Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului
De la începerea celui de-al doilea mandat al președintelui republican Donald Trump, Statele Unite trec printr-un fenomen cunoscut drept „economia în formă de K”. Ce reprezintă? Partea superioară a literei K se referă la americanii din marile corporații tech, bănci și companiile de energie (în special cele pe bază de combustibilii fosili tot mai promovați în agenda prezidențială a lui Trump). Veniturile și averile lor sunt în creștere. Partea de jos a literei se referă la americanii de rând cu venituri mici, cei care activează în industriile non-tech (HoReCa, turism, educație, medicină, construcții etc.). Ce înseamnă, de fapt, „economia în formă de K”? Înseamnă că evoluția economiei este pozitivă, însă beneficiază doar americanii cu venituri mari din corporațiile tech, iar clasa muncitoare și clasa de mijloc din domeniile non-tech se confruntă cu creșteri mai lente și reduse ale veniturilor și cu scumpiri „Blue-Collar” Americanii de rând nu sunt numai susținători ai Partidului Democrat, dar și ai Partidului Republican. Muncitorii din construcții, din fabrici, logistică, electricienii, șoferii de camioane, mecanicii auto, țesătorii, fermierii, tâmplarii, lucrătorii comerciali, chelnerii, minerii, gunoierii etc. alcătuiesc clasa muncitoare cunoscută ca „blue-collar worker” (pentru că majoritatea poartă salopete albastre cu guler și practică muncă manuală). Din această categorie fac parte și lucrătorii din industria ospitalității (HoReCa). Majoritatea au votat cu Donald Trump și Partidul Republican la alegerile din noiembrie 2024, sperând la un nivel de trai mai bun, la locuri de muncă mai bine plătite și la stoparea externalizării producției către China sau India care a dus la șomaj. Clasa muncitoare este cea mai grav afectată de „economia de formă K” „White-Collar” Situația economică s-a îmbunătățit semnificativ, însă doar pentru marile corporații, pentru categoria de lucrători „white-collar worker” (pentru că majoritatea poartă cămăși albe). Aceștia activează în sectorul bancar, finanțe, analiza datelor, securitate cibernetică, management, tehnologie, inginerie, jurnalism, cercetare de piață, dezvoltare software și hardware, rețelele de socializare, comerț online, telecomunicații și inteligență artificială. În contrast cu „blue-collar worker”, un „white-collar worker” trebuie să aibă studii superioare la facultăți teoretice și aptitudini intelectuale. Majoritatea muncesc la birou și încasează venituri mai mari. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, miliardarii și-au crescut averile. Asta nu înseamnă că lucrătorii din domeniile de tip „white-collar” din clasa de mijloc sunt scutiți de creșterea costurilor de trai. Miliardarii din corporațiile tech și-au crescut averile de la revenirea lui Trump la Casa Albă Încrederea americanilor în Trump scade Într-o economie de tip K, americanii de rând cu venituri mici se confruntă cu creșteri lente sau reduse ale veniturilor, dar se lovesc și de scumpiri. Se construiesc centre de date și Inteligență Artificială, în timp ce fabricile continuă să concedieze muncitori. Chiar dacă creșterea economică a SUA de după pandemie este solidă, angajările sunt reduse, iar șomajul a crescut la 4,6%. Cresc cheltuielile de consum, vânzările de locuințe scad, iar optimismul consumatorilor americani se diminuează. Iar asta duce și la scăderea ratei de aprobare a președintelui Trump la 39%, potrivit unui sondaj citat de Reuters. Președintele SUA Donald Trump și și directorul companiei Nvidia, Jensen Huan Citește și: SUA raportează o rată a șomajului de 4,6% în urma „închiderii federale” din noiembrie și a politicilor tarifare agresive ale lui Trump Trump favorizează specialiștii și lucrătorii asiatici din industriile tech. Într-un discurs ținut la un forum de investiții SUA-Arabia Saudită la care a participat și directorul companiei Nvidia, Jensen Huang, președintele s-a arătat vizibil iritat de valul de critici din partea susținătorilor MAGA, după ce administrația prezidențială a angajat asiatici pentru a-i învăța pe americani să fabrice baterii de litiu și cipuri pentru semiconductori. „Și acum ne învață oamenii cum să construim cipurile de computer. Jensen, nu știu cum poți să o faci când ai prieteni care nu știu cum arată cipurile. Eu îmi iubesc prietenii conservatori, dar avem nevoie de chinezi să ne dea indicații, asta este America Măreață. Avem un caz în Georgia. Bateriile sunt periculoase de făcut. Au investit 1 miliard de dolari pentru o fabrică și le-am spus să se oprească. Și acum angajăm oameni să ne arate cum să le fabricăm. Oamenii noștri sunt patrioți, dar nu sunt pricepuți pentru a pune fabricile în funcțiune. Îmi pare rău! Da, sunt în cădere la sondaje, dar avem oameni inteligenți care fac o treabă bună”. Citește și: Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI Efectele „economiei în formă de K” asupra consumatorilor de rând Financial Times scrie că a Trump ar putea fi învinuit de americanii loviți de „economia în formă de K” din cauza scumpirilor și a slăbirii pieței muncii. Analiza datelor Biroului de Statistică a Muncii realizată de Rezerva Federală din Atlanta arată că salariile pentru americanii cu veniturile mici au încetinit. „Chiar dacă rata inflației a scăzut față de nivelul post-pandemic, trebuie să crească salariile. Și pentru a crește salariile, trebuie să fie o piață a muncii foarte puternică”, a spus Rebecca Patterson, cercetător senior la Consiliul pentru Relații Externe. Inflația din SUA a fost într-o continuă creștere după declanșarea pandemiei de COVID-19, de la 2,5% în februarie 2020 la 7,9% în februarie 2022. SUA au fost grav lovite de criza semiconductorilor din cauza cererii crescute de plăci video pentru minarea de criptomonede. După recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, revenirea economică există doar pentru industriile tech. Pentru alte sectoare economice însă, criza economică continuă După invazia rusă a Ucrainei și sancționarea Rusiei, rezultând scumpirea gazului, a petrolului, fertilizatorilor și a cerealelor, inflația a crescut la un nivel record de 9,1% în iunie 2022. Iar din 2025, americanii de rând sunt loviți de politicile tarifare ale lui Trump împotriva mai multor țări, ceea ce a dus la scumpirea multor materiale de bază importate din China, UE, Canada, Mexic și India. Este prevăzută și o scumpire în lanț a electronicelor în 2026 din cauza cererii crescute a memoriilor RAM din partea companiilor care dezvoltă Inteligența Artificială. Americanii vor plăti mai mult pentru telefoane de anul viitor din cauza fenomenului de „AI Boom”, scrie
Ați mai văzut un loc atât de frumos decorat, de sărbători, în Iași? Cei 100 de moși din pluș și 60 de coronițe de la Mamma Mia au transformat totul într-o poveste
Sărbătorile de iarnă se apropie cu pași repezi și, odată cu acestea, magazinele și restaurantele din municipiul Iași încep să-și împodobească vitrinele cu decorațiuni care mai de care mai frumoase. Cei care au trecut măcar o dată prin fața restaurantului Mamma Mia, din centrul orașului, au rămas fără cuvinte când au văzut decorurile de Crăciun care transformă orașul într-o poveste. Câștigătorul detașat în privința decorurilor de Crăciun, în acest an, este restaurantul Mamma Mia. Echipa din spatele acestei afaceri de succes din Iași este mereu creativă și, în fiecare an, încearcă să surprindă cu decoruri cât mai frumoase și mai atractive. În anul 2025, echipa Mamma Mia a decorat restaurantul cu 100 de moși din pluș, care îl întruchipează pe Moș Crăciun, și 60 de coronițe, dar și alte decorațiuni. Cei care intră în această locație nu ratează momentul și încearcă să facă fotografia perfectă, pe care să o posteze pe rețelele de socializare. Oamenii care trec pe lângă locație se opresc mereu să admire mulțimea de moși îmbrăcați în ținute sclipitoare, care tronează de jur-împrejurul restaurantului. Restaurantul Mamma Mia, din Iași, a surprins clienții cu decorurile de Crăciun De mai bine de 22 de ani, Mamma Mia este mai mult decât un restaurant: este o parte din viața Iașului. Este locul în care gusturile copilăriei se reîntâlnesc cu inspirația modernă, unde oamenii vin pentru delicii, dar rămân pentru atmosferă. În tot acest timp, brandul a crescut odată cu orașul, investind în comunitate, în oameni și în experiențe care să surprindă mereu. Iar în sezonul sărbătorilor, Mamma Mia își deschide porțile într-o lumină cu totul specială. Dacă te plimbi prin centrul orașului, nu ai cum să treci indiferent: fațadele sunt îmbrăcate în lumini calde, străluciri discrete și personaje de Crăciun care par desprinse dintr-un film al copilăriei. Spiriduși zâmbitori, elemente tradiționale reinterpretate și decorațiuni atent alese transformă fiecare intrare într-un tablou festiv ce te invită să pășești într-o lume plină de magie. Odată ce ai intrat în restaurant, senzația se amplifică. Interiorul restaurantelor Mamma Mia devine un spațiu în care Crăciunul prinde viață: brazi împodobiți cu bun gust, ghirlande elegante, lumânări, accente aurii și roșii care încălzesc atmosfera. Luminile blânde se reflectă în detaliile rafinate ale mobilierului, creând un cadru intim, perfect pentru povești, pentru râsete și pentru momente care rămân în suflet. Aici, fiecare colțișor spune o poveste, iar fiecare masă a fost gândită astfel încât să te simți ca acasă, chiar dacă ești departe de casă. Decorul îmbină armonios naturalul – lemn, texturi organice, tonuri pământii – cu elemente moderne, rezultând o experiență vizuală care îți dă impresia că ai intrat într-un lodge montan de lux, chiar în inima Iașului. Decoruri spectaculoase și preparate de cea mai bună calitate Și, desigur, magia nu ar fi completă fără preparatele care au consacrat Mamma Mia. Bucătarii pregătesc cu pasiune fiecare farfurie, iar meniul devine o celebrare a gusturilor autentice. Fie că îți dorești o cină romantică, o seară cu gașca, o întâlnire de familie sau pur și simplu o pauză binemeritată în timpul zilei, Mamma Mia transformă orice ocazie într-o experiență memorabilă. Iar vestea și mai bună? Tot ce iubești la Mamma Mia poate ajunge și la tine acasă. Rapid. Oricând. Cu livrare gratuită, 24/7, pentru ca tu să te bucuri de sărbători fără griji, fără drumuri și fără compromisuri. Mamma Mia – locul unde Crăciunul se simte, se vede și se gustă. Pășește-le pragul și trăiește magia. Sau intră pe www.mammamia.ro și savurează momente speciale, direct la tine acasă. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Simona Halep a speriat concurența! Cât costă o masă la restaurantul din Poiana Brașov al fostului lider WTA
Simona Halep, fosta campioană a tenisului în vârstă de 34 de ani, s-a orientat și mai mult către afacerile din Horeca dupa ce a agățat racheta în cui la începutul sezonului. După ce a fost numărul 1 în tenis, Simona Halep își propune să facă același lucru și în afaceri, mai ales că acum are timp să se implice direct. „Simo” a investit puternic în domeniul Horeca, uimind atât cu serviciile oferite în hotelurile și restaurantele sale, cât și prin prețurile practicate. Având în vedere că începe sezonul sejururilor la munte, Halep își concentrează atenția pe atragerea turiștilor în hotelul său de patru stele din Poiana Brașov, care îi poartă numele, dar și la restaurantul complexului. Simona Halep propune un meniu variat la restaurantul „SiHA”, cu preparate atât românești, cât și internaționale. Iar prețurile nu se numără printre cele mai mari din Poiana Brașov, situându-se mai degrabă la un nivel mediu. Spre exemplu, un șnițel de pui cu cartofi prăjiți costă 54 de lei, pulpe de pui la ceaun cu sos de usturoi și mămăliguță tot 54 de lei, iar pentru o porție de carne la garniță cu mămăliguță și sos de usturoi, turiștii care îi trec pragul Simonei trebuie să scoată din buzunar 65 de lei. Halep a inclus în meniu și preparate mai sofisticate, cu prețuri pe măsură: un antricot black angus cu hribi la tigaie costă 179 de lei, bibanul la cuptor cu capere, roșii confiate, broccoli și cartofi gratinați are un preț de 108 lei, iar cotletele de berbecuț cu barot de fistic, cartof zdrobit și piure de mazăre cu mentă costă 139 de lei în restaurantul Simonei Halep de la Poiana Brașov. Cum arată restaurantul Simonei Halep: „Pune accent pe confort” Restaurantul se află în incinta Hotelului Simona Halep din Poiana Brașov, fiind decorat cu tablouri care o înfățișează pe campioana tenisului: „Designul restaurantului pune accent pe confort și pe crearea unei atmosfere în care te poți destinde cu adevărat. Cu scaune comode, spațiu generos și o ambianță caldă, SiHA este locul în care te simți bine de la prima vizită. Fiecare detaliu al restaurantului contribuie la o experiență gastronomică plăcută. Restaurantul nostru este perfect pentru momentele în care îți dorești o pauză de la agitația cotidiană, fie că ești oaspetele nostru de la hotel sau vizitator. Meniul nostru diversificat aduce împreună preparate internaționale și rețete tradiționale reinterpretate cu un strop de creativitate. De la aperitive savuroase și supe aromate până la feluri principale consistente și deserturi irezistibile, fiecare farfurie spune o poveste gastronomică unică. Pentru o experiență completă, recomandăm specialitățile casei, pregătite cu pasiune de bucătarii noștri”, este mesajul de prezentare al restaurantului Simonei Halep. Fostul lider WTA a strâns 40,2 milioane de dolari din premiile la turnee în carieră, iar o bună parte i-a reinvestit în afacerile din domeniul Horeca pe care le derulează atât la mare, cât și la munte.
Unul din șase lucrători din hoteluri și restaurante sunt străini. Fără muncitorii asiatici, industria HoReCa din România s-ar putea prăbuși
Fără străini, industria HoReCa din România s-ar prăbuși, potrivit România TV. 1 din 6 lucrători din industrie sunt străini. Patronii hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor atrag atenția că întregul sector este dependent de forța de muncă străină. Fără muncitorii asiatici, întregul sector s-ar prăbuși. În industria HoReCa, din România, lucrează 400.000 de persoane. Peste 60.000 sunt străini, potrivit Economedia. 1 din 6 lucrători provin din afara țării. Angajații străini muncesc din greu și plătesc aceleași taxe ca românii la bugetul statului. Angajatorii acoperă costuri sociale suplimentare pentru fiecare contract. Anul trecut, erau înregistrați peste 140.600 de angajați din afara UE care lucrau legal în România. Până iulie 2025, au mai fost eliberate încă 40.000 de avize de angajare pentru cetățenii străini. Majoritatea lucrătorilor vin din India, Sri Lanka și Nepal, potrivit România TV. Mai mulți lucrează în producție, comerț și construcții. În sectorul HoReCa, activează 18.000 de străini. Romulus Badea, președinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a declarat pentru Europa Liberă că angajatorii români acoperă deficitul de forță de muncă de peste 600.000 de persoane cu lucrători străini. Sursa Video: România TV Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Angajatorii români se bazează pe muncitorii din ASIA, când vine vorba de sarcini complexe. Salariile ajung și la 5.000 de lei
Patronii din HORECA, în vizorul ANAF. Clienții care nu primesc bon fiscal, consumă gratis
ANAF continuă campania bonului fiscal și îi îndeamnă pe clienții, în special din HORECA (restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri etc.), să ceară bon fiscal. În caz contrar, ei sunt sfătuiți să nu plătească dacă nu primesc bonul. Executivul a decis ca TVA-ul în HoReCa să fie de 11%, pentru o colectare mai bună, în caz contrar TVA urmând să urce la 21% din octombrie. ANAF anunță ce drepturi au clienții în HORECA La plata în numerar, clienții trebuie să solicite și să primească bonul fiscal, acesta fiind documentul obligatoriu care atestă tranzacția. În situația plăților prin card, clientul are dreptul să solicite emiterea și înmânarea bonului fiscal. La plata cu cardul de credit sau debit, operatorii economici nu au obligația legală de a tipări/înmâna bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit și oferit la cererea expresă a clientului. „În cazul în care comercianții refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal, cu excepţia situaţiei defectării aparatelor de marcat electronice fiscale când se emit chitanțe potrivit legii, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia”, anunță Fiscul. ANAF îi încurajează pe cetățeni să se implice activ în prevenirea și combaterea acestui fenomen. Prezența bonului fiscal este dovada plății serviciului și garanția că tranzacția a fost înregistrată si fiscalizată corect. Pentru a facilita semnalarea cazurilor în care dreptul la bon fiscal nu este respectat, ANAF pune la dispoziție o linie de contact. Orice situație de acest tip poate fi semnalată la adresa de e-mail: [email protected], inclusiv prin transmiterea unei fotografii/scanări lizibile a documentului înmânat pentru plata serviciilor/bunurilor achiziționate, achitate cu numerar, fără emiterea și înmânarea bonului fiscal, mai menționează reprezentanții instituției.
TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului?
Liderii partidelor politice au purtat discuții intense în ultimele zile cu președintele României, Nicușor Dan, despre noile măsuri fiscal-bugetare pe care România trebuie să le adopte în vederea reducerii deficitului bugetar. Gândul prezintă principalele propuneri ale partidelor politice de la Cotroceni. În contextul criticilor venite din partea Comisiei Europene, noul guvern de la Palatul Victoria trebuie să adopte niște măsuri impopulare pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. În acest sens, liderii PSD-PNL-USR au venit cu propuneri de măsuri fiscale, în grupul de lucru tehnic format la Cotroceni. PSD vrea impozit progresiv din 2026 PSD a propus în discuțiile de la Cotroceni introducerea taxei de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 de lei net, adică 16% pe diferența de valoare ce depășește această sumă, până la 31 decembrie 2025, potrivit surselor Gândul. Social-democrații au pus pe masă și analize de impact. 4,7 miliarde de lei ar urma să aducă taxa de solidaritate la bugetul de stat. Social-democrații vor ca de la 1 ianuarie 2026 să se introducă impozitul progresiv, care ar aduce un impact anual de 0,8% din PIB, potrivit surselor citate. O altă măsură propusă de PSD este impozitarea prețurilor de transfer / tranzacțiilor de externalizare a veniturilor cu 2% din valoare. Măsura ar avea un impact de 3,5 miliarde de lei. PSD propune și creșterea nivelului accizelor cu 20%, dar mai puțin la benzină și motorină. Respectiv, PSD vrea să crească accizele la jocurile de noroc și păcănele și supraacciza la produse și mașini de lux sau bijuterii scumpe. Măsura ar avea un impact de 2,8 miliarde de lei, spun economiștii social-democrați. PSD vrea să se elimine facilitățile fiscale pentru barurile și cluburile de noapte care plătesc impozit pe profit de 5%. Impactul calculat pentru o astfel de măsură este de 0,9 miliarde lei. Nu în ultimul rând, social-democrații cer și impozitarea câștigurilor provenite din tranzacții cu criptomonede. Potrivit surselor Gândul, PNL și USR s-au „opus în mare parte” măsurilor propuse de PSD și nu există un consens în acest moment. Din grupul de lucru pe probleme de fiscalitate și economie fac parte, de la PSD, Adrian Câciu, Bogdan Ivan, Cristian Socol, Radu Oprea și Florin Jianu. PNL vrea să mărească impozitul pe profit la 19% Măsurile propuse de PNL vizează introducerea de noi taxe. Una din propunerile liberalilor de la discuțiile de la Cotroceni este creșterea impozitului pe profit de la 16%, cât este în prezent, la 19%, potrivit surselor Gândul. O altă măsură pe care PNL o cere este dublarea impozitului pe dividende la 16%. În prezent, acesta este de 8%. De asemenea, PNL a pus gând rău și seniorilor. Propun CASS de 10% pentru pensiile peste 2.500 de lei. PSD se opune măsurilor venite din partea liberalilor, iar USR a avut în negocieri unele observații. De la PNL, în grupul de lucru fac parte Bogdan Huțucă, Tănase Stamule, Gabriela Horga și Florin Zaharia. USR cere creșterea TVA la 21% USR propune creșterea cotei de TVA la 19% pentru sectorul HoReCa. De asemenea, USR cere creșterea cotei generale de TVA la 21% și creșterea cotei reduse de la 9% la 12%. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, PSD se opune creșterii generale de TVA, considerând că „este o măsură care frânează economia și o îndreaptă spre recesiune”. Dacă se va insista cu creșterea TVA la 21%, PSD a cerut, în compensație, scăderea TVA la medicamente și alimente la 5%. USR își dorește și listarea companiilor de stat și privatizarea Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța, Salrom, CEC sau Eximbank, unde statul român are acțiuni. USR cere și eliminarea facilității din Codul Fiscal potrivit căreia cei care sunt pe drepturi de autor, dar au și contract de muncă, să nu plătească CAS și CASS pentru contractele pe drepturi de autor, ci să plătească la nivelul de 6, 12 și 24 de salarii minime. Măsura este susținută și de PNL, arată sursele noastre. Din partea USR, în grupurile tehnice de lucru fac parte Claudiu Năsui, Diana Buzoianu, Adrian Echert, Narcis Mircescu și Sebastian Cernic. Sursa colaj: Mediafax + Facebook + Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele