Măsuri împotriva hărțuirii și a inacțiunii plarformelor: Bruxellesul lansează un sistem de verificare a vârstei minorilor pe rețelele de socializare și site-urile pornografice
Accesul copiilor la rețelele de socializare a devenit un subiect de dezbatere în cadrul Uniunii Europene în urma amenzilor succesive aplicate giganților tehnologici pentru neprotejarea minorilor pe platformele lor. Comisia Europeană ia măsuri și a lansat un sistem digital pentru a verifica vârsta utilizatorilor acestor aplicații, scrie El Economista. „Acest lucru va permite utilizatorilor să își dovedească vârsta atunci când accesează platforme online. La fel cum magazinele cer o dovadă a vârstei atunci când oamenii cumpără băuturi alcoolice”, a explicat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă. Comisarul pentru suveranitate tehnologică al Comisiei Europene, Henna Virkunnen, a subliniat că „Europa nu va tolera platformele care profită pe seama copiilor noștri.” Ea a reiterat modul în care designul adictiv al multora dintre aceste rețele sociale, datorită algoritmilor extrem de personalizați, îi afectează pe minori. Aplicația consolidează confidențialitatea În termeni practici, aplicația este gata din punct de vedere tehnic și va fi disponibilă în curând pentru uz public ,a explicat cancelarul german. Nu necesită date suplimentare în afară de pașaport sau număr de identitate național pentru verificarea vârstei. „Respectă cele mai înalte standarde de confidențialitate, fără a dezvălui nicio informație personală suplimentară”, a adăugat Von der Leyen. Este un sistem anonim care împiedică urmărirea utilizatorilor. În plus, designul său este open source, ceea ce înseamnă practic că alți parteneri globali pot copia codul și implementa sisteme similare. În acest fel, Bruxelles-ul încearcă să abordeze încălcările repetate ale legilor privind protecția copilului de către platformele online. „Unul din șase copii este hărțuit online”, a subliniat șeful Comisiei Europene, subliniind necesitatea unei astfel de aplicații. În ultimele luni, Bruxelles-ul a lansat anchete asupra rețelelor de socializare și a platformelor de conținut pornografic pentru neprotejarea minorilor în mediile digitale. Sistemul de verificare a vârstei a fost un punct major de dispută în ceea ce privește rețelele pornografice, ale căror sisteme de protejare a minorilor au eșuat în cazurile Pornhub, Stripchat și XVideos. Ideea este de a implementa același sistem de protecție la nivel european, utilizând acreditări și fiind consecvent în cele 27 de state membre. „Internetul trebuie să fie un loc sigur pentru copiii noștri, unde pot crește și învăța”, a subliniat Virkunnen.
Guvernul României, ședință astăzi pe tema modificărilor din legislație privind combaterea hărțuirii și violenței la locul de muncă
Guvernul României anunță o agendă încărcată pentru ședința de joi. Sunt prevăzute în dezbatere proiecte care vizează actualizarea legislației privind prevenirea hărțuirii și violenței la locul de muncă, reorganizarea Gărzii de Mediu și aprobarea depășirii unor limite de plăți la Senatul României, Ministerul Energiei și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Proiectul care modifică Legea securității și sănătății în muncă 319/2006 introduce obligații suplimentare pentru angajatori în direcția prevenirii violenței și hărțuirii în toate formele lor. Documentul care va fi discutat include sancțiuni contravenționale între 3500 și 7000 de lei pentru nerespectarea acestor obligații. Modificările propuse pentru Codul muncii clarifică noțiunile de violență și hărțuire în relațiile de muncă și definesc principii generale de protecție la locul de muncă. Proiectul extinde protecția angajaților în mai multe tipuri de activități și introduce sancțiuni cu rol disuasiv, astfel încât drepturile salariaților să rămână protejate. Controlul aplicării acestor reguli revine Inspecției Muncii. Un alt proiect modifică Legea 108/1999 privind organizarea Inspecției Muncii și stabilește că inspectorii nu au obligația de a păstra confidențială identitatea persoanei care depune o sesizare privind discriminarea sau hărțuirea la locul de muncă. Pe ordinea de zi se află și memorandumuri care privesc aprobarea semnării Convenției pentru crearea unei Comisii Internaționale referitoare la cererile de despăgubiri pentru Ucraina. Guvernul analizează și aderarea României la Agenția Europeană pentru cerințe educaționale speciale și educație incluzivă EASNIE. Un alt proiect de lege este cel care transpune Directiva europeană ESAP, cu scopul creării unui punct unic de acces la informații pentru servicii financiare, piețe de capital, durabilitate. Pe agendă apare și proiectul de ratificare a Acordului de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și membrii Organizației statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de altă parte, semnat la Apia, Samoa, pe 15 noiembrie 2023. Guvernul dezbate și o ordonanță de urgență care permite alocarea de fonduri din bugetul de stat pentru operatori economici ce gestionează infrastructură aeroportuară. Un alt act normativ prorogă termene pentru menținerea facilităților de transport intern destinate veteranilor de război, văduvelor de război și pensionarilor. Executivul analizează și desființarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, aflată în subordinea Guvernului. Este în dezbatere ca activitatea acestuia să treacă la Ministerul Culturii prin fuziune prin absorbție. În agendă apar și măsuri pentru consolidarea incluziunii sociale, între care înființarea Comisiei naționale privind incluziunea socială CNIS, cu reprezentanți ai instituțiilor relevante. Tot pe ordinea de zi se află mai multe proiecte de hotărâre pentru investiții precum „Modernizare DN 28B Târgu Frumos Botoșani”, „Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă București”, „Varianta de ocolire Gura Humorului”, „Autostrada de centură București”, „Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno bulgar al Dunării”. Guvernul analizează și schimbări privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu.
Cazul primarului care și-a hărțuit sexual angajata. Psiholog, în exclusivitate pentru GÂNDUL: „Este una dintre cele mai grave forme de abuz de putere”
Sunt agresate pe stradă, în mijloacele de transport în comun, la serviciu sau acasă, lucru care le induce în fiecare moment o stare de frică și nesiguranță. Statisticile existente în România lui 2025 dezvăluie o realitate cruntă și anume faptul că o femeie este bătută la fiecare patru minute în România, iar multe și-au pierdut viața în urma unor episoade de violență domestică. În plus, o treime dintre femeile din țara noastră au fost hărțuite sexual, iar 40% dintre ele susțin că au fost martore la astfel de scene, pe stradă sau chiar în instituțiile de învățământ superior, conform unui studiu al Coaliției Pentru Egalitate de Gen. Cazul primarului din comuna Livezile, din județul Bistrița-Năsăud, Traian Simionca – imaginile în care edilul agresează sexual o angajată, chiar în biroul său de la primărie au devenit virale – a deschis „Cutia Pandorei” în ceea ce privește hărțuirea, iar în cazul de față hărțuirea în instituțiilor publice. Referitor la imaginile apărute edilul se apără și susține că ele au fost trucate cu ajutorul inteligenței artificiale. (Materialul integral AICI) Nu mai este un secret pentru nimeni că granița dintre acțiunile de hărțuire până la agresiunile sexuale, viol sau omor este una foarte fină, iar de cel ami multe ori femeile abuzate se feresc să vorbească de teamă că agresorul le-ar putea face și mai mult rău. Cazul primarului din Livezile care și-a hărțuit sexual angajata „În contextul instituțiilor publice, unde ierarhiile sunt adesea rigide, agresorul profită de poziția de autoritate” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, susține, într-un interviu pentru Gândul, că „hărțuirea sexuală în instituțiile publice reprezintă una dintre cele mai grave forme de abuz de putere, având consecințe profunde asupra persoanei, asupra climatului profesional și asupra încrederii generale în instituțiile statului.” Specialistul punctează că, deși este adesea minimizată sau trecută sub tăcere, această problemă are un impact complex, care se extinde dincolo de locul de muncă, afectând sănătatea psihică, fizică și relațiile sociale ale victimei. „Aceste comportamente, care vizează hartuirea sexuala, indiferent de intensitatea lor, generează un climat ostil, de teamă și rușine. Victima ajunge să trăiască cu sentimentul constant că nu este respectată ca profesionist și că este redusă la o dimensiune sexualizată a identității sale. În contextul instituțiilor publice, unde ierarhiile sunt adesea rigide, agresorul profită de poziția de autoritate, transformând relațiile de muncă într-un spațiu de dominare și control. Efectele psihologice sunt adânci și de durată. Persoanele care trec prin experiențe de hărțuire dezvoltă frecvent anxietate, depresie, pierderea încrederii în sine, tulburări de somn sau atacuri de panică. Se instalează o stare de nesiguranță permanentă, care afectează capacitatea de concentrare și performanța profesională. În unele cazuri, victima alege să demisioneze, fie din teama de a nu fi din nou expusă, fie din lipsa de încredere în mecanismele instituționale de protecție”, a explicat psihologul Ana Bogdan. „Victimele se simt responsabile pentru comportamentul agresorului” Psihoterapeutul susține că teama de a nu fi hărțuite la locul de muncă le determină pe multe femei să-și schimbe comportamentul social și chiar modul de a se îmbrăca, cu scopul de a evita orice formă de atenție nedorită. „Consecințele nu se limitează însă la mediul profesional. Trauma se poate extinde în sfera personală și familială, generând distanțare emoțională, dificultăți de comunicare și o teamă profundă de relaționare. Multe femei ajung să-și modifice comportamentul social și chiar modul de a se îmbrăca, din dorința de a evita orice formă de atenție nedorită. Se creează, astfel, o cultură a tăcerii și a autocenzurii, în care victimele se simt responsabile pentru comportamentul agresorului. Efectele fizice completează tabloul acestei suferințe: dureri de cap frecvente, tulburări gastrointestinale, tensiune arterială crescută, oboseală cronică și slăbirea sistemului imunitar. Toate acestea arată că hărțuirea sexuală nu este doar o problemă morală sau socială, ci o veritabilă problemă de sănătate publică. Numai prin recunoașterea gravității fenomenului și prin sprijin real pentru victime se poate construi un mediu profesional sigur „, a conchis specialistul Ana Bogdan. Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, despre cazurile de agresiune asupra femeilor „ Nu există un loc fix unde are loc hărțuirea și nici o categorie socială din care fac parte violatorii sau pedofilii” Sex terapeutul Zoltan Nagy preciza în 2024, într-un interviu pentru Gândul, că „hormonii sunt prezenți și își fac jocul lor”, numai că abuzatorii pot interpreta absolut greșit un anumit comportament al unei femei. Cercetările recente au stabilit că „6-7 % dintre bărbați nu își pot controla dorința animalică, imboldul sexual”, avertizează Zoltan Nagy. Când aceștia trec linia imaginară dintre flirt și hărțuire sexuală, devin prădători sexuali și intră în „zona violenței sexuale.” Hărțuirea sexuală este un fenomen alarmant, iar Zoltan Nagy punctează că, din nefericire, se dovedește a fi tot mai des întâlnit. „Putem spune că nu există un loc fix unde are loc hărțuirea și nici o categorie socială din care fac parte violatorii sau pedofilii. În mai toate instituțiile, hărțuirea sexuală – și uneori violul – sunt prezente. Uneori, totul iese la iveală, cum s-a întîmplat și în aceste zile, alteori, totul este mușamalizat sau se trece cu vederea mult prea ușor. Dar trebuie știut că acești psihopați – nu le pot spune altfel – trăiesc printre noi, trecem zilnic pe lângă ei pe stradă, în magazine sau la locul de muncă. În școli, în spitale, ei sunt peste tot. De asemenea, nu contează profesia, vârsta, religia… Ei apar atunci când nu te aștepți și, din păcate, uneori este prea târziu”, a spus sex terapeutul Zoltan Nagy, pentru Gândul. (Materialul integral AICI) O treime dintre femeile din țara noastră au fost hărțuite sexual Primarul acuzat de agresiune sexuală și-a luat concediu de odihnă Polițiștii au deschis un dosar penal în urma apariției pe rețelele de socializare a unor imagini în care primarul comunei Livezile din județul Bistrița-Năsăud, Traian Simionca, apare în ipostaze intime alături de o angajată. După ce a publicat din greșeală mai multe fotografii în care își hărțuia sexual colega, primarul din comuna Livezile, Bistrița-Năsăud, și-ar fi luat concediu de odihnă. Primarul comunei bistrițene Livezile, Traian Simionca, a publicat
Hărțuitorul Andrei Măruță i-a scris Simonei Halep
Bărbatul care a hărțuit-o pe Andra Măruță și împotriva căruia, în vară, soții Măruță au cerut ordin de protecție s-a reorientat. Iar în atenția sa a intrat Simona Halep, fosta lideră mondială, retrasă din activitatea sportivă la începutul acestui an. Hărțuitorul nu pare că s-a liniștit și deși i s-a interzis să îi mai trimită declarații de dragoste Andrei, o face în continuare, notează România TV. De același „tratament” are parte și dubla campioană de Grand Slam, Simona Halep, care este o prezență decentă pe rețelele de socializare, unde comunică cu fanii săi care i-au urmărit cariera de-a lungul timpului. Hărțitorul Andrei Măruță, mesaje de iubire pentru Simona Halep Hărțuitorul Andrei Măruță, cel care a și primit ordin de protecție după ce a intrat în curtea vilei familiei Măruță, a luat-o în vizor pe multipla campioană a tenisului feminin, Simona Halep, căreia nu a ezitat să îi trimită mesaje de dragoste, la fel cum a procedat și cu îndrăgita artistă. „Ești foarte frumoasă, Simona”, a scris bărbatul în mesajul pentru fostul lider mondial, unul însoțit și de un emoji cu un sărut, potrivit sursei menționate. Deși mesajul poate părea unul decent, din seria celor pe care le primesc multe persoane publice, indiferent de domeniul în care au activat sau activează, în acest caz este unul care a alarmat. Mai ales că este vorba despre o persoană cunoscută ca având probleme psihice, pentru care a și fost internată. „Eu o iubesc pe Andra foarte mult și asta este doar voia lui Dumnezeu. Pentru că eu recunosc, eu am o vârstă. Eu sunt mult mai mare decât Andra. Dar, este voia lui Dumnezeu. Mi-a dat această misiune, să-i fiu înger păzitor. Deci, ceea ce Dumnezeu a scris, nimeni nu va putea șterge vreodată”, este parte din mesajul bărbatului pentru Andra, scrie Mediafax. Simona Halep, prezentă la Turneul Campioanelor La peste un deceniu de la debutul său la Turneul Campioanelor, în 2014, unde făcea senzație în grupă, dar pierdea finala cu Serena Willims, Simona Halep revine la ultimul turneu al anului, care are loc la Riad, în perioada 1-8 noiembrie. De data aceasta, Simona Halep va fi prezentă în calitate de ambasador, iar într-un video postat pe social media a făcut anunțul cu privire la revenirea sa pe scena tenisului mondial. „Bună, tuturor. Aici Simona Halep. Sunt încântată să fac parte din Turneul Campioanelor de la Riad în acest an. Este un eveniment atât de special, care reunește cele mai bune jucătoare de tenis, pe o scenă nouă. Asigurați-vă că vă luați biletele și veniți să experimentați acest turneu fantastic alături de noi”, a transmis Simona Halep, care are ca misiune să promoveze grupa unei vechi rivale din circuit. La Turneul Campioanelor s-au calificat cele mai bune opt jucătoare din lume, după rezultatele din acest sezon. Cele opt jucătoare au fost împărțite în două grupe, fiecare cu numele unei legende WTA. În Grupa Steffi Graf au fost reparticare Aryna Sabalenka (Belarus), Coco Gauff (SUA), Jessica Pegula (SUA) și Jasmine Paolini (Italia), în timp ce în Grupa Serena Williams evoluează Iga Swiatek (Polonia); Amanda Anisimova (SUA), Elena Rybakina (Kazahstan) și Madison Keys (SUA). Primele două clasate din cele două grupe vor accede în semifinale.