USR a decis: nu va vota pentru învestirea Guvernului Tomac
Comitetul Politic al USR a decis că parlamentarii partidului nu vor vota pentru învestirea Guvernului Tomac. Anunțul a fost făcut vineri de președintele Dominic Fritz după consultarea liderilor USR. Anunțul nu reprezintă o surpriză. Anterior, consultările filialelor au arătat că membrii de partid nu agreează ideea unui guvern de tehnocrați. În plus, liderii USR cred că un Guvern Tomac ar putea reprezenta un paravan pentru PSD. De asemenea, premierul desemnat Eugen Tomac nu a inclus în propunerea sa de cabinet numele actualilor miniștri ai USR, așa cum a cerut Dominic Fritz. USR ca PNL O decizia similară au luat și liberalii. Joi, în urma ședinței Biroului Politic Național, PNL a decis, în unanimitate, că nu va vota guvernul Tomac. În urma celor două decizii, la care se adaugă reticența UDMR și refuzul AUR, proiectul Tomac pare să fie condamnat la eșec. Calculele s-au simplificat, situația s-a complicat Pentru ca un nou Guvern să fie învestit, sunt necesare minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. În total, Parlamentul are 464 de aleși. Configurația parlamentară arată astfel: PSD are 127 de parlamentari, după plecarea deputatului Victor Ponta la grupul Uniți pentru România, AUR are 90, PNL are 76, USR are 59, UDMR are 31, grupul minorităților naționale are 17, SOS România are 15, Uniți pentru România are 15, PACE – Întâi România are 11. În plus, sunt 23 de parlamentari neafiliați. O formulă PSD-PNL-USR-UDMR ar fi avut o majoritate clară pentru învestirea Guvernului. Prin deciziile PNL și USR de a nu vota Cabinetul Tomac, această variantă iese din calcul. În lipsa PNL și USR, situație devine mult mai complicată. Eugen Tomac ar avea nevoie, în primul rând, de voturile PSD și UDMR, la care ar trebui să se adauge minoritățile naționale, grupurile mai mici și o parte dintre parlamentarii neafiliați. Potrivit calculelor parlamentare, dacă PSD, UDMR, minoritățile naționale, Uniți pentru România, PACE – Întâi România și toți parlamentarii neafiliați ar vota disciplinat Cabinetul Tomac, premierul desemnat ar aduna 224 de voturi. Numărul este cu 9 sub pragul de 233 necesar pentru învestirea Guvernului. Pentru a trece de pragul majorității, Cabinetul Tomac ar avea nevoie și de voturi din partea unor „rebeli” de la PNL și USR. Premierul desemnat Eugen Tomac nu a discutat cu AUR și S.O.S. România, formațiuni care au împreună 105 parlamentari.
De la Dragă Stolo la sârma ghimpată sau cum încearcă Eugen Tomac să copieze lacrimile politice ale maestrului său, Traian Băsescu
Dacă Institutul Național pentru Fizica Pământului ar avea un seismograf care măsoară intensitatea lacrimilor din politică, cel mai probabil, cele care au însoțit celebra sintagmă „Dragă Stolo” ar deține recordul în materie de impact. Lacrimile lui Traian Băsescu sunt detaliul memorabil. Consecințele au rescris jocul politic intern vreme de 10 ani. 18 iunie 2018, Eugen Tomac devine președintele PMP Discipolul său, Eugen Tomac intră acum, 22 de ani mai târziu, în arhiva istoriei lacrimilor din politic cu povestea sârmei ghimpate de la frontiera Basarabiei cu România. „Dincolo este țara ta” Atât Băsescu în 2004, cât și Tomac în 2026 au abandonat pentru câteva minute discursul instituțional și au recurs la o poveste personală cu puternică încărcătură simbolică. După „Dragă Stolo” a urmat candidatura, campania și Președinția României. Între cele două episoade există diferențe majore de context, dar și o coincidență greu de ignorat: atât mentorul, cât și elevul său politic au ajuns să își propulseze ascensiunea politică printr-un discurs cu intense note emoționale în care biografia a augmentat strategia. „Eu când m-am născut n-a fost vina mea că părinții mei s-au născut la margine de Imperiu, iar viața mea e strict legată de România. Orice copil român născut în Basarabia are două opțiuni: se uită spre est sau spre vest” Este foarte greu să explici… Atunci când te apropii de sârma ghimpată și știi că dincolo este țara ta, nu poți traduce acest sentiment. Este o chestiune care te marchează. Pentru mine, acest moment a fost definitoriu”, a declarat premierul desemnat, în lacrimi, la interviul acordat în premieră pentru Antena 3. În plină campanie pentru cele 233 de voturi de care guvernul său are nevoie în Parlament pentru învestitură. Relația dintre cei doi nu este una conjuncturală. Parcursul instituțional și politic al lui Eugen Tomac se suprapune aproape integral cu perioada în care Traian Băsescu a exercitat influență asupra dreptei românești. De la Administrația Prezidențială (cooptat la Cotroceni în 2006) și pozițiile deținute în guvernele susținute de Băsescu și până la PMP, Tomac a însoțit pas cu pas cariera politică a fostului președinte, până la retragerea sa din PMP. Ce spun sociologii despre cum se jonglează cu emoțiile în politică Cercetătorii din domeniul comunicării politice au studiat modul în care liderii politici obțin susținere publică nu doar prin programe și argumente, ci și prin narațiuni personale, simboluri și emoții. De la Martha Nussbaum și George Marcus până la Drew Westen și George Lakoff, numeroși autori au descris modul în care experiențele biografice și poveștile cu încărcătură simbolică pot deveni instrumente de legitimare politică. „Emoțiile au jucat dintotdeauna un rol esențial în comportamentul politic, însă ascensiunea rețelelor sociale le-a amplificat vizibilitatea și utilizarea strategică, în special în timpul campaniilor electorale. În cadrul teoriei inteligenței afective (Marcus și colab., 2000) și al literaturii privind mobilizarea emoțională (Matthes, 2022; Nabi, 1999), furia se remarcă drept o emoție cu un puternic efect mobilizator, capabilă să reducă ambivalența, să crească implicarea politică și să consolideze loialitatea față de propriul grup”, scrie George Marcus în cartea sa „Inteligența emoțională și politica”. Martha Nussbaum studiază rolul emoțiilor în democrație în lucrarea sa „Emoțiile în politică” și analizează cum comunitățile politice au nevoie de emoții publice pentru a crea solidaritate și coeziune socială. Karin Wahl-Jorgensen vorbește, de asemenea, despre modul în care mass-media transformă emoțiile politicienilor în resurse de comunicare. Theodor Stolojan și-a anunțat pe 2 octombrie 2004 retragerea de la conducerea PNL și din cursa prezidențială. În imagine, Theodor Stolojan și Traian Basescu Plânsul explicit al liderilor în politica din România este relativ rar Totuși, deși politica românească este foarte conflictuală, plânsul explicit al liderilor este relativ rar. Presa a inventariat mai multe momente în care Băsescu a ales să nu-și reprime emoțiile: la confirmarea aderării României la UE, la Muzeul Holocaustului sau la unele ceremonii militare și comemorative. Din punct de vedere al notorietății, niciunul nu a depășit însă „Dragă Stolo”. Sunt momente în care și alți lideri politici au fost surprinși la limita de a izbucni în lacrimi în momente de criză din carieră sau în conjuncturi cu încărcătură emoțională. Este cazul lui Adrian Năstase, Crin Antonescu, Emil Constantinescu (celebrul „m-a învins sistemul), Victor Ponta, Viorica Dăncilă sau Mircea Geoană, în noaptea alegerilor din 2009. Cele mai multe sunt emoții spontane, care nu s-au transformat ulterior în capital politic. „Dragă Stolo”, momentul urmat de cea mai puternică acumulare de capital politic Lacrimile lui Băsescu din 2004 rămân în istoria contemporană ca fiind cele urmate de cea mai puternică acumulare de capital politic din istoria postdecembristă. Celebra sintagmă a fost rostită de Traian Băsescu pe 2 octombrie 2004, când liderul PNL, Theodor Stolojan, și-a anunțat, printre lacrimi, retragerea din cursa prezidențială și din viața politică din motive de sănătate. Acest moment a rămas un reper în politica românească, fiind analizat de presă și ulterior readus în discuție de-a lungul anilor în diverse contexte politice. Traian Băsescu i-a mulţumit lui Stolojan pentru „şansa” pe care i-a dat-o de a constitui Alianţa PNL-PD şi l-a asigurat că, dacă va rămâne cu sufletul alături de liberali şi democraţi, această formaţiune va câştiga alegerile. Pe atunci primar al Capitalei și în cărți pentru funcția de premier, Băsescu a vorbit printre lacrimi, pentru ca ulterior să candideze la președinție și să îl scoată din cursă pe Adrian Năstase. Practic, la mai puțin de 3 luni după momentul emoțional, pe 21 decembrie 2004, Băsescu se instala deja la Cotroceni și începea în forță primul său mandat. Iată discursul integral al lui Traian Băsescu: „Domnule preşedinte, dragă Stolo, Îţi mulţumesc că am făcut parte din Guvernul tău în 91-92, îţi mulțumesc pentru respectul pe care l-ai arătat colegilor mei din Partidul Democrat în calitate de co-președinte al Alianţei, îți mulțumesc pentru dorinţa de a da o speranţă românilor într-o altfel de Românie, îţi mulțumesc pentru șansa pe care mi-ai dat-o ca împreună să facem cea mai spectaculoasă construcţie politică a anului 2004. Am discutat mult, am hotărât împreună şi te asigur, în fața țării, că dacă vei rămâne cu sufletul alături de
Guvernul Tomac tot mai aproape de realitate
Premierul desemnat Eugen Tomac a confirmat o parte dintre numele pe care intenționează să le propună Parlamentului pentru viitorul Guvern. Negocierile pentru definitivarea echipei guvernamentale continuă. Lista include mai multe nume de consilieri prezidențiali, diplomați, foști demnitari, funcționari publici. Potrivit premierului desemnat Eugen Tomac, viitorul Executiv ar urma să aibă 3 vicepremieri. Unul dintre aceștia va fi ministrul Educației, urmând ca ceilalți doi să coordoneze domeniile economiei și digitalizării. Iată cum va arăta guvernul propus de premierul desemnat, potrivit Mediafax. Miniștrii confirmați și cei cu care încă se poartă negocieri. Sorin Costreie, propus la Educație și pentru funcția de vicepremier în Cabinetul Tomac Sorin Costreie este propunerea anunțată pentru Ministerul Educației. Ar urma să ocupe și una dintre cele 3 funcții de vicepremier din viitorul Executiv. Premierul desemnat a declarat că acesta a acceptat să preia portofoliul Educației și funcția de vicepremier, urmând să aibă atribuții care nu se vor limita strict la domeniul educației. Sorin Costreie, propus ca ministru al Educației în guvernul Tomac. Foto: Evz.ro Costreie este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din 17 noiembrie 2025. Potrivit Administrației Prezidențiale, este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Are specializări în filosofia matematicii, filosofia limbajului și filosofia științei. Înainte de numirea la Cotroceni, Costreie a avut o activitate îndelungată în mediul universitar. Potrivit CV-ului publicat de Universitatea din București, el este cadru didactic la Facultatea de Filosofie, unde lucrează din 1997. A fost implicat în diferite structuri universitare și rețele academice europene. CV-ul său mai menționează calitatea de președinte al UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe – și rolul de coordonator al alianței CIVIS la nivelul Universității din București. Luca Niculescu, propus ministru al Afacerilor Externe Luca Niculescu este propunerea confirmată pentru Ministerul Afacerilor Externe. Premierul desemnat a invocat, în declarațiile publice, rolul lui Niculescu în dosarul aderării României la OCDE, precizând că acesta a acceptat să facă parte din viitorul guvern. Luca Niculescu, ambasadorul român la Paris / Sursa: Facebook – Luca Niculescu Niculescu este în prezent secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit MAE, între 2016 și 2022 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Înainte de intrarea în diplomație, Luca Niculescu a avut o carieră prolifică în mass-media. A fost redactor-șef al RFI România și corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze. Dacă va fi validat de Parlament, Niculescu ar prelua Externele într-o perioadă în care dosarele principale ale României vizează aderarea la OCDE, relația cu partenerii europeni și euroatlantici, sprijinul pentru Republica Moldova și coordonarea pozițiilor de politică externă în contextul războiului din Ucraina. Dan Neculăescu, propus ministru al Apărării Dan Neculăescu este propunerea anunțată pentru Ministerul Apărării. Este reprezentant permanent al României la NATO din februarie 2022. Înainte de această funcție a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe. El este diplomat de carieră și lucrează în MAE din octombrie 2002, având rang diplomatic de ambasador. Biografia sa diplomatică include funcții legate de securitate, afaceri strategice, OSCE, neproliferare și controlul armamentelor. Potrivit NATO, Neculăescu a contribuit, în cariera sa diplomatică, la pregătirea unor summituri NATO și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României cu Statele Unite, Polonia și Turcia, în special pe dimensiunea de securitate. Teodor Dulceață, propus ministru al Mediului Teodor Dulceață este propunerea anunțată pentru Ministerul Mediului. Premierul desemnat a subliniat că Dulceață lucrează de mai mult de 10 ani în minister și că ocupă funcția de secretar general adjunct. Pagina Ministerului Mediului îl citează pe Teodor Dulceață drept secretar general adjunct. Potrivit CV-ului public, acesta a ocupat funcții în administrația publică și în structuri aflate în zona mediului, inclusiv la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Vladimir Ionaș, propus ministru al Dezvoltării Vladimir Ionaș (foto) este propunerea anunțată de Tomac pentru Ministerul Dezvoltării. Premierul desemnat a declarat că Ionaș a acceptat să facă parte din echipa pe care o va prezenta Parlamentului. Eugen Tomac a legat această propunere de tema reformei administrației și de relația cu autoritățile locale. Ionaș este de profesie sociolog și are o vastă experiență în sondaje de opinie, metodologie, comportament electoral, marketing și consultanță politică. Potrivit profilului publicat de Aspen Institute România, el a lucrat în cadrul Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde. A coordonat peste 1.000 de sondaje naționale și locale și a participat la proiectarea unor exit-polluri pentru alegeri prezidențiale, locale și parlamentare. Ionaș a fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului, unde s-a ocupat de teme de politică externă, relația cu societatea civilă, mediul academic și administrația publică. Este și președinte al organizației Roundtable on Ethnic Relations. Nicolae Istudor, propus ministru al Agriculturii Nicolae Istudor este propunerea anunțată de Eugen Tomac pentru Ministerul Agriculturii. Istudor este rector al ASE din martie 2016. A fost și prorector și profesor universitar doctor, cu activitate didactică în domenii precum logistica întreprinderilor agroalimentare, dezvoltare regională și rurală și burse de mărfuri agroalimentare. Între aprilie 2004 și ianuarie 2005, el a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu responsabilități în zona dezvoltării rurale și politicilor agricole. În perioada 2001–2004, a fost director general în același minister, cu atribuții privind managementul unităților agroalimentare, evaluarea, monitorizarea și controlul. Diana Morar, variantă pentru Ministerul Muncii La Ministerul Muncii poziția va fi ocupată de Diana Morar, avocată și fost deputat PNL în legislatura 2020–2024. Diana Morar a fost aleasă deputat în circumscripția Bistrița-Năsăud, pe listele PNL, mandatul său fiind validat în decembrie 2020. Activitatea sa politică a fost legată inițial de Partidul Național Liberal, iar în 2024 a trecut la Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, candidând ulterior din partea alianței Dreapta Unită. Înainte de mandatul parlamentar, Morar a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, în ianuarie 2020, în perioada Guvernului Orban. La acel moment, presa consemna că era avocat și că deținuse anterior funcția de consilier municipal PNL la Bistrița. Miniștri vehiculați / portofolii neconfirmate Ministerul Culturii –