Nava de croazieră unde a izbucnit focarul de hantavirus este autorizată să se întoarcă pe mare după ce a fost curățată și dezinfectată
Nava de croazieră Hondius, care a stârnit îngrijorare la nivel mondial din cauza unui focar de hantavirus la bord, a primit autorizație de întoarcere pe mare sâmbătă, după ce a fost supusă unei curățări și dezinfecții temeinice, potrivit Le Figaro. „Din perspectiva sănătății publice, nu mai există obstacole pentru revenirea în serviciu a navei Hondius”, a anunțat agenția municipală de sănătate din Rotterdam pe site-ul său web, în urma unei inspecții finale de vineri. În timpul acestor verificări, experții în prevenirea infecțiilor „au stabilit că Hondius a fost curățat eficient și că dezinfecția a fost efectuată în conformitate cu directivele stabilite”, a adăugat agenția de sănătate. La rândul său, linia de croazieră Oceanwide Expeditions, proprietara navei, a declarat săptămâna aceasta că nava va pleca în curând din Rotterdam, odată ce inspecțiile vor fi finalizate, și își va relua programul de croazieră pe 13 iunie. Echipajul navei a fost în carantină Nava MV Hondius, care naviga din Ushuaia, Argentina, către arhipelagul Capului Verde, a avut călătoria întreruptă după moartea a trei pasageri din cauza unui focar de hantavirus, un virus rar pentru care nu există vaccin sau tratament specific. Pasagerii au fost evacuați în Tenerife, în Insulele Canare spaniole, înainte de a fi repatriați cu avionul în țările lor respective. Nava cu pavilion olandez și-a încheiat călătoria pe 18 mai la Rotterdam, cel mai mare port din Europa, unde restul echipajului a fost pus în carantină. OMS a identificat până în prezent 13 cazuri confirmate sau probabile legate de acest focar, inclusiv cele 3 decese.
Un spaniol evacuat de pe o navă de croazieră afectată de hantavirus a fost testat pozitiv
Pacientul este unul dintre cei 14 spanioli care se aflau la bordul navei MV Hondius. Aceștia se află în carantină la Spitalul Central de Apărare Gómez Ulla din Madrid din 10 mai, potrivit CNN. Autoritățile au declarat că pacientul este un contact apropiat identificat prin monitorizarea epidemiologică activată după detectarea inițială a focarului pe nava de croazieră. După confirmarea cazului, pacientul a fost transferat la Unitatea de Izolare de Nivel Înalt (UATAN) a spitalului, unde va rămâne sub supraveghere medicală specializată. Pacientul este al doilea cetățean spaniol de la bordul navei Hondius testat pozitiv. În urma confirmării, Ministerul Sănătății din Spania a căutat să liniștească publicul, afirmând că cazul a fost detectat în cadrul sistemului de izolare și control deja existent. Prin urmare, acest lucru nu modifică nivelul de risc pentru populația generală și nici măsurile de răspuns epidemiologic aflate în curs de desfășurare. Trei pasageri infectați cu hantavirus au murit după ce nava de croazieră MV Hondius a plecat din Argentina Autoritățile sanitare din mai multe țări s-au întrecut în încercarea de a identifica și de a controla focarul de hantavirus, după ce trei pasageri au murit în urma plecării navei MV Hondius din Argentina, în aprilie. Zeci de pasageri au debarcat pe insula îndepărtată Sfânta Elena din Atlanticul de Sud la sfârșitul lunii aprilie, în timp ce restul pasagerilor au părăsit nava în Insulele Canare din Spania în luna mai, înainte de a fi transportați înapoi în țările lor de origine. Alți membri ai echipajului au debarcat ulterior de pe navă în Olanda.
Femeia franceză infectată cu hantavirus rămâne în stare gravă la terapie intensivă
La aproape două săptămâni după ce a fost repatriată de pe nava de croazieră MV Hondius, pacienta franceză diagnosticată cu hantavirus „se află încă la terapie intensivă”, a declarat vineri ministrul Sănătății, Stéphanie Rist, pentru FranceInfo. Femeia, în vârstă de aproximativ 60 de ani, suferă de forma cardiopulmonară severă a bolii și a fost descrisă anterior de specialiști ca aflându-se „în stare gravă”. Contacte încă în izolare Cei 26 de contacte apropiate ale pacientei, identificate de autoritățile franceze, sunt în continuare spitalizați în izolare, dar „sunt bine”, iar testele lor „sunt încă negative”, a precizat ministrul. Printre aceștia se numără patru pasageri de pe MV Hondius și 22 de persoane care au împărțit același zbor cu o altă victimă, un pasager olandez care a decedat în Africa de Sud la sfârșitul lunii aprilie. „Întrucât perioada de incubație este de patruzeci și două de zile, perioada de izolare este de patruzești și două de zile”, spune Stéphanie Rist, ministrul Sănătății din Franța. Tulpina a fost complet sencvențiată Opt dintre cetățenii francezi au zburat pe 25 aprilie de la Sfânta Elena la Johannesburg, în același avion cu pasagerul olandez purtător al bolii. Toți pacienții izolați sunt internați în spitale din Franța, inclusiv la spitalul Bichat AP-HP din nordul Parisului, unde au fost aduși cei cinci pasageri ai navei. În privința virusului în sine, Institutul Pasteur francez a efectuat secvențierea completă a tulpinii detectate – tulpina andină, deosebit de letală și fără vaccin sau tratament specific disponibil. Sunt de așteptat cazuri noi Concluzia, anunțată de ministerul Sănătății pe 15 mai, este liniștitoare: „Nimic nu sugerează apariția unei variante susceptibile de a fi mai transmisibilă sau mai periculoasă.” Cercetătorii au subliniat că hantavirusul este mai stabil decât Covid-19 sau orice alt virus gripal, ceea ce face o mutație semnificativă puțin probabilă. Organizația Mondială a Sănătății avertizează totuși că, având în vedere că perioada de incubație poate dura până la șase săptămâni, sunt de așteptat noi cazuri în rândul pasagerilor navei, repatriați între timp în mai multe țări. Ministrul Rist a promis că va reveni cu informații suplimentare dacă apar evoluții noi: „Le voi împărtăși cu deplină transparență.”
Hantavirus: Rozătoare capturate de cercetători, pentru a testa ipoteza transmiterii virusului de animale
Oamenii de știință din Argentina au început, marți, să studieze primele rozătoare capturate în Tierra del Fuego, pentru a testa ipoteza conform căreia animalele sunt cauza hantavirusului în zona Ushuaia, locul de unde a plecat nava de croazieră infectată de virus, relatează AFP. Biologii locali și cei de la Institutul Malbran au verificat zeci de capcane pe care le instalaseră în seara precedentă în diverse zone împădurite din jurul orașului turistic Ushuaia, inclusiv în Parcul Național Tierra del Fuego din extremul sud al Argentinei. Capcanele puse de cercetători au funcționat Purtând mănuși și măști, experții au plasat cuștile în saci mari pentru a transporta rozătoarele. Niciunul dintre ei nu a vorbit cu jurnaliștii prezenți despre capturi, dar expresiile lor de satisfacție nu au lăsat loc de îndoială. „Capcanele au funcționat foarte bine. Au capturat ceea ce sperau”, aproximativ 70 de exemplare, a declarat pentru AFP un oficial local din domeniul sănătății. Animalul țintă este un șobolan cu coadă lungă, o rozătoare nocturnă de pădure. Până la 150 de capcane formate din mici cuști metalice dreptunghiulare trebuie amplasate seara și verificate dimineața pe parcursul săptămânii, în speranța capturării unui număr suficient de rozătoare, pentru un test reprezentativ, mai specifică sursa. Rezultatele, disponibile în patru săptămâni Rezultatele ar trebui să fie disponibile în termen de patru săptămâni, după ce oamenii de știință vor preleva probe de sânge și țesut. Misiunea a fost mandatată în urma descoperirii focarului la bordul navei Hondius, unde au murit trei pasageri și care a declanșat o alarmă globală la începutul lunii mai. „Pacientul zero”, un olandez, petrecuse 48 de ore în Ushuaia înainte de a se îmbarca pe navă. De atunci, autoritățile din Tierra del Fuego și oamenii de știință locali au respins ipoteza că focarul de la bordul navei Hondius a provenit de acolo. Aceștia insistă că această provincie nu a mai avut niciun caz de hantavirus de când raportarea sa a devenit obligatorie, acum 30 de ani. Tulpina „Anzi” a hantavirusului, transmisibilă de la om la om și identificată în cazul navei, este însă prezentă în mai multe provincii din Argentina, la nord, cum ar fi Rio Negro și Chubut.
De la Ebola la hantavirus: cât de pregătită este omenirea pentru o nouă pandemie?
Reprezentanții OMS au declarat că epidemia de Ebola din Uganda și Republica Democrată Congo este o „urgență de sănătate publică de interes internațional”, în timp ce mai multe state încearcă simultan să limiteze un focar de hantavirus asociat unei croaziere în America de Sud, relatează Al Jazeera. Potrivit experților citați de publicație, noile focare readuc în atenție întrebările privind capacitatea comunității internaționale de a răspunde unei noi pandemii, la câțiva ani după criza COVID-19. Resursele financiare diminuate îngreunează programele de pregătire pentru pandemii OMS se confruntă cu o gravă criză de finanțare, după reducerea contribuțiilor internaționale și retragerea oficială a Statelor Unite din organizație la începutul acestui an. Administrația președintelui Donald Trump a acuzat OMS că a gestionat defectuos pandemia de COVID-19 și alte crize sanitare internaționale. Ca urmare, bugetul programelor OMS pentru perioada 2026-2027 a fost redus cu 9%, la aproximativ 6,2 miliarde de dolari, ceea ce a determinat organizația să limiteze unele programe esențiale de pregătire pentru pandemii. „Reducerea finanțării OMS a slăbit direct capacitatea de supraveghere epidemiologică și pregătirea pentru răspunsul la epidemii și pandemii”, a declarat pentru Al Jazeera Kaja Abbas, profesor asociat de epidemiologie a bolilor infecțioase la London School of Hygiene & Tropical Medicine. Coordonarea transfrontalieră, esențială pentru izolarea focarelor de infecție Experții avertizează că lipsa unei coordonări rapide între state poate întârzia detectarea focarelor și răspunsul medical internațional. În cazul recentului focar de hantavirus, pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări au necesitat monitorizare și coordonare transfrontalieră. În paralel, negocierile privind un tratat internațional pentru pandemii rămân blocate din cauza disputelor dintre state asupra accesului echitabil la vaccinuri și tratamente. Curentul antivaccinist, un posibil obstacol Medici și specialiști în sănătate publică atrag atenția și asupra creșterii curentului antivaccinist, alimentat de dezinformarea din social media și de reducerea investițiilor în cercetarea vaccinurilor. Administrația americană a anulat anul trecut finanțări de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA). Specialiștii în epidemiologie avertizează că tensiunile geopolitice și problemele economice globale complică suplimentar pregătirea pentru viitoare crize sanitare. Creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare au dus deja la scumpirea medicamentelor în mai multe state. „Bolile infecțioase emergente devin tot mai frecvente și mai complexe, însă multe țări reduc investițiile în pregătire, în loc să le consolideze”, a declarat Krutika Kuppalli, medic specialist în boli infecțioase, cu expertiză în patogeni emergenți și gestionarea focarelor epidemice. Totuși, OMS și experții internaționali susțin că există și progrese importante după pandemia de COVID-19, inclusiv dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și îmbunătățirea cooperării științifice internaționale. „Solidaritatea este cea mai bună imunitate”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Caz de hantavirus confirmat la Arad. Pacientul a fost transferat de la un spital din Bihor. Precizările INSP
Pacientul era internat din luna iulie 2023 într-o unitate de psihiatrie și nu avea contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte. Până în 8 mai, acesta s-a aflat la Spitalul de Psihiatrie din Ștei, județul Bihor. Pacientul a început zilele trecute să prezinte simptome precum febră, tuse și diaree, iar medicii au decis transferul său la Secția de Boli Infecțioase din Arad pentru investigații și tratament. Rezultatul testului PCR pentru pacientul internat la Arad este pozitiv la hantavirus, iar specialiștii urmează să stabilească tulpina virusului, au transmis surse medicale pentru MEDIAFAX. Potrivit acestora, cel mai probabil este vorba despre o tulpină transmisă prin contact cu rozătoare și nu de la om la om. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis că a fost raportat un caz suspect de hantaviroză, iar probele biologice au fost trimise la Institutul Cantacuzino pentru confirmarea diagnosticului. „Este vorba despre o persoană internată într-o unitate de psihiatrie din luna iulie 2023, fără contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte. Probele biologice au fost recoltate și transmise către Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului”, a precizat INSP. INSP a precizat că, până la primirea rezultatelor complete de laborator și stabilirea tulpinii, cazul rămâne încadrat drept suspiciune. Potrivit datelor INSP, în România au fost raportate 15 cazuri de hantavirus în perioada 2023-2026: patru în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și un caz în acest an, până în prezent.
Medicul Adrian Marinescu, despre cazul de hantavirus de la Arad: Nu se pune problema de transmitere de la om la om
„Este un caz care nu are niciun context epidemiologic și, practic, nu numai că nu are o legătură cu vasul de croazieră, dar nu există un contact cu o altă persoană. Deci nu se pune problema de transmitere de la om la om”, a spus medicul Adrian Marinescu pentru MEDIAFAX. Potrivit acestuia, specialiștii urmează să stabilească exact tulpina virusului, însă cel mai probabil este vorba despre varianta de hantavirus transmisă prin contact cu rozătoare. „Urmează să se stabilească tulpina, foarte probabil că va fi, să numim așa, varianta banală de hantavirus, pe care România a avut-o în ultimii ani, la nivel de cazuri izolate. În plus, pentru că este această situație mondială, testăm mai mult decât înainte. Deci mă aștept să avem niște cazuri de infecție cu Hantavirus, dar e vorba de varianta de transmitere prin contactul cu rozătoarele. Deci, din punctul meu de vedere, nu e nimic nou”, a precizat managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. „Acea persoană are o formă ușoară” Medicul a apreciat reacția autorităților sanitare și monitorizarea epidemiologică a cazului, însă a subliniat că nu există motive de panică. „E bine că se monitorizează, e bine că se fac niște pași și că e urmărit din punct de vedere epidemiologic acest fenomen. Este foarte bine, e o reacție corectă. Dar de aici până la discuta de alte implicații, e o cale lungă. Adică nu ar trebui să mă gândesc altfel decât că este o infecție virală. De fapt, acea persoană are o formă ușoară, e ținut și monitorizat, tocmai ca totul să fie în regulă. Și cred că nu va fi niciun fel de problemă. Adică lucrurile se vor rezolva repede”, a mai spus medicul Adrian Marinescu. Un pacient transferat din județul Bihor la Arad a fost confirmat cu hantavirus. Acesta era internat din 2023 într-o unitate de psihiatrie din Ștei.
Medicul care a ajutat echipajul navei să îngrijească pasagerii infectați cu hantavirus, izolat într-o unitate medicală din Nebraska
Doctor Stephen Kornfeld, din statul Oregon, precizează că s-a oferit voluntar să ajute la îngrijirea celorlalți pasageri care au început să se îmbolnăvească la bordul navei MV Hondius în luna aprilie. El s-a numărat printre cei peste 120 de pasageri și membri ai echipajului evacuați de pe navă și transportați cu avionul în diferite țări pentru a fi plasați în carantină, potrivit Associated Press. În timp ce alți 15 americani sunt monitorizați la Unitatea Națională de Carantină de la Centrul Medical al Universității din Nebraska, Kornfeld a fost singurul dus într-o unitate separată după ce un tampon nazal pe care l-a prelevat pe navă a ieșit pozitiv la virus. „Mă simt minunat, 100%”, a declarat Kornfeld într-o videoconferință din camera sa de spital, pentru emisiunea „Erin Burnett OutFront” de la CNN. Medicul oncolog a precizat că, atunci când se afla pe navă, a existat o perioadă în care a prezentat simptome asemănătoare gripei, inclusiv transpirații nocturne, frisoane și oboseală. Totuși, în prezent, medicul nu mai are simptome. 11 cazuri cu hantavirus la nivel mondial Miercuri, Organizația Mondială a Sănătății a precizat că au fost raportate un total de 11 cazuri de hantavirus la nivel mondial, în conexiune cu focarul de pe vasul de croazieră, dar și 3 morți înregistrate. Opt cazuri au fost confirmate prin teste de laborator. Medicul a precizat că proba sa nazală prelevată de pe navă a fost testată de două ori în Olanda. Primul rezultat a fost negativ, iar cel de-al doilea a fost pozitiv. Acesta așteaptă acum rezultatele unui nou test pe care l-a făcut la întoarcerea în SUA. „Testul inițial pe care l-am primit a fost făcut în străinătate și rezultatele sale nu au fost concludente. Așadar, suntem în prezent în proces de testare și sperăm să primim rezultatele în aproximativ o zi”, a declarat, miercuri, dr. David Fitter, de la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA. Pe lângă pasagerii duși în Nebraska, alți doi americani sunt monitorizați la unitatea de boli transmisibile grave de la Spitalul Universitar Emory din Atlanta.
Compania care operează vasul de croazieră MV Hondius anunță până la sfârșitul săptămânii dacă-și reia programul de croaziere sau nu
Operatorul navei de croazieră MV Hondius, aflată în centrul primului focar cunoscut de hantavirus izbucnit la bordul unei nave de pasageri, a anunțat că până la sfârșitul acestei săptămâni va decide dacă vasul își poate relua programul de croaziere programat pentru finalul lunii mai, transmite Associated Press. Focarul, confirmat la începutul acestei luni în timp ce nava naviga în Atlantic, s-a soldat până acum cu trei decese, nouă cazuri confirmate și două cazuri suspecte de infectare. Nava se îndreaptă spre Rotterdam Peste 120 de persoane, majoritatea pasageri, dar și membri ai echipajului, au fost evacuate în ultimele zile din Spania, din zona Insulele Canare, și se află în izolare în mai multe țări. Potrivit companiei Oceanwide Expeditions, nava, care arborează pavilion olandez, se îndreaptă în prezent spre Rotterdam, unde este așteptată pe 17 sau 18 mai, urmând să fie supusă unui proces complet de curățare și dezinfectare, în colaborare cu autoritățile sanitare olandeze. La bord se află în prezent 25 de membri ai echipajului, doi lucrători medicali și trupul unuia dintre pasagerii decedați. Compania susține că niciuna dintre persoanele rămase pe navă nu prezintă simptome. Viitorii pasageri ar trebui să fie în siguranță după dezinfectarea vasului Conform programului publicat pe site-ul operatorului, Hondius ar urma să plece pe 29 mai din Keflavik într-o nouă expediție spre Arctica, însă compania spune că nava nu va putea naviga fără autorizația oficială a autorităților. Specialiștii consultați de Associated Press consideră că viitorii pasageri ar trebui să fie în siguranță după dezinfectarea completă a vasului. Potrivit experților, hantavirusul se transmite, în mod obișnuit, prin contact cu excremente de rozătoare și rareori de la om la om. Oceanwide Expeditions susține că nu are rozătoare la bordul navelor Organizația Mondială a Sănătății avertizează că virusul Andes, identificat în acest focar, poate avea o perioadă de incubație de până la opt săptămâni și o rată a mortalității de până la 50%. Compania Oceanwide Expeditions susține că nu există indicii privind prezența rozătoarelor la bord și că nava operează conform unor protocoale stricte de igienă și siguranță.
Hantavirusul este foarte diferit de COVID. Iată de ce virusul din Anzi nu va provoca următoarea pandemie
Hantavirusurile sunt purtate de rozătoare. Oamenii se infectează prin inhalarea unor particule minuscule. Acestea provin din urina, excrementele sau saliva animalelor contaminate, conform The Conversation. Virusul Andes este singurul hantavirus cu transmitere dovedită între oameni. Această transmitere rămâne totuși neobișnuită. Ea apare în condiții precise: contact strâns, spații aglomerate și slab ventilate, expunere prelungită. Exact aceste condiții s-au regăsit la bordul navei MV Hondius. SARS-CoV-2 se răspândea prin aer, extrem de eficient. O persoană infectată transmitea virusul, în medie, la cel puțin două alte persoane. Transmiterea se producea chiar înainte ca persoana să știe că este bolnavă. Virusul Andes nu funcționează astfel. El necesită o combinație perfectă de factori pentru a se răspândi de la om la om. Tocmai de aceea a produs doar focare izolate, nu o pandemie. Simptome și perioadă de incubație Primele semne ale infecției seamănă cu o gripă obișnuită. Apar febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală. La unele persoane, boala evoluează spre sindromul pulmonar hantavirus. Aceasta este o complicație gravă, care pune viața în pericol. OMS recomandă monitorizarea simptomelor timp de 42 de zile după ultima expunere. Autoritățile australiene au impus trei săptămâni de carantină pentru pasagerii repatriați. Cât de mortal este virusul Andes Tulpinile americane de hantavirus, inclusiv virusul Andes, pot ucide în până la 50% din cazuri. Hantavirusurile europene și asiatice au rate de mortalitate mult mai mici, sub 15%. Totuși, în 2025, opt țări din America au raportat doar 229 de cazuri și 59 de decese. Sunt infecții severe, dar extrem de rare. Un virus nu devine pandemic doar pentru că este mortal. Tratament și vaccin Nu există un antiviral specific pentru virusul Andes. Îngrijirea medicală vizează susținerea respirației și gestionarea complicațiilor cardiace și renale. Nu există niciun vaccin autorizat. Totuși, laboratoarele elvețiene au secvențiat rapid genomul complet al virusului. Datele au fost puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume în câteva zile.