valorificării acestei oportunități pentru România, în contextul consolidării fiscale și al avantajului de proximitate”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului și reprezentant special al României pentru reconstrucția Ucrainei. Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a apreciat, în cadrul evenimentului, implicarea României în sprijinul Ucrainei de la începutul conflictului. Ea a punctat că este de foarte mare importanță potențialul companiilor românești în procesul de reconstrucție a țării vecine. „Companiile românești din industrii precum construcții, energie, logistică sau servicii digitale sunt bine poziționate pentru a contribui la această reconstrucție și a crea locuri de muncă și creștere economică acasă. Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România în valorificarea avantajului său competitiv și în transformarea lui într-un avantaj economic de durată”, a spus Anna Akhalkatsi. Reprezentantul Ministerului Energiei a spus că România are un rol important în creșterea securității energetice regionale, prin producția de gaze din Marea Neagră și capacitatea de stocare a Ucrainei. „Totodată, România extinde sprijinul acordat Ucrainei ca partener comercial în domeniul tranzacționării energiei electrice, precum și al interconectării active la nivel regional, prin dezvoltarea a două linii electrice aeriene între Cernăuți și Suceava și între Porubne și Siret”, a arătat oficialul. Ministerul Transporturilor a vorbit și el despre prioritățile României pentru reconstrucția Ucrainei, printre care modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea portului Constanța și creșterea capacității de tranzitare pe canalul Sulina. În cadrul evenimentului s-a discutat și despre rolul mediului privat, prin stimularea participării companiilor românești în proiectele de reconstrucție. „Printre modalitățile de sprijin financiar pentru demararea proiectelor de investiții se numără atât fondurile de coeziune, programul East-Invest, cât și o serie de platforme ale Băncii Mondiale”, a precizat Guvernul. La conferință au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale, ai patronatelor și ai mediului de afaceri, cu scopul de a defini o strategie clară de implicare a României în sprijinul reconstrucției Ucrainei.
Guvernul pregătește intervenția statului în companiile strategice și schimbă regulile pentru consumatori și agricultori
Guvernul a analizat, în primă lectură, un proiect de ordonanță care permite statului să intervină atunci când companii importante pentru economie ajung în dificultate. Actul normativ definește conceptul de „societate de interes strategic” și stabilește domeniile vizate, printre care industria extractivă, producția de oțel, aluminiu și ciment, industria de apărare, IT&C, transportul energiei și producția de energie electrică și gaze. Statul va avea prioritate Proiectul prevede inclusiv „instituirea dreptului de preempțiune de cumpărare al statului asupra unor active sau participații” și posibilitatea intervenției directe atunci când există riscul întreruperii activității unor capacități esențiale. Practic, statul își rezervă dreptul de a avea prioritate la cumpărarea unor active sau participații dacă astfel de companii sunt vândute sau se confruntă cu dificultăți financiare. De asemenea, autoritățile vor putea interveni direct pentru a evita oprirea unor capacități importante și vor introduce mecanisme de monitorizare a infrastructurilor critice, cu scopul de a evita pierderea unor industrii esențiale și de a reduce dependențele externe. Datoriile companiilor strategice ar putea fi preluate de stat Un alt proiect de ordonanță analizat de Guvern prevede extinderea rolului Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, care va putea prelua datoriile unor companii de la ANAF sau alte instituții. Este vorba despre datorii precum „impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri ale bugetului general consolidat”, inclusiv accesoriile acestora. Măsura are în vedere atât companii cu capital de stat, cât și firme declarate de interes strategic aflate în insolvență sau executare silită și urmărește recuperarea mai eficientă a datoriilor și protejarea intereselor statului. AAAS devine instituție centrală Guvernul a analizat și reorganizarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituția care gestionează activele și participațiile statului în diverse companii. Aceasta va deveni „organ central de specialitate, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului”, ceea ce îi întărește rolul în administrarea acestor active. Prin noile prevederi, AAAS va avea atribuții extinse, inclusiv în gestionarea bunurilor provenite din sancțiuni internaționale sau din recuperarea unor datorii. Instituția va fi finanțată integral de la bugetul de stat. Reguli noi pentru plata salariilor restante Executivul a analizat modificarea normelor privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, instrument prin care angajații își pot recupera salariile atunci când angajatorul intră în insolvență. Noile prevederi clarifică perioadele pentru care pot fi acordate sumele restante, acestea fiind diferențiate în funcție de situația angajatorului – insolvență sau concordat preventiv – precum și modul de calcul al drepturilor salariale acoperite din fond. Actul normativ stabilește și ce contribuții sociale pot fi plătite din acest fond, respectiv contribuția de asigurări sociale și cea de asigurări sociale de sănătate, în cazul angajaților afectați. În plus, sunt actualizate procedurile administrative și documentele necesare pentru acordarea plăților, astfel încât mecanismul să fie aplicat unitar și mai ușor în practică, în situațiile în care angajatorii nu își mai pot achita obligațiile salariale. Protecție mai mare pentru consumatori Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care actualizează regulile privind serviciile financiare, în special cele contractate la distanță. Noile prevederi obligă furnizorii să ofere „informații clare, accesibile și complete” despre costuri, condiții și riscuri, astfel încât consumatorii să poată lua decizii în cunoștință de cauză. În același timp, sunt introduse cerințe de transparență privind procesele decizionale automatizate, inclusiv în cazul personalizării prețurilor. Actul normativ prevede și obligația comercianților de a informa consumatorii cu privire la obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare oferite. Consumatorii vor beneficia de dreptul de retragere fără penalități și fără obligația de a justifica decizia, iar toate informațiile precontractuale trebuie furnizate într-un format „lizibil și ușor de înțeles”, pe un suport durabil. Măsurile se aplică în special contractelor încheiate la distanță, inclusiv online sau prin telefon, în cazul serviciilor financiare, și urmăresc alinierea legislației naționale la standardele europene. 620 de milioane de lei pentru motorina din agricultură Prin hotărâre de Guvern, Executivul a aprobat joi alocarea a 620 de milioane de lei pentru sprijinirea agricultorilor, prin schema de ajutor de stat care vizează reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Suma este destinată plăților aferente perioadei iulie–decembrie 2025. Pentru anul 2026, nivelul rambursării accizei este de 2,697 lei pe litru de motorină utilizat în lucrările agricole. Subvenția se acordă ca diferență între nivelul accizei standard, prevăzut de Codul Fiscal, și rata accizei reduse, care a fost stabilită la 106,72 lei pentru 1.000 de litri. Sprijinul vizează lucrările mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare, iar plățile vor fi efectuate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în limita bugetului aprobat. Cooperare militară și acorduri internaționale Guvernul a aprobat transmiterea către Parlament a unor proiecte de lege pentru ratificarea unor acorduri internaționale, procedură necesară pentru ca acestea să intre oficial în vigoare și să producă efecte juridice. Printre acestea se află un memorandum de cooperare militară între România și Egipt, care stabilește cadrul general pentru colaborare în domeniul apărării. Documentul urmărește „crearea unui canal de dialog politico-militar” și consolidarea relațiilor dintre cele două state. De asemenea, Executivul a transmis Parlamentului și un acord privind cooperarea regională în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor în Europa de Sud-Est, care vizează coordonarea între state în situații de urgență, precum cutremure, inundații sau alte crize majore. Schimbări administrative Executivul a adoptat și alte hotărâri, care privesc actualizarea valorii unor bunuri din domeniul public și transferul unor imobile între instituții. Totodată, a fost aprobată eliberarea din funcție a subprefectului județului Gorj, Iani Gârbaciu (PNL). Noul subprefect va fi numit de PSD. SAFE, amânat Proiectul de ordonanță de urgență privind punerea în aplicare a instrumentului european SAFE, destinat consolidării industriei de apărare, a fost amânat.
Sănătatea și Educația, din nou sacrificate de dragul Apărării. Cum arată Bugetul României în 2026 pentru domeniile-cheie
Comisiile reunite pentru buget din Parlament au început analiza sumelor alocate ministerelor și ordonatorilor principali de credite, pentru a face raportul necesar pentru plenul reunit. Chiar dacă joi va fi votul final pe proiectul de buget, sumele alocate pentru ministere sunt deja cunoscute, iar diferențele arată schimbarea de priorități din România. În cazul Apărării, alocările cresc spectaculos, în timp ce pentru alte domenii sensibile și cu nevoie mai mare de fonduri, precum Sănătatea, pierderile sunt notabile, iar Educația primește o creștere modestă, dar insuficientă. Unul dintre cele mai consistente bugete rămâne cel al Ministerului Apărării Naționale, care urcă de la 42,38 miliarde de lei, la 49,37 miliarde de lei, o creștere de 16,49%. Comparativ, în anii 2024, 2023 și 2022, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost de 42 miliarde de lei. În 2026, România continuă politica de majorare a cheltuielilor pentru apărare, într-un context regional tensionat și în linie cu angajamentele din cadrul NATO. Sursa: Ministerul Finanțelor Ministerul Sănătății pierde peste 3 miliarde de lei În contrast cu creșterea de la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății suferă una dintre cele mai mari tăieri din bugetul pe 2026. Alocarea scade de la 26,14 miliarde de lei la 22,78 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 12,87%, adică aproximativ 3 miliarde de lei mai puțin pentru sistemul sanitar. Reducerea apare în condițiile în care sectorul medical continuă să se confrunte cu deficit de personal și cu presiuni financiare mari pentru spitale și programe de sănătate. De altfel, bugetul pentru Sănătate în 2026 este cel mai scăzut din ultimii cinci ani. În 2022 și 2023, Ministerul Sănătății a primit 25 de miliarde de lei, iar în 2024, 24 de miliarde de lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Educația, creștere modestă în 2026 În cazul Ministerului Educației, bugetul ajunge la 64,78 miliarde de lei în 2026, în creștere cu 5,78% față de anul precedent, când alocarea era de 61,24 miliarde de lei. Deși este o majorare, ritmul este mult mai redus comparativ cu creșterile spectaculoase de la alte ministere. De asemenea, de-a lungul anilor, Educația a avut evoluții ale bugetului. În 2022, bugetul a fost de 58 de miliarde de lei, în 2023 de 59,7 miliarde de lei, iar în 2024 bugetul a fost de 61 miliarde de lei. Totuși, deși au existat evoluții, investițiile în educație rămân insuficiente pentru a acoperi nevoile sistemului și pentru a recupera subfinanțarea acumulată în ultimii ani. Sursa: Ministerul Finanțelor Niciun guvern nu a respectat ținta de 6% din PIB pentru Educație În cazul Educației, este de remarcat faptul că, potrivit Legii Educației, aprobată la începutul anului 2011, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, România ar fi trebuit să aloce anual 6% din PIB pentru acest sector. Prevederea nu a fost respectată niciodată de la adoptar, iar aplicarea ei a fost blocată prin Ordonanțe de Urgență și alocări reale scăzute. În 2021, Educația a înregistrat unul dintre cele mai mici procente alocate din ultimele decenii, aproximativ 2,5% din PIB. În 2026, alocarea de 64,78 miliarde de lei reprezintă aproximativ 3% din PIB, adică jumătate din ceea ce se voia în acea lege. În plus, în noua Lege a Educației din 2023 s-a renunțat la alocarea celor 6% din PIB și s-a trecut la o formulă care vizează alocarea a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, dar nici acest prag nu a fost atins integral în primele bugete de după adoptare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bugetul Ministerului Sănătății a primit aviz favorabil. Alexandru Rogobete: „Este un buget mai mare decât execuţia în anul 2025” Bugetul pe 2026 a fost adoptat, în cele din urmă, de Guvern. Bolojan a anunțat investiții, compensări pentru transportatori și creșterea salariului minim de la 1 iulie