Șeful New York Times atacă dur industria IA: Inteligența Artificială își construiește imperiul pe un furt fără precedent de proprietate intelectuală
Editorul publicației The New York Times, A.G. Sulzberger, a lansat unul dintre cele mai dure atacuri de până acum la adresa marilor companii de Inteligență Artificială, acuzându-le că-și construiesc produsele pe baza unui „furt fără precedent de proprietate intelectuală” și că pun în pericol însăși existența jurnalismului profesionist, potrivit reutersinstitute. politics.ox.ac.uk. În discursul susținut la Congresul Mondial WAN-IFRA (World Association of News Publishers), Sulzberger a avertizat că profesia jurnalistică a fost „prea tăcută, prea pasivă și prea fragmentată” în fața abuzurilor comise de companiile care dezvoltă modele de IA. În opinia sa, problema nu este tehnologia în sine, ci modul în care aceasta este construită și exploatată. „Păcatul originar” al IA Sulzberger susține că produsele actuale de IA au la bază un act fundamental de însușire ilegală a muncii altora. „Companiile tehnologice jefuiesc site-urile de știri fără permisiune și fără compensații. Reambalează aceste bunuri furate ca fiind ale lor și redirecționează publicul și veniturile care altfel ar merge către organizațiile care au produs conținutul”. „Au folosit conținut de presă, literatură, film, fotografie, teatru, etc., fără a obține acordul creatorilor” Potrivit editorului New York Times, marile firme din domeniu au construit modele de IA folosind milioane de articole, cărți, fotografii, filme și alte opere protejate de drepturi de autor, fără a obține acordul creatorilor. El respinge argumentele companiilor care susțin că folosirea materialelor reprezintă „utilizare loială” sau că este necesară pentru progresul tehnologic. În opinia sa, dacă firmele de IA pot investi sute de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură, atunci pot plăti și pentru conținutul care le alimentează produsele. De ce jurnalismul profesionist este atât de valoros pentru IA Una dintre ideile centrale ale discursului este că modelele de IA depind într-o măsură uriașă de jurnalismul profesionist. Sulzberger explică faptul că orice model IA este construit din patru ingrediente esențiale: talentul inginerilor, puterea de calcul, energia și datele. Doar ultimul ingredient – conținutul creat de alții – este preluat adesea fără plată. El atrage atenția că termenul „date” ascunde adevărata natură a acestor resurse. „Datele” nu sunt simple cifre. Sunt cărți, muzică, filme și articole de presă. Sunt produse ale muncii intelectuale și creative. Un singur exemplu de muncă furată de IA Sulzberger amintește că doar în 2025 The New York Times a publicat aproape jumătate de milion de materiale jurnalistice, realizate cu un cost de peste două miliarde de dolari. Publicația a avut jurnaliști în toate cele 50 de state americane și în 155 de țări, inclusiv peste 70 de reporteri și colaboratori în Ucraina. Acest jurnalism este valoros pentru modelele IA tocmai pentru că este verificat, editat, documentat și produs de profesioniști. „Ești ceea ce mănânci”, spune Sulzberger, parafrazând o observație a unui inginer OpenAI, care recunoștea că succesul modelelor depinde în primul rând de calitatea seturilor de date utilizate la antrenare. De ce a dat în judecată OpenAI Sulzberger justifică procesul intentat de The New York Times împotriva OpenAI, Microsoft și ulterior Perplexity. El susține că aceste companii au încălcat în mod repetat drepturile de autor ale publicației și că această practică amenință viitorul jurnalismului independent. Procesul durează deja de peste doi ani și jumătate și a costat peste 20 de milioane de dolari, ceea ce explică de ce multe redacții mai mici nu își permit să se apere în instanță. O amenințare mai gravă decât rețelele sociale Sulzberger consideră că revoluția IA poate provoca daune mai mari decât cele produse de internet, smartphone-uri și rețele sociale. În ultimele două decenii, Statele Unite au pierdut aproximativ 75% dintre jurnaliști și peste 3.000 de ziare. Multe comunități au rămas fără reporteri locali care să urmărească activitatea autorităților sau să informeze cetățenii. Acum, avertizează el, Inteligența Artificială nu doar distribuie conținutul altora, ci îl înlocuiește. Motoarele de căutare și chatboturile răspund direct la întrebări folosind informațiile preluate de la publicații, fără a mai trimite utilizatorii către sursa originală. Rezultatul este o scădere dramatică a traficului către site-urile de știri și, implicit, a veniturilor acestora. Potrivit datelor citate de Sulzberger, marile publicații monitorizate de Comscore (compania americană care măsoară consumul de media) au pierdut în medie peste 45% din trafic în ultimii ani. Problema adevărului Un alt capitol important al discursului privește fiabilitatea informațiilor generate de AI. Sulzberger afirmă că modelele actuale nu produc jurnalism și nu pot înlocui activitatea reporterilor. „Reporterii sunt cei care îmbogățesc arhiva publică cu informații necunoscute anterior”, spune el. Faptele noi, documentele secrete, mărturiile directe și investigațiile nu sunt create de chatboți, ci de jurnaliști. Mai mult, studiile citate de editorul New York Times arată că asistenții IA denaturează frecvent știrile și oferă răspunsuri eronate. Spre deosebire de organizațiile de presă, companiile de IA nu au mecanisme clare de corectare și nu își asumă responsabilitatea pentru greșeli. El observă și o contradicție: firmele promovează produsele ca fiind utile și inteligente, dar evită să garanteze că informațiile furnizate sunt corecte. Unele dintre ele avertizează explicit utilizatorii să nu se bazeze pe răspunsurile oferite. Ce ar trebui să facă presa, în opinia lui Sulzberger În opinia lui Sulzberger, există o strategie simplă, împărțită pe două categorii: editorii și redacțiile. Cum să se apere editorii Editorii trebuie să-și apere ferm drepturile de proprietate intelectuală, să negocieze cu atenție acordurile de licențiere, să facă presiuni asupra legislatorilor pentru reguli clare, să colaboreze între ei și cu alte industrii creative. Cum să se adapteze redacțiile Redacțiile trebuie să folosească inteligența artificială în mod responsabil. Redacțiile trebuie să să construiască relații directe cu publicul, lucru pe care Inteligența Artificială nu-l poate face. Redacțiile trebuie să pună mai mult accent pe reportaje originale. Redacțiile trebuie să explice constant de ce jurnalismul făcut cu oameni adevărați contează. „Jurnalismul este valoros” Mesajul final al lui Sulzberger este unul de mobilizare: jurnalismul profesionist trebuie să reziste cu orice preț. El amintește o idee celebră a lui Stewart Brand, editorul american care a pus la punct, prin 1968, primul „google”: „Whole Earth Catalogue”, care avea să influențeze masiv noua generație de antreprenori ce avea să creeze Sillicon Valley, și autorul citatului celebru,
Căpșuna divorțată și creierul tău – de ce funcționează clipurile IA cu fructe / Fructodrama nu e întâmplătoare și nu e inocentă
Asistăm la o explozie de clipuri generate de IA în care fructe, legume sau alte obiecte antropomorfizate sunt subiectele unor tragedii siropoase pe internet. Sunt fascinant de proaste și tocmai asta e cumva scandalizant, pentru că oamenii, în comentarii, își manifestă o oarecare stare de năucire: „iar m-am uitat!”. Dialogurile sunt grobiene, dramele – ieftine: un pepene își înșală nevasta, o piersică foarte grasă, cu o căpșună sexy, îmbrăcată în roșu, un morcov e plecat la muncă în străinătate, în timp ce iubita lui, un măr, se pupă pe canapea cu domnul banană, plin de mușchi. Abandon, tristețe, singurătate, lacrimi În altă parte, o caisă obeză se duce la sală ca să-și recupereze silueta pierdută pentru că soțul ei, o vânătă, o obliga să mănânce non-stop. Ba chiar cineva a observat un pattern: „e întotdeauna căpșuna” cea cu care își înșală fructele nevestele. Sau cu care le înlocuiesc dacă nevasta face un copil care nu-i seamănă – un ou cu coaja spartă și ochi umezi. Divorțuri, abandon, tristețe, boală, singurătate, bătrânețe. Toate se întâmplă pe un fundal muzical trist, tânguitor, plângăcios. Fascinația tâmpeniei e explicabilă neurologic Platformele de socializare sunt pline, iar vizualizările explodează. Zeci de milioane de vizualizări, sute de mii de comentarii, distribuiri. Cartoful divorțat și căpșuna amantă au invadat în toate limbile pământului internetul. Dar de ce funcționează atât de bine aceste filmulețe? De ce sunt atât de fascinante și de ce, așa cum scriu mulți prin comentarii, „ne uităm de fiecare dată”? Răspunsul începe în neurologie. Creierul uman e construit să empatizeze cu orice entitate care prezintă semnale sociale de bază: față, voce, emoție. Creierul tău nu știe că ăla e un cartof Nu există un filtru intern care să spună „stai, ăsta nu e decât un fruct poligonal, care sfidează cu grație orice logică, generat de algoritm”. Dacă vocea tremură, dacă muzica urcă, dacă lacrimile curg șiroaie pe chipul prăpăditei de piersici, părăsite de vânătă pentru căpșună este pentru că sistemul limbic reacționează. Punct. E același mecanism care face ca oamenii să se atașeze de roboței, să vorbească cu plantele sau să se simtă vinovați când închid un Tamagotchi. Psihologii numesc „atribuire de intenție”, „antropomorfizare” – tendința universală de proiecta intenție și emoție asupra obiectelor, mai ales când acestea au trăsături antropomorfe. Clipurile IA cu fructe suferinde exploatează exact acest mecanism cu o eficiență brutală. Clipurile sunt optimizate să activeze empatia în cel mai scurt timp posibil: față, voce emoționantă, poveste simplă, rezoluție lacrimogenă. Totul în 47 de secunde. Gata. Algoritmul pur și simplu iubește lacrimile Aceste videoclipuri sunt perfecte pentru algoritmi. Platforme precum TikTok sau YouTube Shorts recompensează, în ordinea importanței, timpul de vizionare, reacțiile emoționale și distribuirirle. Dacă provoacă emoție – oricare ar fi ea – generează comentarii și alte tipuri de reacții, iar algortimul jubilează. Sunt suficient de tâmpite încât oamenii să le distribuie ironic – „ia uite ce tâmpenie am găsit!” – ceea ce le amplifică reach-ul exponențial. Ești ironic? Nu contează. Odată ce ai distribuit clipul, ai contribuit la viralizare și, dacă observi bine, aceste videoclipuri au milioane de vizualizări. Practic, algoritmul îi mulțumește ironiei tale, nu-l deranjezi cu nimic, căci el nu citește intenția ta, nu-i pasă de spiritul tău critic, el citește engagementul și-l recompensează. Totul este matematică! Cine se uită, de fapt Analiza demografică a acestor clipuri relevă un pattern consistent. Cele mai mari audiențe se regăsesc la două capete opuse ale spectrului de vârstă: copiii mici și adulții în vârstă – categorii mai puțin echipate să identifice estetica specifică a conținutului generat cu AI și mai predispuse să ia povestea ca atare. Dar a reduce fenomenul la aceste categorii ar fi o eroare. Adulții între 25 și 45 de ani consumă masiv acest tip de conținut, de obicei în stări de deconectare mentală: seara, pe canapea, în scroll pasiv. E un consum care nu cere nimic – nici atenție susținută, nici gândire critică, nici context. Emoția vine rapid, pleacă rapid. Ecranul se schimbă. Există și un factor de satisfacție paradoxală. Multe persoane raportează că urmăresc aceste clipuri tocmai pentru că sunt proaste – o formă de guilty pleasure digital, similar cu reality TV-ul de calitate îndoielnică sau cu romanele de dragoste de buzunar. Calitatea slabă devine, în sine, parte din atracție. De fapt, e atracția însăși! Fabrici de empatie ieftină Până aici, fenomenul ar putea părea doar o ciudățenie inofensivă a internetului. Dar există un strat mai întunecat, pe care puțini l-au investigat sistematic. O mare parte din paginile care produc și distribuie aceste clipuri nu sunt creatori individuali amuzați de propriul concept. Sunt operațiuni comerciale – unele cu zeci de canale simultane pe mai multe platforme -, care monetizează empatie în volum industrial. Modelul de business e simplu: conținut produs cu cost aproape zero (un prompt, un generator IA, o voce sintetică), distribuit pe scară largă, monetizat prin reclame sau, în versiunile mai agresive, prin redirecționare către pagini de donații false sau campanii caritabile dubioase. „Ajută-l pe Tomy, cartoful bolnav, să-și plătească operația” nu e o glumă – variante ale acestui tip de conținut au fost documentate pe Facebook în mai multe țări. E, în fond, o actualizare tehnologică a unor scheme vechi: e-mailurile cu prințul nigerian au evoluat. Acum au față de fruct și muzică tânguitoare. Ce spune asta despre noi Dincolo de schemele comerciale, fascinația pentru aceste clipuri ridică o întrebare mai inconfortabilă: ce ne spune despre felul în care consumăm emoție în 2025? Suntem, colectiv, atât de flămânzi de stimulare emoțională rapidă încât un cartof animat o poate furniza? Sau, dimpotrivă, suntem atât de saturați de realitate încât preferăm emoția într-o formă distilată, fără riscul de a fi cu adevărat afectați? Probabil ambele. Clipurile cu fructe suferinde oferă ceva rar în ecologia digitală actuală: emoție fără consecințe. „Plângi” pentru un ou cu coaja crăpată și ochi umezi. Oul nu există. Exiști doar tu și oboseala ta. Nu trebuie să faci nimic, să ajuți pe cineva, să te implici. La următorul scroll, ecranul se schimbă. Vine alt clip. O iei de la
Jumătate din răspunsurile chatboților IA despre cancer sunt problematice / Pacienții sunt îndemnați să renunțe la chimioterapie
Aproape jumătate dintre răspunsurile oferite de asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială în legătură cu tratamentul cancerului conțin erori sau informații incomplete, potrivit unui studiu recent publicat în revista BMJ Open, o publicație științifică cu acces deschis, editată de grupul British Medical Journal, unul dintre cele mai prestigioase grupuri de presă medicală din lume. Revista publică exclusiv cercetări originale evaluate de experți independenți. Concluzia cercetătorilor este îngrijorătoare: aceste sisteme pot orienta pacienții spre terapii alternative nevalidate, în detrimentul tratamentelor medicale standard. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este recunoscut pentru cercetări în oncologie Studiul a fost realizat de cercetători de la Lundquist Institute for Biomedical Innovation, din cadrul Harbor-UCLA Medical Center, și a testat unele dintre cele mai utilizate platforme de inteligență artificială la nivel global: Grok (xAI), ChatGPT (OpenAI), Gemini (Google), Meta AI și DeepSeek. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este un centru independent de cercetare medicală afiliat Harbor-UCLA Medical Center din Los Angeles, specializat în studii clinice și translaționale. Institutul colaborează cu Universitatea California și este recunoscut pentru cercetări în oncologie, boli infecțioase și sănătate publică. Răspunsuri „parțial problematice” și „foarte problematice” Răspunsurile generate de aceste sisteme au fost evaluate de specialiști oncologi, care au constatat că 30% dintre ele au fost considerate „parțial problematice” — în mare parte corecte, dar incomplete — iar 19,6% au fost catalogate drept „foarte problematice”, conținând erori semnificative și lăsând loc interpretărilor subiective. Cum au fost testate chatboturile Cercetătorii au formulat întrebări concepute să conducă sistemele spre informații eronate, abordând teme frecvent vehiculate în spațiul public: legătura dintre tehnologia 5G sau utilizarea antiperspirantelor și cancer, siguranța steroizilor anabolizanți sau riscurile vaccinurilor. Rezultatele au relevat un tipar îngrijorător Întrebate despre terapii alternative pretins mai eficiente decât chimioterapia, chatboturile au oferit inițial răspunsuri corecte, avertizând că astfel de opțiuni nu sunt susținute de dovezi științifice. În pasul următor însă, au enumerat aceste terapii — acupunctură, medicină pe bază de plante, diete prezentate ca având efecte anticancer — și, în unele cazuri, au furnizat chiar referințe către clinici care promovează astfel de tratamente și resping chimioterapia. „Echilibrul fals” — capcana algoritmilor Cercetătorii atrag atenția asupra unei tendințe sistematice a acestor platforme de a prezenta un „echilibru fals”: acordarea unei importanțe egale surselor științifice validate și surselor nevalidate, precum bloguri, forumuri sau postări din social media. Această abordare, aparent neutră, poate induce în eroare pacienții și îi poate îndepărta de tratamentele aprobate medical. „Chatboturile evaluate au avut rezultate slabe în domenii medicale unde riscul de dezinformare este ridicat”, concluzionează autorii studiului, adăugând că utilizarea lor fără educație publică și supraveghere adecvată poate amplifica, nu reduce, răspândirea informațiilor eronate. Un sfert dintre americani caută sfaturi medicale la chatboturi Miza acestor constatări este cu atât mai mare cu cât utilizarea inteligenței artificiale pentru informații medicale este în creștere rapidă. Un sondaj Gallup arată că aproximativ unul din patru adulți din Statele Unite apelează la astfel de instrumente pentru sfaturi legate de sănătate, adesea în căutarea unor răspunsuri rapide sau din cauza dificultății de acces la servicii medicale. Nivelul de încredere în răspunsurile IA rămâne, totuși, limitat Nivelul de încredere rămâne însă limitat: doar o treime dintre utilizatori declară că au încredere în răspunsurile primite, în timp ce majoritatea manifestă rezerve. Specialiștii avertizează că informațiile eronate despre terapii alternative și suplimente sunt deja răspândite în mediul online, iar unele dintre aceste produse — neevaluate de autoritățile de reglementare — pot avea efecte adverse grave, inclusiv asupra ficatului sau metabolismului. Mai mult, utilizarea lor poate întârzia accesul la tratamentele standard, cu consecințe potențial fatale. Au fost semnalate și cazuri în care răspunsurile incorecte ale chatboților IA au generat îngrijorare inutilă în rândul pacienților, inclusiv prin estimări eronate privind prognosticul bolii.
California înființează un departament de supraveghere a inteligenței artificiale
Instituția procurorului general din California își va întări expertiza internă prin programul „Supravegherea, responsabilitatea și reglementarea IA”. Bonta a subliniat, într-un interviu acordat Reuters, că chatboturile care întrețin conversații sexuale cu minori sau le dau instrucțiuni despre suicid sunt inacceptabile. Autoritățile de stat au transmis și OpenAI, cu sediul în San Francisco, că California urmărește în continuare modul în care compania își asigură siguranța produselor, după ce biroul a supravegheat restructurarea OpenAI de anul trecut. Privind subiectul inteligenței artificiale, în același interviu, procurorul general din Connecticut, William Tong a caracterizat AI-ul și rețelele sociale ca fiind „lupta pentru protecția consumatorului a vremurilor noastre”. Privind ancheta în cazul xAI, Bonta a spus: „Doar pentru că încetezi nu înseamnă că ești iertat pentru ceea ce ai făcut”. Ancheta a fost demarată după ce chatbot-ul companiei, Grok, a produs conținut sexualizat care ar fi implicat adulți și posibil minori. Bonta a declarat că autoritățile caută confirmarea că practicile ilegale au fost oprite. În ianuarie, xAI a declarat că a introdus măsuri pentru a respinge cererile de imagini sexualizate cu persoane reale, de exemplu prin editarea acestora pentru a fi în costum de baie, și că blochează utilizatorii din jurisdicțiile unde astfel de imagini sunt ilegale.
AI-ul lui Musk, folosit pentru a crea imagini cu copii abuzați sexual / Ceea ce am văzut este absolut îngrozitor
Organismul britanic de supraveghere a internetului, Internet Watch Foundation (IWF), a anunțat că a identificat pentru prima dată materiale ilegale cu abuzuri sexuale asupra copiilor care ar fi fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale Grok, dezvoltată de compania xAI a lui Elon Musk și integrată în platforma X, reatează news.sky.com. Potrivit IWF, infractorii au folosit Grok pentru a crea imagini sexualizate cu minori, iar materialele au fost ulterior distribuite pe un forum de pe dark web. S-au lăudat explicit că au folosit Grok Utilizatorii care le-au postat s-au lăudat în mod explicit că au folosit instrumentul de inteligență artificială pentru a le produce. „Putem confirma că analiștii noștri au descoperit imagini cu caracter sexual cu copii cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani, care par să fi fost create folosind acest instrument”, a declarat Ngaire Alexander, șefa liniei de asistență a IWF. „Nu există nicio scuză pentru așa ceva” În ultimele zile, IWF a primit numeroase sesizări de la utilizatori care reclamau că Grok poate genera imagini sexualizate cu copii, dar care nu atingeau pragul legal al conținutului ilegal. Acum, acest prag a fost depășit. Organizația a precizat că imaginile identificate ar fi clasificate drept „categoria C” conform legislației britanice, dar sunt folosite ca material de bază pentru generarea unor videoclipuri mult mai grave — de „categoria A” — cu ajutorul altor instrumente de inteligență artificială. „Daunele se extind în valuri. Nu există nicio scuză pentru lansarea către publicul din toată lumea a unor produse care pot fi folosite pentru a abuza și a răni oamenii, în special copiii”, a spus Alexander. Cazul a declanșat reacții dure din partea autorităților britanice. Atât Ofcom, autoritatea de reglementare a comunicațiilor, cât și secretarul pentru tehnologie, Liz Kendall, au avertizat X să ia măsuri urgente. „Ceea ce am văzut în online în ultimele zile este absolut îngrozitor și inacceptabil într-o societate decentă. X trebuie să se ocupe urgent de această problemă”, a declarat Kendall. O chestiune de politică internă Ministrul britanic pentru inteligență artificială și siguranță online, Kanishka Narayan, a catalogat imaginile drept „complet inacceptabile” și a spus că guvernul va aplica regulile de siguranță online indiferent de presiunile externe. „Este o chestiune de politică internă. Vom continua să ne asigurăm că publicul este protejat de abuz sexual și hărțuire online”, a declarat Narayan, întrebat dacă Londra riscă tensiuni cu administrația americană în acest dosar. Răspunsul lui Musk și al platformei X Miercuri, Elon Musk a anunțat lansarea unei noi versiuni a Grok și a îndemnat utilizatorii să își actualizeze aplicația, fără a preciza ce modificări au fost introduse. Anterior, Musk declarase că „oricine folosește Grok pentru a crea conținut ilegal va suferi aceleași consecințe ca și cum ar fi încărcat conținut ilegal”. Platforma X a transmis că ia măsuri împotriva conținutului ilegal prin eliminarea materialelor, suspendarea permanentă a conturilor și cooperarea cu autoritățile. Un test major pentru reglementarea AI Cazul Grok devine unul dintre primele exemple concrete în care un instrument de inteligență artificială este asociat direct cu producerea și distribuirea de materiale ilegale cu abuzuri asupra copiilor, punând presiune pe guverne și companii să clarifice rapid responsabilitatea legală în era AI. Pentru autoritățile britanice, nu există decât o singură rațiune: protejarea copiilor și aplicarea legii, indiferent cine se află în spatele tehnologiei.
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai
Tastez cu mintea: Povestea primului pacient nonverbal cu ALS care comunică prin implantul Neuralink
Cine este Bradford G. Smith și de ce este cazul său revoluționar Noiembrie 2024. Bradford G. Smith devine al treilea om din istorie care primește un implant cerebral Neuralink – compania lui Elon Musk. Bradford are Scleroză Laterală Amiotrofică și este nonverbal. Practic, tot ce poate să-și miște sunt ochii. Tehnologia Neuralink, însă, îl ajută să comunice incredibil de eficient. Dispozitivul implantat în creierul său – o rețea de fire subțiri, conectate la un mini-computer plasat în craniu. Acesta îi permite să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului. Nu este o metaforă, este adevărul în toată esența lui. Iată ce a scris acesta pe platforma X: „Tastez acest mesaj cu creierul. Este modul meu principal de comunicare”. Dar cine vorbește, de fapt, în comunicarea asistată de Inteligența Artificială? Haideți să-l cunoaștem pe Grok – chatbot-ul AI, fabricat de Elon Musk. Acesta îi sugerează răspunsuri și îl ajută să redacteze rapid – un parteneriat inedit între om și Inteligența Artificială, din care nu se înțelege exact ce anume este intenție și voință umană și ce anume este procesare automată. Cu alte cuvinte, cine vorbește, de fapt, Bradford sau Grok? Dr. Eran Klein, neurolog specializat în etica implanturilor cerebrale, spune că „există un compromis între viteză și autenticitate” și confirmă că oferă notițe chatbot-ului, iar Grok generează răspunsuri coerente, pe care le aprobă medicul. „Eu sunt responsabil pentru conținut, dar am folosit AI pentru redactare”, admite acesta. Viața cu implant cerebral vs. viața fără implant cerebral Bradford Smith este tată a trei copii. El a fost diagnosticat cu ALS (Scleroză Laterală Amiotrofică) după o banală accidentare la umăr, care nu s-a vindecat. Boala l-a imobilizat complet, astfel încât nu poate nici să vorbească. Multă vreme, singura formă de comunicare a fost să urmărească mișcările ochilor. „Eram ca Batman într-o cameră întunecată”, spunea Bradford înainte de implant. Implantul Neuralink a schimbat totul. Cu ajutorul acestuia, Bradford comunică de oriunde, cu o viteză considerabil crescută. Mai mult, chiar: implantul folosește tehnologia de clonare vocală de la ElevenLabs, care îi redă vocea din înregistrările de dinainte de boală, deci, practic, el vorbește cu vocea lui. Și, până la urmă, un om cu implant cerebral gândește sau nu cu propriul său creier? Iată o situație simpatică: un prieten de-al lui Bradford îl întreabă pe acesta ce cadou să-i ia iubitei lui, pasionate de cai. Chatbot-ul lui Smith îi sugerează „un buchet de morcovi”, iar Smith a ales replica și a trimis-o cu vocea sa sintetizată. „Acestea nu sunt întotdeauna gândurile mele… dar sunt utile.” Oricât de amuzante sunt asemenea situații, o întrebare se impune, totuși: care sunt limitele identității personale într-o lume în care creierul uman intră în simbioză cu Inteligența Artificială? Se deschide un capitol extrem de interesant de studiat pe mai departe: etica digitală. Cât anume suntem noi și cât anume e tehnologie în relația noastră cu realitatea? În ce-l privește pe Bradford, acesta nu-și bate capul. El e bucuros că poate să comunice. Cum funcționează implantul Neuralink Firele subțiri captează semnale neuronale direct din creier Semnalele sunt amplificated, filtrate și transmise wireless către un mini-computer Acolo sunt interpretate și mișcă un cursor Cursorul tastează pe ecran printr-o aplicație special Inteligența Artificială integrează toate aceste etape și oferă variante de răspuns. Chiar și variante de ton.