Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Ilie Bolojan pierde și procesul cu ÎCCJ, în ziua demiterii de către Parlament. Ce amendă trebuie să plătească
Magistrații Curții de Apel București au decis astăzi să dea dreptate Curții Supreme de Justiție, în procesul intentat Guvernului Ilie Bolojan pe tema punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților. Completul de contencios al Curții de Apel a hotărât să admită cererea de chemare în judecată a Curții de Supreme de Justiție, contradictoriu cu pârâţii Guvernul României și Ministerul de Finanțe. Magistrații au obligat Guvernul și ministerul de Finanțe să emită actele administrative şi să efectueze toate demersurile bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei (ÎCCJ) a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Juddecătorii au stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, „sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta„. Decizia nu este însă definitivă. Părțile au drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de Contencios Administrativ şi Fiscal şi pentru Achiziţii Publice, sub sancţiunea nulităţii”.
Justiția din România este vândută: o nouă amânare în dosarul Tabla! Penalul Costel Alexe este aproape să scape!
O nouă amânare pentru coruptul de Costel Alexe în dosarul „Tabla”, aflat pe rolul ICCJ. În anul 2028 se va împlini termenul de prescripție, iar inculpatul va scăpa de pedeapsă Justiția coruptă din România i-a adus o nouă amânare în dosarul „Tabla” președintelui Consiliului Județean Iași. Cu fiecare amânare dispusă de magistrații de la ICCJ, Costel Alexe este tot mai aproape să scape prin împlinirea termenului de prescripție. Ani grei ar trebui să stea Alexe în spatele gratiilor, dar menajarea sa de către magistrați este la cote ridicate. O nouă amânare în dosarul „Tabla”! Renumitul dosar „Tablă”, care îl are în prim-plan pe nimeni altul decât penalul Costel Alexe, este mai aproape ca niciodată de prescripție, ceea ce înseamnă că inculpatul poate scăpa de pedeapsă. Primul termen desfășurat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în fața magistraților, a avut loc în data de 13 martie 2024. Pare că ziua de 13 nu a fost cu ghinion pentru președintele CJ Iași, întrucât cauza a fost amânată la acea dată. Mai târziu, după 15 termene, procesul bate pasul pe loc, inducându-ne faptul că magistrații nu sunt convinși de vinovăția lui Alexe, deși probele administrate sunt cât se poate de clare și concludente. Totul a început în perioada când era ministru al Mediului, în aprilie 2020, și i-ar fi pretins fostului director general al combinatului Liberty Galați, Bogdan Grecu, 22 de tone de produse din tablă. Pentru această avere, ministrul urma să dispună alocarea către combinat a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și să manifeste indulgență în monitorizarea măsurilor luate pentru închiderea unei halde de zgură din cadrul Liberty Galați. „Tablă” Alexe ar fi primit mai multe produse, precum tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă. Întrucât depozitul de 50 de milioane de tone nu a fost închis, România a fost trimisă în judecată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Conform procurorilor DNA, Alexe a primit mită sub forma de produse de tablă în perioada aprilie – iulie 2020. Bunurile au fost transportate la sediul din Sculeni, al unei societăți comerciale administrate de fosta soție a președintelui CJ, Raluca Alexe. De asemenea, mita ar fi fost mascată sub forma unor contracte de sponsorizare încheiate de combinatul gălățean. Fapta se prescrie la data de 6 aprilie 2028 Conform unui comunicat, DNA a făcut câteva clarificări despre depozitul din Galați. „Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în anul 2018 pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE”, au declarat reprezentanții DNA. Costel Alexe este inculpat în acest dosar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită și instigare la delapidare. Președintele CJ Iași este tot mai departe de a-și primi pedeapsa meritată, cauza fiind amânată de numeroase ori. Același lucru s-a întâmplat și la ultimul termen din data de 28 aprilie 2026, unde magistrații de la ICCJ au dat un nou termen. Procesul a fost marcat de o nouă amânare și este tot mai aproape de împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale care îl poate scăpa de pedeapsă pe coruptul Costel Alexe. Fapta pentru care este judecat președintele CJ Iași urmează să se prescrie în data de 6 aprilie 2028. Justiția coruptă din România i-a adus o nouă amânare în dosarul „Tabla”, pentru care Costel Alexe este judecat pentru luare de mită, faptă săvârșită în anul 2020. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Parchetul General respinge acuzațiile procuroarei Laura Deriuș, lansate într-o emisiune TV: Afirmații lipsite de orice bază reală
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat ferm după afirmațiile făcute într-o emisiune de televiziune de procurorul Laura Deriuș, care a susținut că, de la nivelul procurorului general, i-ar fi fost propusă o oportunitate profesională superioară celei pe care o are în prezent, pentru a renunța la ieșirile publice privind situația din justiție. Într-un comunicat transmis de Biroul de informare și relații publice, instituția califică aceste declarații drept „afirmații lipsite de o bază reală” și neagă categoric existența oricărui demers de acest tip. Nu a existat un minimum exercițiu jurnalistic „Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a întâlnit în nicio conjunctură cu doamna procuror și nu i-a făcut nicio propunere de avansare profesională, nici direct și nici prin intermediul altor persoane”, se arată în comunicat. Reprezentanții Parchetului subliniază că acuzațiile puteau fi ușor verificate în cadrul emisiunii, dacă ar fi existat un minim exercițiu jurnalistic. Potrivit comunicatului, „afirmațiile denigratoare ar fi putut fi ușor devoalate, dacă moderatorul emisiunii i-ar fi cerut invitatei să probeze ce a afirmat, respectiv să indice ziua, ora și locația în care ar fi avut loc pretinsa întâlnire, persoana care i-ar fi făcut această propunere, precum și funcția pretins oferită”. Nu a fost solicitat un punct de vedere oficial Parchetul General critică, de asemenea, modul în care postul de televiziune a gestionat situația, acuzând lipsa verificărilor și a solicitării unui punct de vedere oficial înainte de difuzarea acuzațiilor. „Este profund regretabil că o instituție media a preferat difuzarea unor afirmații neverificate în detrimentul unui demers elementar de aflare a adevărului și al solicitării unui punct de vedere oficial”, se mai arată în comunicat.
Nici n-a adoptat bine toate pachetele de reformă, că Ilie Bolojan a mai anunțat una: reforma pensiilor în sectorul de ordine publică și apărare
Premierul Ilie Bolojan a anunțat într-un interviu pentru G4Media că, după adoptarea reformei privind tăierile din administrația publică, următorul pachet e reformă vizează pensiile din sistemul de ordine publică și apărare națională. Potrivit datelor CSM, dacă în magistratură vorbim despre 5000 de pensii de serviciu, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională – beneficiarii pensiilor de serviciu sunt peste 210.000. Ilie Bolojan: „Următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare” Întrebat de jurnaliști dacă vizează o reformă a „pensiilor militarilor care să crească vârsta de pensionare”, premierul Bolojan a răspuns: „Și acest lucru trebuie făcut pentru că, orice s-ar spune, este anormal să aveți o știre cu șeful Poliției din Sibiu care s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri, când văd o astfel de știre. Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută și este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii, care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitatea sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni, dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”. Pachetul privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților – care vizează în jur de 5000 de persoane – este în continuare în discuția Curții Constituționale, care trebuie să ia o decizie pe constituționalitate, pe 11 februarie. Modificările pe care insistă Bolojan sunt respinse atât de magistrați, de CSM, dar și de Curtea Supremă care a atacat pachetul la CCR. Însă în ceea ce privește pensiile de serviciu din zona de ordine publică, apărare și siguranță națională – acestea sunt în jur de 210.000 – potrivit datelor din CSM. Potrivit jurisprudenței CCR, de pensii de serviciu beneficiază Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerul Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Trebuie să facă proba!” Ilie Bolojan se ceartă cu Rareș Bogdan și sugerează că fostul prim-vicepreședinte PNL este mincinos Ilie Bolojan constată că românii au obosit „total”, pentru că nu văd rezultatele guvernării sale. Premierul nu exclude să adopte reforma administrației publice prin OUG. Ce spune de pensiile speciale și CCR Bolojan îl lasă pe Nicușor Dan să vină cu propuneri pentru SRI și SIE: „Mi se pare un aspect de politețe”
ÎCCJ depune o expertiză la CCR împotriva reformei pensiilor magistraților: Aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu
Biroul de Informare și Relații Publice al ÎCCJ a anunțat că a fost realizată o expertiză care prezintă efectele legii pensiilor magistraților promovate de Guvern, expertiză ce va fi depusă la Curtea Constituțională pentru a susține argumentele deja prezentate împotriva legii. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, notează comunicatul. Pensia de serviciu ar fi mai mică cu 36% pentru magistrații de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, cu 35% pentru cei de la tribunale, cu 33% pentru magistrații de la curțile de apel și cu 51% în cazul judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit expertizei. „Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”, mai transmite instanța supremă. „Nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, a mai notat instituția despre reforma pensiilor de serviciu. „Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept”, concluzionează ÎCCJ. CCR reia vineri discuțiile pe legea pensiilor magistraților Conducerea CCR a stabilit o nouă ședință pentru ziua de vineri, 16 ianuarie, ora 10:00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ultima ședință pe acest subiect a avut loc în data de 29 decembrie, când patru judecători au decis să părăsească deliberările „nu pentru a bloca activitatea Curții, ci pentru a refuza validarea unei proceduri pe care o consideră contrară legii și regulamentului de funcționare al CCR”. Reforma pensiilor speciale ale magistraților a fost intens discutată în ultima perioadă și este respinsă puternic de CSM și Înalta Curte de Casație. Executivul vrea ca vârsta de pensionare să crească gradual până la 65 de ani (față de 48 de ani în prezent), iar pensia să nu depășească 70% din venitul net.
Protest în fața Curții Supreme de Justiție față de deciziile șefei ICCJ: Savonea, nu uita! Va veni și ziua ta
Protestul a început la ora 18:30, în fața instantei supreme, sub titlul „Ce face Lia cu Justiția din România?”. Protestatarii adunați în fața Curții Supreme de Justiție spun că de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Potrivit Gândul, la ora redactării știrii, în fața Curții Supreme s-au adunat peste 1000 de persoane, care cer demisia Liei Savonea. Aceștia scandează „Ieși afară javră ordinară” / „La mititica, cu Alina Bica” / „Savonea, nu uita! Va veni și ziua ta!”. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Manifestația vine în contextul în care la începutul acestei săptămâni, președinții Curților de Apel din țară au dat publicității un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului”. În replică la comunicatul CSM, organizațiile civice Inițiativa România, Corupția ucide, Initiativa Timisoara, Rezistenta și Declic, care au anunțat protestul „Ce face Lia cu Justiția din România?” – menționează că protestul nu reprezintă un atac împotriva sistemului judiciar sau împotriva tuturor magistraților, ci că acesta „vizează strict conduita și acțiunile Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și modul în care aceasta și Elena Costache, șefa CSM, revendică rolul de substituire a întregii puteri judecătorești”.
Lia Savonea, șefa Curții Supreme de Justiție, face praf Guvernul Bolojan și îl atacă pe Kelemen Hunor
Meciul între Justiție și Guvernul condus de Ilie Bolojan pe tema pensiilor magistraților este departe de a se fi încheiat. Subiectul este discutat astăzi și în coaliție. Numai că, în același timp, „capul” Curții Supreme de Justiție din România îl scoate în decor chiar pe președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a dezvăluit aseară că proiectul de lege privind pensiile magistraților – proiect care a picat la CCR – a fost trimis „informal” către mai multe instituții, încălcând chiar separația constituțională a puterilor în stat. “Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției”, arată președintele Curții Supreme, Lia Savonea, într-un comunicat de presă. Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție spune că totul reprezintă o deformare “gravă a realității”: “Înalta Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege. Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice inițiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independența magistratului. Atribuirea către instanța supremă a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat. Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”. Într-o emisiune televizată, Kelemen Hunor, președintele UMDR, a recunoscut ieri că proiectul de lege privind pensionarea magistraților a fost trimis informal mai multor instituții, înainte de a fi adoptat atât de Guvernul Bolojan cât și prin angajarea răspunderii de către Parlament. Hunor dezvăluie cum Guvernul Bolojan a încălcat separația puterilor în stat: a trimis “informal” la CCR proiectul pensiilor magistraților Președintele instanței supreme spune că magistraţii „sunt dispuși să contribuie prin soluții responsabile” la reforma pensiilor speciale: „Poate şi trebuie discutată”
CCR judecă miercuri sesizarea ÎCCJ cu privire la legea care modifică regimul pensiilor
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arată în comunicatul ÎCCJ. Judecătorii arată că Legea care modifică regimul pensiilor încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. „Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se precizează în comunicat. CCR decide miercuri asupra sesizării ÎCCJ.
Alina Corbu, fosta președintă a ÎCCJ, spune că există riscul transformării judecătorilor în duşmani ai poporului
Alina Corbu se arată îngrijorată de pericolul transformării judecătorilor în „duşmani ai poporului”. „În final, din perspectiva unui manager de instanţă supremă şi judecător în ultimii 15 ani la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va deveni începând de mâine un simplu cetăţean, se impune un semnal de alarmă legat de pericolul incomensurabil pentru democraţia noastră care rezidă în transformarea mediatică a judecătorilor în aceste zile în „duşmani ai poporului”. Indiferent de nivelul emoţional pe care îl poate atinge dezbaterea desfăşurată în aceste zile, rugămintea acestui preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie către cetăţenii României este de a se informa cât mai complet cu putinţă şi de a lua în considerare că, pentru fiecare dintre noi, angajaţi la stat sau la privat, aflaţi în funcţii de conducere sau pe o funcţie de execuţie, bogaţi sau săraci, judecătorul este ultima linie de apărare în momentul în care ne confruntăm cu o situaţie de abuz în care drepturile noastre sunt lezate. O justiţie independentă, eficientă şi puternică corespunde fără îndoială intereselor naţionale vitale ale României. Tocmai din acest motiv, pentru toţi factorii responsabili, dezbaterea publică cu privire la toate aceste aspecte ar trebui să facă obiectul unei abordări pragmatice, fundamentate şi raţionale”, se arată în comunicat. Președintele Nicușor Dan a semnat, vineri, primele decrete privind pensionarea unor magistrați, între care și decretul privind pensionarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina-Alina Corbu, dar și a lui Lucian Onea, din cadrul DNA Ploiești. La data de 1 august 2025 se încheie mandatul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție al judecătorului Corina-Alina Corbu. Modificări privind pensiile magistraților Guvernul a publicat proiectul de modificare a legilor privind pensiile magistraților, care aduce schimbări majore în sistemul de pensionare din justiție. Principalele modificări vizează creșterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul. De asemenea, vechimea totală în muncă crește la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcțiile de magistrat. Pentru cei care aleg pensionarea anticipată, penalitățile se dublează – de la 1% la 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea completă de 25 de ani în magistratură. Plafonul pensiei nete scade de la 100% la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Tranziția spre noile reguli va fi treptată – magistrații aflați deja în funcție vor putea ieși la pensie începând cu septembrie 2025 de la 47 de ani și 8 luni, vârsta crescând cu 4 ani în fiecare an calendaristic până la atingerea celor 65 de ani.