Victor Alistar critică întâlnirea Bolojanșefa CCR: Între patru ochi, în timpul procedurii
Victor Alistar a criticat întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, în condițiile în care CCR are încă în curs de soluționare un conflict juridic dintre Guvern și Înalta Curte. Pe 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvern și ÎCCJ, în legătură cu plata unor restanțe salariale din justiție. CCR nu a soluționat încă sesizarea, pronunțarea fiind amânată pentru 23 septembrie. „Conflictul de natură constituțională între puterile statului nu este declarat de Guvern, ci de primul-ministru, ca funcție, el e titularul solicitării (…) Deci, în declanșarea conflictului, titularul sesizării este în cazul de față domnul Ilie Bolojan. A anunțat public pe 2 iulie declanșarea conflictului cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Raportor era doamna Tănăsescu. Pe 14 august s-au întâlnit”, a declarat Victor Alistar la România TV. Alistar: Reclamantul se întâlnește cu judecătorul cauzei Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ susține că problema este faptul că Bolojan s-a întâlnit cu Simina Tănăsescu în timpul procedurii și în lipsa celeilalte părți. „O parte din dosar, reclamantul, se întâlnește cu judecătorul cauzei, jurisdicție constituțională, cu judecătorul cauzei, să ne înțeleagă lumea, în lipsa celeilalte părți, între patru ochi, într-un tête-à-tête, pe o explicație care nu are legătură cu competențele primului-ministru. Primul-ministru și Guvernul nu administrează Palatul Parlamentului, ci Camera Deputaților sau Senatul are și el folosința unor încăperi, deci în niciun caz nu putea să fie acela subiectul, că era în afara competențelor lor”, a spus Alistar. Acesta a precizat că Înalta Curte a cerut explicații publice în legătură cu întâlnirea. „O întâlnire conspirativă între patru ochi, care nu s-a desfășurat nici la sediul Curții Constituționale, nici la sediul Guvernului. În atare situație noi, fără să facem niște procese de intenție, am solicitat explicații publice, dar convingătoare să fie (…) Și atunci noi am cerut aceste lămuriri pentru că imaginați-vă că o parte, reclamantul, se întâlnește cu judecătorul cauzei, judecătorul raportor, sigur, tot plenul este acolo, șeful instituției, înainte de a se da soluția pe respectiva sesizare, adică în timpul procedurii. Că altfel întâlniri instituționale pot exista. Dar atunci îți iei niște măsuri de prevedere. Ăsta a fost motivul pentru care noi am reacționat”, a afirmat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ. Întâlnirea dintre Bolojan și Simina Tănăsescu a provocat reacții în justiție Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Informațiile despre întrevedere au provocat controverse și pentru că aceasta a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra Legii integrității. Curtea Constituțională a transmis, după apariția informațiilor despre întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, că întrevederea a vizat exclusiv aspecte administrative și de organizare. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR. Înalta Curte a cerut însă „clarificarea imediată și completă” a circumstanțelor întâlnirii, apreciind că explicațiile oferite nu înlătură îngrijorările privind independența, imparțialitatea și transparența. Ilie Bolojan a respins criticile și a declarat că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”. Prim-ministrul a susținut că este normal ca persoanele care ocupă funcții publice să aibă întâlniri cu reprezentanții altor instituții pentru rezolvarea unor probleme administrative.
ALERTĂ Procurorul George Bucurică a fost arestat preventiv de ICCJ pentru 30 de zile. Este magistratul care a gazat cu lacriomegene un polițist
Judecătorii ICCJ au decis, joi, emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele magistratului George Bucurică, cel care a dat cu spary lacriomegen asupra unui polițist venit să îl identifice la un local din comuna Ribița și apoi a fugit de poliție cu un pistol cu muniție letală trasă pe țeavă, informează surse judiciare. Decizia de joi a instanței supreme este definitivă astfel că magistratul Bucurică fie se predă la cea mai apropiată secție de poliție fie va fi urmărit și preluat de ofițeri ai serviciului Urmăriri, potrivit acelorași surse. Loading … „Admite contesta?ia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia împotriva încheierii penale nr. 129 din data de 10 august 2026 pronun?ată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia – Sec?ia penală. Desfiinţează încheierea atacată şi, în rejudecare: În baza art. 226 din Codul de procedură penală admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia cu privire la inculpatul Bucurică Radu George. În baza art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală cu referire la art. 202 alin. (1), (3), (4) lit. e) din Codul de procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului Bucurică Radu George (…), sub aspectul săvârşirii infrac?iunilor de nerespectarea regimului armelor ?i muni?iilor, prev. de art. 342 alin. (1) din Codul penal, tulburarea ordinii ?i lini?tii publice, prev. de art. 371 alin. (2), (3) din Codul penal şi a 2 infrac?iuni de ultraj, prev. de art. 257 alin. (1), (4) din Codul penal rap. la art. 193 alin. (1), (21) lit. c), d) Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. (1), (2) Cod penal, pentru o durată de 30 de zile, începând de la 27 august 2026 până la 25 septembrie 2026, inclusiv. În baza art. 230 din Codul de procedură penală, dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă a inculpatului Bucurică Radu George. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat Bucurică Radu George, în cuantum de 411 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronun?ată în cameră de consiliu, astăzi, 27 august 2026”, se arată în decizia de joi a instanței supreme. De vorbă cu Gândul Procurorul George Bucurică, cel pentru care colegii săi din Alba cer arestarea preventivă pentru fapte de ultraj, după ce a atacat un polițist cu gaze lacrimogene și a fugit pe stradă cu un pistol cu glonte letal pe țeavă, a răspuns, joi, la instanța supremă, întrebărilor Gândul și a explicat că, dacă ar avea în fața sa un suspect cu o stare de fapt similară, ar analiza foarte atent probele, ar verifica competența și identitatea celor de la fața locului și că ar trata la modul cel mai serios un astfel de caz. Magistratul a răspuns reporterului Gândul la întrebările esențiale privind cele petrecute la localul din comuna Ribița precum și la întrebările despre viitorul său după decizia CSM de suspendare și cu privire la armele cu muniție letală pe care le deține. Cum ar fi dacă… „Strict profesional pe o astfel de situație de fapt, să-i spunem asemănătoare, trebuie să citești probele de la dosar, să analizezi dacă toate acele probe s-au administrat obiectiv, legal, de către cine trebuia, să constați dacă persoanele implicate reprezentau sau nu autoritatea statului, și dacă acționau în limitele legii, să constați dacă există sau nu arme, dacă există sau nu o stare de pericol, dacă există sau nu o tulburare a liniștii publice, așa aș face eu ca procuror. Să constați dacă s-a folosit și cine a folosit o armă”, a explicat magistratul prezent la instanța supremă. „Știu cum funcționează curiozitatea jurnalistică dar din punct de vedere juridică ce îmi spuneți dumneavoastră nu are relevanță… Eu nu constat că există la dosar o stare de fapt așa cum o prezentați dumneavoastră”, a continuat acesta. Pasul în spate Întrebat despre planurile de viitor după decizia CSM, de suspendare a sa din funcție, acesta a devenit emoțional și a arătat că vin momente în viața oricui când trebuie făcut un pas în spate pentru a lăsa loc și altor colegi ai săi în drumul spre afirmare. „Spun că e bine câteodată să faci un pas în spate, să vezi dacă lucrurile pentru tine ca persoană se mai potrivesc pentru ceea ce îți dorești să faci în viață, cu ce principii ai în viață, și, de ce nu, să lași și pe alții, pentru că se pare că nu mai fac nimic cum trebuie, să lași și pe alții să dovedească că sunt mai buni să oferi și altora oportunități să lucreze acolo unde lucrezi tu și să dovedească mai mult. și de ce nu, să ajute justiția mai mult. Eu salut decizia CSM, pentru mine unul această pauză e binevenită, îmi oferă acel răgaz și reprezintă o oportunitate la fel cum este și pentru alți oameni care să dovedească mai mult pentru sistemul judiciar”, s-a confesat George Bucurică. Strâns cu ușa la predarea armelor Privitor la armele deținute, întrebat dacă armamentul și muniția letală aferentă au fost predate la armurier, magistratul nu a oferit un răspuns concret, lăsând aparent de înțeles că armele s-ar afla în continuare la el. Mai precis acesta a spus că termenul limită de predare nu s-a încheiat astfel că el nu comentează despre bunurile sale personale în public. „Există o decizie administrativă de predare în termen de 30 de zile, termen care încă nu s-a împlinit. Lucrurile mele personale mă privesc doar pe mine la fel ca și deciziile mele legate de aceste lucruri în raport cu deciziile administrative. Deținerea astăzi de către mine a acestor arme este perfect legală atâta vreme cât o am trecută în permis și îmi exercit acest drept”, susține magistratul. Omul cu mănușa de latex La intrarea în sediul instanței supreme Bucurică purta din nou mănuși negre din latex la fel ca în momentul intrării sale
Înalta Curte, mesaj dur după întâlnirea șefei CCR cu Ilie Bolojan: Situația nu poate rămâne fără consecințe instituționale
Înalta Curte de Casație și Justiție a intervenit luni în controversa provocată de întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, susținând că explicațiile oferite până acum nu clarifică pe deplin circumstanțele întrevederii și nu înlătură îngrijorările apărute în sistemul judiciar. Instanța supremă vorbește despre o situație de o „gravitate instituțională aparte” și invocă direct faptul că Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale. „Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător”, arată ÎCCJ. ÎCCJ: Arbitrul constituțional trebuie să fie în afara oricărei aparențe de influență Înalta Curte susține că problema nu este numai existența unei eventuale influențe, ci și aparența pe care o asemenea întâlnire o poate crea. „Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite instanța supremă. ÎCCJ critică și condițiile în care a avut loc întrevederea, arătând că, potrivit informațiilor disponibile public, aceasta nu s-a desfășurat la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi și nu fusese anunțată anterior. Instanța supremă consideră că această conduită poate afecta încrederea publică în imparțialitatea viitoarelor soluții ale CCR. Finlul comunicatului este formulat în termeni deosebit de duri. Înalta Curte afirmă că situația „nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale” și susține că responsabilitatea funcției presupune „asumarea consecințelor necesare” atunci când apar îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate. Comunicatul nu cere explicit demisia Simonei Tănăsescu, însă formularea referitoare la „consecințe instituționale” și la „asumarea consecințelor necesare” ridică presiunea asupra conducerii Curții Constituționale. De ce întâlnirea Tănăsescu-Bolojan a provocat controverse Controversa a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu fusese anunțată public și a avut loc cu numai câteva zile înainte ca CCR să reia dezbaterile asupra unor dosare cu miză politică și instituțională, inclusiv Legea integrității. CCR a răspuns criticilor susținând că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Executivului au ca obiect exclusiv chestiuni privind „buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”. Curtea a mai precizat că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara cadrului procedural și legal. Explicațiile nu au stins însă controversa. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut la rândul său clarificări despre împrejurările întâlnirii, motivele pentru care aceasta a avut loc în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a amintit inclusiv precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor provocate de o întâlnire cu un judecător al CCR. Conflictul de miliarde dintre Guvern și Înalta Curte, aflat chiar pe masa CCR Un element central al intervenției ÎCCJ este faptul că instituția este ea însăși parte într-un conflict constituțional cu Guvernul, conflict declanșat prin sesizarea făcută de Ilie Bolojan. Disputa privește plata restanțelor salariale ale magistraților. Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata unor drepturi restante de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea. Guvernul a susținut că o instanță nu poate obliga Executivul să redistribuie bani din buget și că puterea judecătorească s-ar fi substituit astfel puterii executive și legislative. CCR a dezbătut conflictul în luna iulie, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. În aceste condiții, ÎCCJ consideră că întâlnirea dintre persoana care a declanșat conflictul constituțional și președinta instituției care trebuie să îl arbitreze necesită un standard de transparență și imparțialitate deosebit de ridicat. Noua poziție a Înaltei Curți amplifică astfel disputa instituțională începută la finalul săptămânii trecute: după CSM și conducerile instanțelor din țară, chiar una dintre părțile conflictului aflat pe masa CCR reclamă acum riscul ca asupra viitoarei decizii să planeze o „suspiciune rezonabilă” de influență sau lipsă de imparțialitate.
Costel Alexe scapă din nou de pușcărie! A 17-a amânare în dosarul Tabla – EXCLUSIV
Astăzi, 24 iulie 2026, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție a României au amânat din nou pronunțarea în dosarul „Tabla”, în care Costel Alexe este inculpat. Instanța a stabilit un nou termen pentru pronunțare la data de 22 septembrie 2026. Este important de menționat că aceasta este cea de-a 17-a amânare a pronunțării în acest dosar. Citește și: În România, doar fraierii merg la pușcărie! Dosarul „Tabla” al lui Costel Alexe se amână până la termenul de prescripție În România, doar fraierii merg la pușcărie! Dosarul „Tabla” al lui Costel Alexe se amână până la termenul de prescripție Articol recomandat Articol recomandat Incident naval în Marea Neagră, în Zona Economică Exclusivă a României. O navă comercială a fost avariată, iar autoritățile analizează posibilitatea unui impact cu o dronă maritimă sau a exploziei unei mine. Un nou incident naval în Marea Neagră a fost semnalat în noaptea de 23 spre 24 iulie, în apropierea graniței maritime a României. […] ` `
Avocatul Toni Neacșu intervine în conflictul dintre Guvern și ÎCCJ: Războiul dintre justiție și Bolojan e total și sălbatic
„Războiul dintre justiție și Bolojan este total”, spune avocatul Toni Neacșu care desființează decizia premierului demis Ilie Boljan de a sesiza Curtea Constituțională legat de un posibil conflict juridic de natură constituțională Guvern – ÎCCJ. El susține că Executivul încearcă astfel să influențeze un proces aflat încă pe rolul instanței. Acesta califică demersul drept „ridicol”, „prematur” și „inadmisibil”. Comentariul lui Toni Neacșu vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a atras atenția, într-un comunicat, asupra presiunilor Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională. „Pur și simplu sesizarea e ridicolă, prematură și inadmisibilă” „După sesizarea de către Guvern a Curții Constituționale cu un conflict juridic de natură constituțională determinat de un dosar încă aflat pe rol, fără o soluție definitivă, cu termen de judecată la 9.07.2026, nu pot decât să concluzionez că toți juriștii buni și profesioniștii Guvernului fie au fost PSD-iști, fie au plecat cu puciștii din PNL. Pur și simplu sesizarea e ridicolă (tehnic e prematură și inadmisibilă), e făcută de o parte dintr-un dosar care încă nu s-a judecat și care evident că își dorește prin orice mijloace, legitime sau nu, să nu piardă, iar pentru asta e dispusă să apeleze la orice instrument de presiune, fie ea și o sesizare la CCR”, a scris avocatul pe Facebook. Judecătorii supremi vs. Bolojan, etapa CCR Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi că a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța supremă a deschis o acțiune în justiție împotriva instituției pentru neplata unor drepturi salariale restante ale magistraților. „De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a declarat Ilie Bolojan la finalul şedinţei de Guvern. Avocatul Toni Neacșu susține că demersul, un „război dintre justiție și Bolojan” este „total, salbatic și mă îndoiesc că se vor lua prizonieri”. „Mai recomand CEDO, CJUE si Comitetul drepturilor omului de la CEDO sau Curtea Penala Internațională care urmau, într-un moment de delir juridic din spațiul public întreținut de colegi de ai mei, să anuleze la un moment dat anularea alegerilor în România. Șansele sunt cam aceleași. Una peste alta, războiul dintre justiție și Bolojan e total, salbatic și mă îndoiesc că se vor lua prizonieri or că se va mai respecta vreo regulă (de aia nu m-ați vazut comentând unele hotărâri judecătorești). Să-ți iei ca mână dreapta pe Oana Gheorghiu („judecatorii iau pâinea de la gura copiiilor”) și pe Pîslaru („magistrații sunt lacomi și egoiști, din cauza lor pierdem miliarde, le tăiam pensiile”) înseamnă că ești fie mafiot de temu, pe stil Giovani Becali, fie inconștient, fie pur și simplu „prost”, în sensul cel mai puțin peiorativ posibil și doar descriptiv al cuvântului”, a adăugat Toni Neacșu. ÎCCJ despre inițiativa lui Bolojan: E fără precedent Conducerea instanței supreme subliniază faptul că a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare, mai precis sumele ce urmează a fi plătite retroactiv magistraților. „Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice. Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie. O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public. Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”.
Horațiu Potra, plasat în arest la domiciliu de Înalta Curte
Mercenarul Horațiu Potra a fost plasat în arest la domiciliu, a decis ICCJ. Potra este judecat pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale alături de fostul prezidențiabil Călin Georgescu. Judecătorii instanţei supreme au decis, miercuri, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul mercenarului Horațiu Potra. Înalta Curte a revocat măsurii controlului judiciar în cazul fiului şi nepotului lui Potra Anterior, Înalta Curte hotărâse revocarea măsurii controlului judiciar în cazul fiului şi nepotului lui Potra, scrie G4media. Aceștia sunt implicați dosarul în care este judecat şi fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Dorian Potra, fiul mercenarului Horațiu Potra, escortat în cătușe pe aeroportul Otopeni În urma acestei decizii, Dorian Potra şi Alexandru Potra au scăpat de toate interdicţiile pe care le aveau în cadrul măsurii controlului judiciar, inclusiv interdicţia de a părăsi teritoriul României. Cei doi se aflau sub control judiciar din data de 2 aprilie, după ce anterior au stat timp ce 5 luni în arest preventiv şi arest la domiciliu. Aduși sub escortă din Dubai În noiembrie 2025, Horaţiu Potra, fiul şi nepotul său au fost aduşi sub escortă din Dubai. Plecaseră în Orientul Mijlociu pentru a scăpa de dosarul în care sunt acuzaţi de infracţiuni grave vizând destabilizarea României. Dubai cu impresionanta Burj Khalifa în prim-plan. Ulterior, Potra avea să fie trimis în judecată de Parchetul General pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică. În același dosar sunt implicați alţi 20 de mercenari din gruparea sa. Tot în acest dosar este judecat şi fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Procesul se află în faza de cameră preliminară De notat că procesul se află în faza de cameră preliminară. Procurorii susţin că Horaţiu Potra şi grupul lui de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024. Călin Georgescu Planul de acţiune ar fi fost pus la punct de suveranistul Călin Georgescu şi apropiaţii săi, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidenţiale, arată rechizitoriul întocmit de procurori.
Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Ilie Bolojan pierde și procesul cu ÎCCJ, în ziua demiterii de către Parlament. Ce amendă trebuie să plătească
Magistrații Curții de Apel București au decis astăzi să dea dreptate Curții Supreme de Justiție, în procesul intentat Guvernului Ilie Bolojan pe tema punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților. Completul de contencios al Curții de Apel a hotărât să admită cererea de chemare în judecată a Curții de Supreme de Justiție, contradictoriu cu pârâţii Guvernul României și Ministerul de Finanțe. Magistrații au obligat Guvernul și ministerul de Finanțe să emită actele administrative şi să efectueze toate demersurile bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei (ÎCCJ) a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Juddecătorii au stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, „sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta„. Decizia nu este însă definitivă. Părțile au drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de Contencios Administrativ şi Fiscal şi pentru Achiziţii Publice, sub sancţiunea nulităţii”.
Justiția din România este vândută: o nouă amânare în dosarul Tabla! Penalul Costel Alexe este aproape să scape!
O nouă amânare pentru coruptul de Costel Alexe în dosarul „Tabla”, aflat pe rolul ICCJ. În anul 2028 se va împlini termenul de prescripție, iar inculpatul va scăpa de pedeapsă Justiția coruptă din România i-a adus o nouă amânare în dosarul „Tabla” președintelui Consiliului Județean Iași. Cu fiecare amânare dispusă de magistrații de la ICCJ, Costel Alexe este tot mai aproape să scape prin împlinirea termenului de prescripție. Ani grei ar trebui să stea Alexe în spatele gratiilor, dar menajarea sa de către magistrați este la cote ridicate. O nouă amânare în dosarul „Tabla”! Renumitul dosar „Tablă”, care îl are în prim-plan pe nimeni altul decât penalul Costel Alexe, este mai aproape ca niciodată de prescripție, ceea ce înseamnă că inculpatul poate scăpa de pedeapsă. Primul termen desfășurat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în fața magistraților, a avut loc în data de 13 martie 2024. Pare că ziua de 13 nu a fost cu ghinion pentru președintele CJ Iași, întrucât cauza a fost amânată la acea dată. Mai târziu, după 15 termene, procesul bate pasul pe loc, inducându-ne faptul că magistrații nu sunt convinși de vinovăția lui Alexe, deși probele administrate sunt cât se poate de clare și concludente. Totul a început în perioada când era ministru al Mediului, în aprilie 2020, și i-ar fi pretins fostului director general al combinatului Liberty Galați, Bogdan Grecu, 22 de tone de produse din tablă. Pentru această avere, ministrul urma să dispună alocarea către combinat a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și să manifeste indulgență în monitorizarea măsurilor luate pentru închiderea unei halde de zgură din cadrul Liberty Galați. „Tablă” Alexe ar fi primit mai multe produse, precum tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă. Întrucât depozitul de 50 de milioane de tone nu a fost închis, România a fost trimisă în judecată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Conform procurorilor DNA, Alexe a primit mită sub forma de produse de tablă în perioada aprilie – iulie 2020. Bunurile au fost transportate la sediul din Sculeni, al unei societăți comerciale administrate de fosta soție a președintelui CJ, Raluca Alexe. De asemenea, mita ar fi fost mascată sub forma unor contracte de sponsorizare încheiate de combinatul gălățean. Fapta se prescrie la data de 6 aprilie 2028 Conform unui comunicat, DNA a făcut câteva clarificări despre depozitul din Galați. „Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în anul 2018 pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE”, au declarat reprezentanții DNA. Costel Alexe este inculpat în acest dosar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită și instigare la delapidare. Președintele CJ Iași este tot mai departe de a-și primi pedeapsa meritată, cauza fiind amânată de numeroase ori. Același lucru s-a întâmplat și la ultimul termen din data de 28 aprilie 2026, unde magistrații de la ICCJ au dat un nou termen. Procesul a fost marcat de o nouă amânare și este tot mai aproape de împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale care îl poate scăpa de pedeapsă pe coruptul Costel Alexe. Fapta pentru care este judecat președintele CJ Iași urmează să se prescrie în data de 6 aprilie 2028. Justiția coruptă din România i-a adus o nouă amânare în dosarul „Tabla”, pentru care Costel Alexe este judecat pentru luare de mită, faptă săvârșită în anul 2020. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Parchetul General respinge acuzațiile procuroarei Laura Deriuș, lansate într-o emisiune TV: Afirmații lipsite de orice bază reală
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat ferm după afirmațiile făcute într-o emisiune de televiziune de procurorul Laura Deriuș, care a susținut că, de la nivelul procurorului general, i-ar fi fost propusă o oportunitate profesională superioară celei pe care o are în prezent, pentru a renunța la ieșirile publice privind situația din justiție. Într-un comunicat transmis de Biroul de informare și relații publice, instituția califică aceste declarații drept „afirmații lipsite de o bază reală” și neagă categoric existența oricărui demers de acest tip. Nu a existat un minimum exercițiu jurnalistic „Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a întâlnit în nicio conjunctură cu doamna procuror și nu i-a făcut nicio propunere de avansare profesională, nici direct și nici prin intermediul altor persoane”, se arată în comunicat. Reprezentanții Parchetului subliniază că acuzațiile puteau fi ușor verificate în cadrul emisiunii, dacă ar fi existat un minim exercițiu jurnalistic. Potrivit comunicatului, „afirmațiile denigratoare ar fi putut fi ușor devoalate, dacă moderatorul emisiunii i-ar fi cerut invitatei să probeze ce a afirmat, respectiv să indice ziua, ora și locația în care ar fi avut loc pretinsa întâlnire, persoana care i-ar fi făcut această propunere, precum și funcția pretins oferită”. Nu a fost solicitat un punct de vedere oficial Parchetul General critică, de asemenea, modul în care postul de televiziune a gestionat situația, acuzând lipsa verificărilor și a solicitării unui punct de vedere oficial înainte de difuzarea acuzațiilor. „Este profund regretabil că o instituție media a preferat difuzarea unor afirmații neverificate în detrimentul unui demers elementar de aflare a adevărului și al solicitării unui punct de vedere oficial”, se mai arată în comunicat.