Hamas confirmă că noul său lider militar a fost ucis în atacurile aeriene israeliene din Gaza
Conform unei declarații a Hamas, Mohammed Odeh a murit într-un atac aerian de marți, împreună cu soția sa și doi dintre copiii săi. Anterior, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunțat că armata israeliană l-a vizat și l-a ucis pe Odeh, relatează AP. Cel puțin cinci persoane, inclusiv Odeh și membrii familiei sale, au fost ucise și 12 au fost rănite în atacul de marți asupra unei piețe din orașul Gaza, au declarat spitalele locale. Atacul a avut loc în ajunul Eid al-Adha, o importantă sărbătoare musulmană. Alte atacuri au avut loc miercuri seara în oraș și au ucis cel puțin șapte persoane, inclusiv doi copii și o femeie. Peste 20 de persoane au fost rănite, inclusiv mai mulți copii, potrivit spitalului Shifa. Militanți Hamas, vizați de atacurile israeliene Armata israeliană a anunțat miercuri seară că a lansat atacuri în nordul Fâșiei Gaza, vizând doi militanți Hamas. Mii de oameni s-au adunat miercuri pentru înmormântarea comună a familiei lui Odeh în orașul Gaza. Participanții la înmormântare au acoperit cele patru cadavre cu steaguri verzi Hamas și au mărșăluit de la o moschee prin oraș, scandând și trăgând focuri de armă în aer. Unii purtau postere cu fotografia lui Odeh, inscripționate cu cuvintele „unul dintre șefii de stat major ai Brigăzilor Qassam”, referindu-se la aripa militară a Hamas. Hamas a condamnat atacul și a declarat că Odeh a fost activ în cadrul grupării timp de mai bine de trei decenii și a făcut parte din prima generație care a contribuit la înființarea aripii militare și armate a mișcării. Katz l-a numit pe Odeh „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, care a declanșat războiul de peste doi ani din Gaza. El a spus că este a patra oară când Israelul îl ucide pe șeful aripii militare a Hamas de la începutul războiului. Izz al-Din al-Haddad , fostul șef, a fost ucis pe 16 mai.
Fiul principalului negociator Hamas a fost ucis într-un atac israelian în timpul discuțiilor de pace de la Cairo
Azzam Al-Hayya, fiul lui Khalil Al-Hayya, a încetat din viață joi, din cauza rănilor suferite în urma unui atac israelian lansat miercuri noapte, notează Reuters. Khalil a supraviețuit mai multor tentative de asasinat de-a lungul anilor, însă în urma operațiunilor israeliene, patru din cei șapte fii ai săi au fost eliminați. În 2025, un atac israelian asupra conducerii Hamas din Doha s-a soldat cu moartea unui alt fiu al său, în timp ce doi dintre copiii săi au fost uciși în atacuri anterioare desfășurate în Gaza, în 2008 și 2014. Incidentul are loc în timp ce reprezentanți ai Hamas și ai altor facțiuni palestiniene poartă discuții în Cairo cu mediatorii regionali și cu trimisul special al Consiliului Păcii, Nickolay Mladenov, pentru implementarea planului de pace al administrației Trump. Khalil Al-Hayya a acuzat Israelul că încearcă să submineze eforturile de mediere. „Aceste atacuri și încălcări sioniste indică în mod clar că forțele de ocupație nu doresc să respecte un armistițiu sau prima fază”, a spus oficialul Hamas. În octombrie, Israel și gruparea militantă Hamas au convenit o încetare a focului care prevede retragerea trupelor israeliene din Gaza și începerea procesului de reconstrucție, în schimbul dezarmării Hamas. Cu toate acestea, dezarmarea Hamas și atacurile ocazionale ale Israelului pericliteză implementarea celei de-a doua faze a armistițiului. Potrivit autorităților sanitare din enclavă, cel puțin 830 de palestinieni au fost uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului.
Crin Antonescu: Europenii nu au ieșit cu miile în stradă după atacul asupra Israelului sau după moartea protestatarilor din Iran
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu a discutat despre situația actuală din Iran și care ar fi sursa evenimentelor tragice din Orientul Mijlociu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Crin Antonescu consideră că ceea ce se întâmplă astăzi în Iran s-ar datora acțiunilor groznice ale Hamasului din 7 octombrie. De asemenea, fostul lider PNL spune că criticile aduse de către Donald Trump la adresa ONU ar fi justificate. Acestea fiind, spune el, organizații ineficiente care se bazează pe contribuția principală a Statelor Unite. „Totuși, noi uităm că nebunia asta de acum, sigur, ea e milenară, dar vorbim de asta de acum, din Orient. A început printr-o acțiune odioasă, monstruoasă, criminală, coordonată de Iran, pentru că Hamasul este un proxy direct coordonat de Iran la 7 octombrie. Și că, deci, tot, inclusiv lucrurile greu de acceptat sau inacceptabile din Gaza, moartea atâtor oameni nevinovați, nenorocirea asta este, totuși, rezultatul unei acțiuni pe care a pornit-o Iranul; în orice caz, a consumat-o și a asumat-o Hamasul. Apropo de Trump, da, e o problemă cu Organizația Națiunilor Unite. E o problemă cu tot felul de organizații, unde are și el dreptate: «Stați pe banii mei principali». Și, totuși, eu n-am auzit niște condamnări atât de ferme la ce s-a întâmplat la 7 octombrie.” De asemenea, politicianul aduce o critică dură la adresa unor lideri europeni. Acesta susține că, deși au militat pentru Gaza în lunile trecute, acum pare că au trecut cu vederea acțiunile Hamasului și ale Iranului. „Eu nu l-am văzut pe domnul Sanchez și pe partizanii lui de stânga din Spania în stradă în momentul când oamenii, cu miile, au fost măcelăriți în Iran, iranieni, de către propriii conducători. Deci, hai să mai terminăm o dată cu chestia asta stângistă, care nu știe decât «Free Palestine» și la care, până și la o nenorocire, o crimă abominabilă, un lanț de crime ca cel din 7 octombrie, oamenii dau din umeri și spun că asta e din cauza Israelului, că au plecat de acolo să supere Hamasul.”
Fost premier israelian: „Suntem în impas. Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak, Afganistan. Nu poți militar să extragi uraniul din Iran”. Care sunt îngrijorările
Fostul prim-ministru israelian Ehud Barak a avertizat că conflictul legat de Iran, care implică SUA și Israel, a intrat într-o fază de impas, argumentând că acțiunea militară singură nu poate rezolva provocări strategice cheie, cum ar fi programul nuclear al Iranului. Ehud Barak a susținut că Statele Unite nu au obținut victorii decisive în războaiele din ultimele șase decenii. El crede că, deși SUA au avut succes în bătălii individuale, s-au chinuit să le transforme în victorii strategice pe termen lung. Barak a subliniat că conflictele moderne încep adesea cu succese rapide, dar treptat trec la perioade prelungite de stagnare, necesitând soluții politice mai degrabă decât soluții pur militare. Barak a afirmat că eliminarea uraniului îmbogățit al Iranului prin operațiuni militare nu este fezabilă din punct de vedere practic. El a sugerat că aproximativ 450 de kilograme de material nu ar putea fi eliminate doar prin atacuri convenționale, subliniind limitele forței miliare în abordarea preocupărilor legate de proliferarea nucleară. „Ehud Barak: Poate fi deschisă Strâmtoarea Ormuz? Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak și Afganistan” „Trebuie să desfășori acolo două divizii americane și să te pregătești să stai luni de zile. Așa a arătat începutul războiului din Vietnam, începutul războiului din Irak și același lucru în Afganistan. La început reușește. Apropo, în toate aceste războaie – inclusiv acest nou capitol al nostru – trebuie să știi: un război inițiat începe cu o realizare strălucită și pagube impresionante. Apoi vine etapa „pășirii pe apă”, în care cred că am intrat. Și dacă nu știi cum să ieși din ea și să o întrerupi la timp, se termină în negocieri în condiții inferioare celor existente înainte de a începe totul sau în înfrângere. Iar America nu a câștigat niciun război – a câștigat aproape fiecare bătălie – dar nu a câștigat niciun război în ultimii 60 de ani. Toate acestea trebuie luate în considerare și sper din tot sufletul că mă înșel”, a spus Barak. Ehud Barak: „Israelul, la nivel politic, nu știe sau nu vrea să pună capăt războiului” Ehud Barak l-a criticat și pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu: „Israelul, la nivel politic, nu știe – nu știe sau nu vrea – să pună capăt războiului. Nu știe cum să pună capăt războaielor. Au trecut doi ani și jumătate; Hamas este încă acolo după ce ne-a promis de șase ori că suntem la un pas de „Victoria Totală”. Hezbollah este încă acolo după ce ne-au spus că i-am dat înapoi cu decenii. Și programul nuclear și rachetele iraniene sunt încă acolo după ce ne-au clarificat că el [Netanyahu] a eliminat amenințarea existențială. Acum, care este problema? Când nu există adevăr și nu există încredere. De asemenea, nu cunoaștem toate detaliile – inclusiv cei dintre noi care am fost adânc implicați în aceste probleme.Nu știm care este adevărul. Dar pur și simplu nu ar trebui să ne mintă în față într-un mod atât de flagrant, astfel încât să putem participa la discuție mai serios”. Comentariile sale reflectă dezbateri mai ample între analiștii din domeniul apărării cu privire la posibilitatea de a demonta eficient infrastructura nucleară profund înrădăcinată a Iranului. Barak a descris situația actuală ca intrând într-o fază de „impas”, în care câștigurile operaționale inițiale cedează locul unei incertitudini prelungite. El a avertizat că, fără o strategie clară de încheiere a conflictului, rezultatele s-ar putea pierde și ar putea duce la negocieri prelungite sau la soluționări nefavorabile. De asemenea, el a făcut paralele cu conflicte istorice precum Vietnam, Irak și Afganistan, menționând că succesele timpurii în aceste războaie nu au prevenit complicațiile pe termen lung. Barak a subliniat prezența operațională continuă a unor grupări precum Hamas și Hezbollah, argumentând că afirmațiile repetate privind înfrângerea lor strategică nu au corespuns cu realitatea de pe teren. El a sugerat că, în ciuda presiunii militare, aceste grupuri rămân active, contribuind la instabilitatea continuă din regiune. Fostul prim-ministru a pus, de asemenea, sub semnul întrebării capacitatea conducerii politice de a încheia războaie în mod eficient. El a susținut că lipsa de transparență și încredere în mesajele publice complică procesul decizional strategic și înțelegerea publică a obiectivelor conflictului. Barak a avertizat că, fără o planificare clară a finalului, conflictele riscă fie să se încheie în condiții mai proaste decât înainte, fie să nu ajungă la o rezoluție semnificativă. Barak a subliniat, de asemenea, complexitatea scenariilor potențiale de escaladare, inclusiv controlul punctelor cheie de blocare maritimă, cum ar fi Strâmtoarea Ormuz. El a sugerat că ar fi necesare desfășurări de trupe la scară largă și o prezență militară prelungită pentru operațiuni susținute, crescând riscul unui conflict prelungit.
Hamas își va alege un nou lider după moartea lui Yahya Sinwar. Cine sunt principalii favoriți
Alegerea are loc într-un moment extrem de delicat pentru organizația islamistă Hamas, afectată de doi ani de război și supusă unor presiuni internaționale tot mai mari pentru dezarmare. Principalii favoriți pentru preluarea conducerii sunt Khalil Al-Hayya și Khaled Meshaal, ambii aflați în prezent în Qatar și membri ai unui consiliu format din cinci persoane care a condus Hamas după moartea lui Sinwar. Acesta fusese considerat arhitectul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, atac care a declanșat conflictul major din Gaza. Sursele citate de Reuters afirmă că, deși există temeri că un nou lider ar putea deveni la rândul său o țintă pentru Israel, conducerea Hamas consideră necesară desemnarea rapidă a unui succesor pentru a asigura continuitatea deciziilor politice și militare. Khalil Al-Hayya este un oficial de rang înalt al Hamas și a fost implicat în negocieri indirecte privind un posibil armistițiu în Gaza, participând la întâlniri cu delegații din Egipt, Qatar și Turcia. De cealaltă parte, Khaled Meshaal, fost lider al organizației, este o figură cunoscută pe plan internațional și a mai condus Hamas în perioade de criză. Predecesorul lui Sinwar, Ismail Haniyeh, a fost asasinat de Israel în 2024, în timpul unei vizite în Iran, ceea ce a accentuat vulnerabilitatea conducerii Hamas în afara Fâșiei Gaza.
Cum se finanțează Hamas: De la bani primiți oficial până la criptomonede și rețele clandestine
La sfârșitul lui 2024, autoritățile americane estimau că Hamas obținea în jur de 10 milioane de dolari lunar. Acești bani veneau din campanii false de strângere de fonduri pentru ajutor umanitar. Unele dintre aceste operațiuni au fost investigate și în Italia. Procuratura antiterorism din peninsulă a dispus arestări și punerea sub acuzare a mai multor persoane. Il Post arată că deși aceste contribuții nu reprezintă principala sursă de venit a organizației, importanța lor a crescut odată cu declanșarea conflictului din Gaza, când alte rute financiare au fost întrerupte sau diminuate. Sprijinul Iranului și fondurile provenite din Qatar Încă de la formarea sa, Hamas a beneficiat de sprijin financiar din partea Iranului, principalul său aliat strategic. După ce a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza, în 2007, organizația a primit fonduri și din Qatar. Până în octombrie 2023, Qatarul transfera lunar milioane de dolari administrației din Gaza. Între 2018 și 2021, aceste sume erau livrate în numerar, cu acordul Israelului și sub escortă militară. Oficial, banii erau destinați plății salariilor funcționarilor și achiziției de combustibil pentru centralele electrice. Guvernul israelian a permis aceste transferuri considerând că Hamas era mai interesată de guvernarea Gazei decât de escaladarea confruntării militare, ceea ce slăbea influența Autorității Naționale Palestiniene din Cisiordania. Structuri financiare ascunse și firme fantomă pentru finanțarea Hamas Finanțarea din Iran a fost mult mai puțin transparentă. În timp, Hamas a dezvoltat o rețea extinsă de companii în afara teritoriilor palestiniene. Acestea erau susținute de Teheran, prin care transfera fonduri către Gaza. Structurile gestionau afaceri în minerit, construcții și imobiliare, cu active evaluate la sute de milioane de dolari. După 2019, în urma intensificării sancțiunilor, centrul operațional al rețelei a fost mutat în Turcia, unde organizația are mai multă libertate de acțiune. Pentru a evita sistemele bancare tradiționale, Hamas recurge și la hawala, un mecanism de transfer de bani apărut în Evul Mediu. Acesta este bazat pe intermediari și relații de încredere, fără documente oficiale sau tranzacții bancare directe. Lipsa trasabilității face ca hawala să fie dificil de supravegheat și continuă să fie folosit pentru transferuri din Iran și alte state din regiune către Gaza. În ultimii ani, criptomonedele au devenit o opțiune tot mai frecventă pentru Hamas. Dacă la început erau folosite pentru donații mici, numărul mare al acestora le-a transformat treptat într-un instrument pentru transferuri substanțiale. Deși tranzacțiile digitale pot fi urmărite teoretic, schimbarea constantă a portofelelor și utilizarea platformelor din țări care nu aplică standardele internaționale îngreunează monitorizarea. Până la izbucnirea războiului, o parte din fondurile Hamas provenea din taxele impuse asupra mărfurilor și tranzacțiilor comerciale din Gaza. Aceste venituri au scăzut drastic odată cu blocada totală. Surse diplomatice afirmă că, în timpul conflictului, organizația ar fi confiscat o parte din ajutoarele umanitare. Hamas a revândut ulterior bunuri esențiale pentru a obține fonduri. Suspiciuni privind activitatea ONG-urilor Autoritățile israeliene susțin că unele fonduri colectate de organizații umanitare pentru Gaza ar putea fi redirecționate către Hamas. În consecință, mai multe ONG-uri au fost investigate sau au avut conturile înghețate în state precum Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda. În Italia, o anchetă recentă urmărește să clarifice dacă banii adunați aveau cu adevărat destinație umanitară sau erau folosiți pentru finanțarea grupării. În ciuda sancțiunilor, blocadei și intensificării controalelor internaționale, Hamas reușește să își mențină structurile administrative și să sprijine membrii organizației. Nu se știe cu exactitate dacă resursele actuale provin din economii acumulate înaintea războiului sau dintr-o combinație de metode – donații, criptomonede, rețele informale și deturnarea ajutoarelor – care continuă să scape parțial supravegherii globale.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 807. Americanii acuză Hamas și Hezbollah că se reînarmează
Influentul senator american Lindsey Graham a acuzat Hamasul palestinian și mișcarea libaneză Hezbollah că se reînarmează, cu prilejul unei întâlniri cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. După doi ani de război devastator în Fâșia Gaza, un armistițiu fragil a fost încheiat în octombrie între Israel și Hamas, chiar dacă cele două părți se acuză reciproc de încălcări. „Hamas e în curs de reînarmare” Un armistițiu între Israel și Hezbollah este în vigoare din noiembrie 2024, după două luni de război deschis. Dar Israelul continuă să efectueze lovituri pe teritoriul libanez, afirmând că vizează mișcarea islamistă. În ceea ce le privește pe cele două grupări, ambele aliate cu Iranul, Israelul face din distrugerea arsenalului lor militar una din principalele condiții ale oricărei păci durabile. „Impresia mea nu e că Hamas e în curs de dezarmare, ci că este în curs de reînarmare. Impresia mea că în Gaza ei încearcă să-și consolideze puterea, nu să renunțe la ea. De asemenea, este impresia mea că Hezbollah încearcă să fabrice mai multe arme”, a estimat senatorul republican Lindsey Graham, primit de Benjamin Netanyahu la Ierusalim. „Nu este un rezultat acceptabil”, a mai spus el. „Ai dreptate în cele două cazuri”, a reacționat prim-ministrul, salutând în persoana senatorului „un mare prieten al Israelului, un mare prieten personal”. De la încetarea focului fragilă intrată în vigoare pe 10 octombrie în Gaza, mediatorii fac apel la intensificarea eforturilor pentru a trece la următoarea fază a unui plan de pace american lansat de președintele Donald Trump. Acesta prevede dezarmarea Hamas, retragerea progresivă a armatei israeliene de pe tot teritoriul, instalarea unei autorități de tranziție și desfășurarea unei forțe internaționale. Israelul și Hamas, acuzate că încalcă armistițiul Sâmbătă, SUA și garanții încetării focului – Egiptul, Qatarul și Turcia – au făcut apel la Israel și Hamas „să-și respecte obligațiile și să dea dovadă de reținere” în Fâșia Gaza. La rândul său, Hamas cere „încetarea încălcărilor israeliene ale armistițiului”. Vineri, șase persoane, între care doi copii palestinieni, au murit într-un bombardament israelian asupra unei școli care servea drept adăpost pentru strămutați, potrivit Apărării civile din Gaza. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 778. Atac aerian al Israelului în Gaza soldat cu patru morți și mai mulți răniți
Un atac aerian israelian asupra unei mașini în orașul Gaza a ucis cel puțin patru persoane și a rănit alte câteva, au declarat autoritățile locale din domeniul sănătății. Încă o dată, fragilul armistițiu dintre gruparea militantă palestiniană Hamas și Israel este pus la încercare. Armata israeliană a transmis că verifică informația, relatează Reuters. Martorii și medicii au declarat că atacul din cartierul dens populat Rimal a incendiat vehiculul. Nu a fost clar imediat dacă cele patru victime erau pasageri ai mașinii sau trecători. Zeci de persoane s-au grăbit să stingă focul și să salveze victimele. Un armistițiu tot mai fragil Armistițiul din 10 octombrie în războiul de doi ani din Gaza a atenuat conflictul, permițând sutelor de mii de palestinieni să se întoarcă în ruinele din Gaza. Israelul și-a retras trupele din pozițiile din oraș, iar fluxul de ajutoare a crescut. Însă violențele nu au încetat complet. Hamas a încercat să-și reafirme puterea, iar unii sunt îngrijorați de o divizare de facto a teritoriului, unde condițiile sunt cumplite. Autoritățile sanitare palestiniene afirmă că forțele israeliene au ucis 316 persoane în atacurile asupra Gazei de la încheierea armistițiului. La rândul său, Israelul a anunțat că trei dintre soldații săi au fost uciși de la începerea armistițiului și că a atacat zeci de combatanți. Israelul și Hamas s-au acuzat reciproc în repetate rânduri de încălcarea armistițiului. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Aproape 12.000 de copii ucişi sau răniţi în 2024, bilanţ alarmant al violenţei din zonele de conflict
Armele explozive au devenit un pericol major pentru copii în numeroase zone afectate de războaie, avertizează organizaţia Save the Children. Datele colectate până în anul 2024 includ cifre îngrijorătoare referitor la numărul victimelor minore. Potrivit raportului „Copiii și rănile provocate de explozii: Impactul devastator al armelor explozive asupra copiilor„, cifrele ONU demonstrează că aproximativ 11.967 de copii au fost ucişi sau răniţi în 2024 în regiuni de conflict, dintre care 4.676 nu au supravieţuit. Este cel mai ridicat nivel consemnat din 2006 până acum, cu un salt de 42% faţă de anul 2020. Organizația Save the Children arată că 70% dintre cazuri sunt datorate atacurilor cu arme explozive precum bombele şi minele. Informația este prezentată în raportul ce descrie „impactul devastator” al acestui armament asupra minorilor între 2020 şi 2025. Save the Children mai spune că, timp de mulţi ani, copiii din zonele de conflict erau „mai susceptibili să moară din cauza malnutriţiei, a bolilor sau a lipsei accesului la îngrijiri medicale”. Situaţia aceasta s-a schimbat pe măsură ce luptele au ajuns în oraşe. Organizația arată că „pe măsură ce războaiele devin mai urbane, bombele şi dronele lovesc şcoli, case şi spitale”, spaţii „care ar trebui să fie protejate de dreptul internaţional umanitar”. Între 2020 şi 2024, astfel de arme au fost cauza a 59% dintre decesele şi rănirile copiilor. Gaza, Ucraina, Sudan, principalele focare de victime minore Raportul mai face mențiuni și despre rolului statelor, fiindcă majoritatea covârşitoare a acestor arme provine de la producători care aprovizionează armate regulate. Mai mult de jumătate dintre armele explozive care au provocat victime minore în 2024 au fost folosite în timpul atacurilor aeriene. Acestea au avut ca țintă populația civilă din Gaza, Ucraina şi Sudan, conform raportului. „Vedem cum regulile războiului se destramă”, afirmă Narmina Strishenets, autoarea principală a analizei, şi „dacă acceptăm că acest lucru este normal, acceptăm o lume în care copilăria însăşi este atacată”. Organizaţia cere oprirea folosirii armelor explozive în zonele populate şi protecţie imediată a copiilor aflați în situaţii de conflict armat. Potrivit Save the Children, cele mai periculoase conflicte pentru copii în 2024 se desfăşoară în teritoriile palestiniene ocupate, Sudan, Birmania, Ucraina şi Siria. Conform datelor prezentate de Hamas, numărul copiilor palestinieni ucişi între octombrie 2023 şi septembrie 2025 a trecut de 20.000 în Gaza, în timpul războiului cu Israelul.
Lovituri aeriene israeliene în Gaza. Hamas avertizează asupra prăbușirii armistițiului
Gruparea palestiniană Hamas condamnă loviturile aeriene israeliene efectuate miercuri în Fâșia Gaza. Organizația le descrie drept o „escaladare periculoasă” care ar pune în pericol o încetare a focului deja fragilă. „Considerăm aceasta o escaladare periculoasă prin care criminalul de război Netanyahu caută să reia genocidul împotriva poporului nostru”, se arată într-o declarație transmisă miercuri de Hamas, citată de Times of Israel. Hamas contestă versiunea israeliană Israelul, în schimb, spune că raidurile au fost lansate ca răspuns la focuri trase de membri ai grupării palestiniene împotriva trupelor sale, aflate în sudul Gazei. Armata israeliană susține că incidentul care a declanșat operațiunea reprezintă o încălcare directă armistițiului. Potrivit Forțelor de Apărare ale Israelului, atacul asupra trupelor aflate pe partea estică a liniei galbene „constituie o încălcare a acordului de încetare a focului”. Zona este considerată teritoriu controlat de Israel în interiorul Gazei. Raiduri dincolo de linia galbenă Loviturile aeriene israeliene intervin într-un moment în care armistițiul este tot mai fragil, slăbit în ultimele zile de mai multe incidente violente în Gaza. Potrivit relatărilor internaționale, raidurile au ucis peste 25 de palestinieni. Cele patru atacuri au vizat cartiere din Gaza aflate sub controlul Hamas. Medici citați de Reuters au precizat că victimele provin din zone în care civilii rămân expuși între pozițiile israeliene și infrastructura militară a Hamas. Trei dintre aceste atacuri au avut loc mult dincolo de o „linie galbenă” imaginară, stabilită pentru a separa zonele aflate sub control israelian de cele aflate sub control palestinian. Deși armistițiul a redus intensitatea conflictului, violențele nu s-au oprit complet și, atât palestinienii, cât și Israelul, au raportat victime de la intrarea în vigoare a acordului.