Băsescu îl pulverizează pe Bolojan: Și ei sunt la fel de șobolani, chiar dacă acționează un întrerupător
Traian Băsescu a avut un mesaj tranșant la adresa liderului PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, duminică seară, la România TV: „Și ei sunt la fel de șobolani, chiar dacă acționează un întrerupător”. Fostul președinte a făcut, astfel, referire la metafora folosită de Ilie Bolojan, într-un interviu la Radio România Actualități, când a vorbit despre problemele identificate în companiile de stat. „Acum Bolojan a aprins lumina. Dar au fost în cămară până acum. Și ei sunt la fel de șobolani, chiar dacă acționează un întrerupător”, a spus Traian Băsescu la România TV. Atunci, el a asociat situația din cadrul acestora cu o cămară cu șobolani care rod proviziile. Premierul interimar Ilie Bolojan (ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) „Problemele pe care le avem nu se referă la partide, ci la oameni care induc decizii în partid care au motivaţii pe faţă sau ascunse”, a declarat Bolojan, pe 17 aprilie. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, din 5 mai a trecut cu 281 de voturi Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut, marți – 5 mai, cu 281 de voturi „pentru”, din 431 de parlamentari prezenți. Au fost în total 288 de voturi, dintre care 3 anulate și 4 împotrivă. După votul zdrobitor în Parlament, Executivul rămâne interimar, până la formarea unei noi majorități. Autorul mai recomandă: Traian Băsescu îl compară pe Ilie Bolojan cu Călin Georgescu: „A fost Georgescu Mesia, s-a răsuflat, s-a inventat alt Mesia: Mesia Bolojan” Traian Băsescu despre cumpăna politică PNL. Cătălin Predoiu, ”un PSD-ist fără carnet”. Dan Motreanu, „liberal 100%” Băsescu cere refacerea coaliției de guvernare: „Viitorul premier nu trebuie să fie un pesedist cu carnet liberal”
Irineu Darău, despre relația USR cu Ilie Bolojan: I-am fost alături. Am fost un stâlp de susținere
Ministrul Economiei a explicat că relația dintre cei doi s-a desfășurat fără probleme și fără suprapuneri majore de atribuții, subliniind că respectul profesional este reciproc. „N-am avut nici o zonă de suprapunere prea mare, dar nici vreun fel de problemă în relația noastră și cred că respectul față de muncă a fiecăruia e reciproc”, spune Darău la Digi24. Referitor la relația dintre premierul Bolojan și miniștrii USR, ministrul Economiei a afirmat: Ilie Bolojan este unul dintre liderii reformiști remarcabili. Îmi permit să spun că în toată această perioadă USR, miniștrii USR, liderii USR, au demonstrat că în această, sub această, dacă vreți, umbrelă a reformismului că am fost un fel de stâlp susținere”. În opinia ministrului Economiei, România are nevoie de o „țesătură de lideri”, întrucât un singur om nu poate gestiona toate provocările țării. „Un singur om nu poate să lucreze și să rezolve tot. Chiar cred că în România avem nevoie de o țesătură de lideri, unii mai sus, alții mai mijlocii, poate, dar lideri care să susțină practic și retoric și faptic această agenda reformistă. Și m-aș bucura ca fiecare partid care se vrea reformist, nu doar pro-european”, spune Darău. Ministrul a făcut declarații și despre criza politică: „E una dintre aproape singurele situații în care nu simt care este scenariul mai probabil. Cred că aritmetica parlamentară înseamnă o împărțire în parlament care face acum foarte, foarte grea degajarea unei majorități”.
Un lider PNL îi face praf pe Cătălin Predoiu și Hubert Thuma: Au fost atât de neobrăzați
Primarul Ștefan Ilie, care este președintele filialei PNL Tulcea, a spus că nu face parte din tabăra lui Hubert Thuma și a criticat faptul că unii lideri liberali au început să vorbească despre menținerea PNL la guvernare imediat după moțiunea de cenzură a PSD și AUR. „Eu nu sunt în aripa Thuma, pentru că eu știu de ce Thuma, Predoiu și alți colegi își doresc. Au fost atât de neobrăzați încât nici măcar n-a fost votată moțiunea, se număra acolo, și deja au început să dea declarații”, a spus Ștefan Ilie într-o conferință la care a participat și jurnalistul Mediafax. Edilul a acuzat PSD că a provocat criza politică „de teama lui Ilie Bolojan”. „Consider că PSD a făcut o mare nenorocire poporului român, pentru interesul lor și de teama lui Ilie Bolojan”, a declarat primarul municipiului Tulcea. Ștefan Ilie a susținut că PNL trebuie să rămână în opoziție și să se strângă în jurul unor lideri precum Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu. „Cred că Partidul Național Liberal trebuie să rămână în opoziție. Cred că trebuie să se strângă în jurul unui om ca Bolojan, unui om ca Ciprian Ciucu, că și-au găsit niște lideri care sunt serioși”, a spus primarul. Acesta a adăugat că cei care au dat jos Guvernul trebuie lăsați să conducă.
Dragoș Anastasiu, vicepremierul devenit celebru după ce a dat șpagă de supraviețuire, spune că s-a simțit în guvernul Bolojan ca într-unul tehnocrat
Dragoș Anastasiu, vicepremierul devenit celebru după ce a recunoscut că a dat „șpagă de supraviețuire” la ANAF, a declarat sâmbătă seară, la B1 TV, că s-a simțit în guvernul Bolojan ca într-unul, mai degrabă, tehnocrat. „Deși domnul Bolojan este, în mod evident, un om politic atipic, care nu a gândit politic. A fost dispus sa facă lucruri care nu aduceau voturi. S-a comportat ca un tehnocrat fără miză electorală. Alături de Bolojan au fost oameni care au fost tehnocrați: Alexandru Nazare, dar și alții. De exemplu, Ciprian Șerban, Alexandru Rogobete nu erau în prima linie și s-au comportat ca tehnocrați. De multe ori, îi punea în poziții ciudate. Acest guvern s-a comportat ca un guvern tehnocrat, iar – în secunda în care deranjezi o anumită zona – acest sistem reacționează. Un guvern tehnocrat care are și avantajele sale, poate din punct de vedere al ratingului de țara conduce mai bine”, a spus Dragoș Anastasiu. „Tehnocratul nu răspunde la butoane politice”, a completat el. Vicepremierul Dragoș Anastasiu / foto: Profimedia Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat în vara anului trecut după scandalul mitei pe care ar fi dat-o reprezentanților ANAF timp de opt ani, pe care a numit-o „șpagă de supraviețuire”. Anunțul demisiei l-a făcut duminică, pe 27 iulie 2025, într-o conferință de presă în care a explicat contextul în care a dat mită și care este relația mediului de afaceri cu statul. „Mi-e clar că în acest climat nu mai pot ajuta pentru că, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. I-am spus că voi face mai mult rău premierului”, afirma, atunci, Anastasiu. Autorul mai recomandă: După 2 luni, postul lăsat liber de Dragoş Anastasiu încă nu a fost ocupat. Premierul Bolojan continuă să fie propriul său subaltern Premierul rămâne propriul subaltern. Bolojan, în continuare și premier, și vicepremier. Încă nu i-a găsit un înlocuitor lui Dragoș Anastasiu
Ilie Bolojan critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești: Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Culmea, miniștrii PNL s-au ocupat de dezastrul care azi îl scandalizează pe premierul demis
„Iată că România are astăzi șansa de a aduce omenirii prima centrală nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni. Unde? Aici, la Doicești, în România”. Declarația îi aparține lui Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, și a fost făcută în data de 18 martie 2023. De asemenea și Virgil Popescu, un alt ministru liberal al Energiei susținea că proiectul va „genera prosperitate continuă.” Acum, Ilie Bolojan, premierul demis, își contrazice colegii de partid și dă de pământ cu proiectul de la Doicești: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii” În câțiva ani, România urma să devină prima țară din Europa unde aveau să fie construite mini-reactoare nucleare. Compania NuScale din SUA – care deținea și dezvolta tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – încheiase un acord cu țara noastră pentru construirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. În luna septembrie a anului 2023, tot ministrul Sebastian Burduja anunța că Guvernul României va declara minireactoarele nucleare americane de „importanță strategică” pentru România. (informații detaliate AICI) În Statele Unite NU, în România DA! Numai că, în luna noiembrie a anului 2023, a căzut și „bomba”. Compania NuScale a anunțat anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho. (mai multe detalii AICI) Motivul oficial ar fi fost „angajamentele de achiziție insuficiente”. Totuși, după ce proiectul din SUA a picat, același Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a rămas cu optimismul la purtător. Ce n-a fost bun în SUA putea fi bun în România. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR”, s-a transmis printr-un comunicat al Ministerului Energiei. Ilie Bolojan a „uitat” cine a condus Ministerul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2025 De-a lungul ultimilor ani, la Ministerul Energiei au ținut „frâiele” doi miniștri liberali. Proiectul de la Doicești a fost implementat în timpul mandatului lui Virgil Popescu și continuat în mandatul lui Sebastian Burduja. Virgil Popescu a condus ministerul în guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023. Liberalul Virgil Popescu, ministru al Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023 / Foto – Mediafax Sebastian Burduja a ocupat funcția de Ministru al Energiei din luna iunie 2023 până în iunie 2025, în cadrul guvernului de coaliție condus de Marcel Ciolacu. Liberalul Sebastian Burduja, ministru al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 După ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, chiar Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei. Brusc, liderul PNL și premierul demis al României pare că a „uitat” subit cine conducea Ministerul Energiei în perioada în care proiectul minireactoarelor nucleare (reactoare nucleare modulare mici – SMR) era lăudat cu surle și trâmbițe în fiecare intervenție televizată. După ce a preluat și interimatul la Energie, premierul demis Bolojan „înfierează” proiectul minireactoarelor nucleare americane, atât de lăudat de miniștrii… PNL Acum, Bolojan aruncă „pisica” în curtea adversarilor politici și critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești. Vineri, 15 mai, în timpul unui interviu acordat Hotnews, premierul demis a „înfierat” proiectul. L-a etichetat ca fiind o pierdere uriașă de bani pentru România. Din perspectiva lui Bolojan, România va rămâne cu un „teren”, cu „hârtii” și cu bani pierduți. „Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus „premierul austerității”. Ilie Bolojan vede o „pierdere” majoră din cauza unui proiect pe care chiar miniștrii liberali de la Energie l-au girat, lăudat și aplaudat. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax Experimentul „Doicești” În luna februarie a acestui an, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu o majoritate de 90%, pentru adoptarea deciziei finale de investiție în minireactoarele nucleare (SMR) NuScale de la Doicești. Numai că, după ce nu a fost aprobate în SUA, România va construi un doar un singur reactor. Va fi un fel de experiment, iar achiziționarea celorlalte cinci reactoare va depinde de buna funcționare a primului. Un singur reactor costă 1 miliard de dolari, pentru că nu este vorba doar despre costul de achiziție, ci și de cel de engineering. Proiectul centralei de la Doicești / Foto – Nuclearelectrica Temă pentru Bolojan. Cum lăudau chiar miniștrii liberali proiectul de la Doicești: „Se ridică această minune”/ „Va genera prosperitate continuă” Ilie Bolojan transmite, în luna mai a anului 2026, că s-au pierdut 240 de milioane cu proiectul SMR de la Doicești. Trece cu vederea, însă, cât de lăudat era acest proiect chiar de miniștrii liberali ai Energiei. Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 Pentru Sebastian Burduja, proiectul de la Doicești reprezenta o „minune” ridicată din „praf”, iar tehnologia NuScale – care nu a avut succes în SUA – era „singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”. „Avem aici la Doicești unul dintre cele mai importante, de tradiție, locuri în sistemul energetic național. Am văzut cum o centrală care era bazată pe arderea cărbunelui se transformă și din praful rezultat de pe urma curățării acestui loc și pregătirii acestui loc se ridică această minune. (…) Al doilea element de încredere este tehnologia NuScale. Oricât de mult ar dori unii să ne abată sau să pună sub semnul întrebării, dacă sunt onești, dacă respectă parcursul occidental al României, vor fi corecți în a spune că este singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”, spunea Sebastian Burduja, ministru liberal al Energiei, în luna martie a anului 2024. „Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare
Ilie Bolojan anunță care este prioritatea Guvernului în următoarele două săptămâni. Cu ce mesaj va merge la Cotroceni
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, după ce a avut o întâlnire cu primarul Dominic Fritz, la Primăria Timişoara, că cele două partide, PNL şi USR, vor fi aliniate la consultările de luni de la Cotroceni şi indiferent de formula de guvernare care se va găsi, vor susţine proiectele care ţin de îmbunătățirea economiei românești. El a mai spus că renegocierea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în următoarele două săptămâni, este o prioritate pentru Guvern. PNL și USR, „aliați” în consultările de la Cotroceni „A fost o discuţie bazată pe două componente, pe aspectele administrative care ţin de proiectele de dezvoltare ale municipiului Timişoara şi sigur, aspectele politice, respectiv ceea ce se întâmplă începând de săptămâna viitoare, legat de consultările pentru noul guvern, dar şi de acţiunile pe care le putem desfăşura în perioada următoare. Aşa cum ştiţi, în fiecare reşedinţă de judeţ din România există proiecte importante, dintre care o bună parte sunt finanţate prin PNRR şi pentru noi, finalizarea acestor proiecte, renegocierea programului în următoarele două săptămâni, sunt o prioritate şi de aceea şi pentru municipiul Timişoara finalizarea acestor proiecte este vitală”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul interimar s-a referit şi la proiectele care pot fi preluate de administraţiile locale. „De asemenea, sunt multe proiecte care sunt astăzi în administrarea guvernului, în administrarea statului român, care pot fi transferate reşedinţelor de judeţ, în aşa fel încât activele care astăzi nu sunt folosite corespunzător, să fie folosite. Şi în această perioadă, componenta de descentralizare a fost importantă şi o vom susţine şi în perioada următoare, indiferent pe ce poziţie vor fi cele două partide. Dar transferurile de active către primării, pentru a putea fi puse în valoare, pentru a putea fi valorificate, este o direcţie importantă pe care o susţinem”, a precizat el. Premierul interimar Ilie Bolojan (FOTO – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Bolojan a mai spus că a discutat cu Dominic Fritz şi despre situaţia politică. „În plan politic vom fi aliniaţi în consultările cu domnul preşedinte, luni, în aşa fel încât în baza experienţei pe care am avut-o în aceste luni de guvernare pe de-o parte să susţinem, în orice formă de guvernare se va găsi în perioada următoare, proiectele care ţin de absorbţia de fonduri europene, care ţin de stabilitatea financiară a României şi programele de relansare economică în aşa fel încât, pe de-o parte, să închidem această perioadă pe care nu o puteam evita, de constrângeri bugetare şi de reduceri de deficite şi să trecem într-o etapă de relansare economică. De asemenea, vom susţine proiectele care ţin de PNRR în Parlament, pe care aşa cum am anunţat le vom depune în următoarele două săptămâni pentru ca toate jaloanele să fie îndeplinite şi să nu pierdem aceşti bani. Cele două partide vor susţine cele două proiecte care sunt angajamente ale României faţă de Uniunea Europeană”, a mai adăugat premierul interimar. Ilie Bolojan. Foto: Mediafax Premierul interimar se află sâmbătă într-o vizită în judeţul Timiş, unde participă şi la ceremonia de absolvire a promoţiei 2026 de la Universitatea de Vest din Timişoara. AUTORUL RECOMANDĂ: Ilie Bolojan își recunoaște greșelile făcute în timpul guvernării: „N-am fost în contact cu oamenii” Bolojan respinge varianta unui guvern tehnocrat cu PSD: ”Nu pot să funcționez”
Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică, iar indicatorii economici s-au deteriorat puternic de când actuala guvernare a preluat frâiele țării. Recordul negativ este confirmat inclusiv de datele evoluției economice în primul trimestru al anului, publicate de Inistitutul Național de Statistică (INS). Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026. Majoritatea indicatorilor care arată starea economiei s-au înrăutățit, iar cifrele arată clar: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în pragul crizei, inflația este una record, iar șomajul a crescut. Economia României a scăzut în primul trimestru din 2026 Conform datelor publicate de INS, Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025. Scăderea vine după o recesiune tehnică și la final de 2025. Cu recesiune tehnică la final de an (două trimestre de scădere consecutive), economia României a început anul 2026 slăbită Produsul intern brut al României în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Ilie Bolojan a îngropat economia României Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, iar atunci când a fost numit premier, acesta a declarat că scopul său este acela de a reduce drastic deficitul bugetar. Acesta a fost motivul care a stat la baza unei austerității dramatice însă efectele așteptate nu s-au materializat, iar România s-a transformat într-o țară chinuită fără motiv. De la preluarea mandatului, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, dar, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică, este clar ce s-a dus în cap. Deși deficitul bugetar a scăzut, este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. „Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilie Bolojan, în discursul său de învestitură. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei specialiștii, dar, totuși, o creștere. Acum, economia traversează o perioadă dificilă, după ce datele oficiale publicate de INS arată o nouă scădere a PIB-ului în primul trimestru al acestui an. Potrivit statisticii oficiale, economia a scăzut cu 0,2% în primul trimestru față de ultimele trei luni ale anului trecut. Inflația galopează și ajunge la aproape 11% Inflația a crescut la aproape 11%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Conform INS, după 8 luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală a atins pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a fost de 10,71%, iar cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. Sursa: Institutul Național de Statistică Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut, pentru că inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare, deci este inutil că salariul a crescut marginal, dacă, cu bani mai mulți cumperi produse mai puține. Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. Motorul economiei românești este în picaj Industria țării, cel mai important segment economic, care înseamnă circa 20% din PIB pe metoda formării, creștea, chiar dacă cu greu, cu 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Ilie Bolojan. În februarie 2026, cele mai recente date ale INS, producția din industria scădea cu 1,8%, față de aceeași lună din anul anterior. Consumul, reflectat în datele statistice prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, creștea cu 1,8% în iunie. În 10 luni, consumul a ajuns să se prăbușească cu 6,8%. Consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Dacă el se prăbușește, întreaga economie se prăbușește. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului
Ilie Bolojan își recunoaște greșelile făcute în timpul guvernării: N-am fost în contact cu oamenii
Premierul interimar Ilie Bolojan își recunoaște câteva dintre greșelile făcute în guvernare, dar dă vina pe presiunile cauzate de mai mulți factori. El spune că guvernarea în perioade tensionate vine cu greșeli și decizii dificile, dar susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect, fără aroganțe”. Bolojan vorbește despre promisiuni și pierderea încrederii Ilie Bolojan a vorbit vineri, la HotSpot, despre dificultățile din timpul guvernării și presiunile din interiorul administrației. El a recunoscut că au existat greșeli și decizii care au provocat nemulțumiri, însă susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect” și fără promisiuni imposibil de susținut. El a mai spus că nu se consideră un „salvator”, însă a declarat că oamenii care conduc au un rol extrem de important atunci când există o perioadă dificilă pentru țară. „Deci n-am niciun fel de tendință de salvator, dar că ne place, că nu ne place, întotdeauna oamenii vor conta”, a declarat Ilie Bolojan. De asemenea, premierul interimar a explicat că multe dintre măsurile adoptate în timpul guvernării sale au fost luate într-un ritm alert, sub presiune și în condiții dificile. „Să știți că atunci când guvernezi și trebuie să o faci cu rapiditate, în tensiune, în situații în care cei care sunt lângă tine în loc să te ajute te torpilează, nu e ușor și inevitabil poți să faci greșeli”, a explicat el. Premierul interimar a oferit drept exemplu modificările privind impozitele pe proprietate, despre care spune că au fost corecte ca principiu, dar aplicate prea brusc în unele cazuri. „Am venit cu aducerea impostelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. A fost o măsură corectă. Dar pe de o parte am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții. Și la clădirile vechi, de exemplu, de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani, ambele efecte s-au cumulat și creșterea a fost prea mare (…)Era bine să facem asta, să facem analiza în detaliu. Dar am fost contestați la Curtea Constituțională, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate”, mai spune Bolojan. Sursa foto: Mediafax Măsuri împotriva evaziunii De asemenea, Ilie Bolojan a vorbit și despre măsurile luate pentru combaterea evaziunii fiscale, în special în domeniul combustibililor și al insolvențelor. „Am intervenit, de exemplu, pe componenta de insolvențe, pe tot felul de limitări de eșanuare. Dar ce am făcut? Am continuat digitalizarea”, a precizat el. Potrivit premierului interimar, unele măsuri de digitalizare ar putea crea probleme suplimentare pentru oamenii cu afaceri mici: „Chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocație suplimentară și am primit deja sesizări pe tema asta”. Premierul Ilie Bolojan sustine o declaratie de presa la sediul Guvernului. Seful Executivului a oferit prima reactie oficiala dupa ce ministrii PSD si-au depus demisiile in masa, joi, 23 aprilie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe” El precizează că intenționează să discute cu ministrul Finanțelor legat de extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice. „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe să vedem dacă această măsură este, într-adevăr, necesară, dacă combate, într-adevăr, evaziunea sau dacă doar e o formă de birocație în plus”, a precizat el. Ilie Bolojan (ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) „S-a mers cu frâna de mână trasă” El a mai declarat că guvernul ar fi putut merge mai departe cu reducerea cheltuielilor și desființarea unor instituții, însă reformele au avansat mai lent decât și-ar fi dorit. „Puteam face mult mai mult în materie de reduceri de cheltuieri, de desfințări de instituții, dar s-a mers cu frâna de mână trasă”, a afirmat Bolojan. Totodată, acesta a spus că presiunea funcției l-a ținut departe de contactul direct cu oamenii. „N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să mă duc de multe ori în țară, să stau de vorbă cu ei, pentru că presiunile pe această poziție sunt imense, de dimineața până seara”, a adăugat premierul interimar. Totodată, Bolojan a declarat că executivul a încercat să impună reguli și să evite promisiunile nerealiste. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public, am căutat să stabilim reguli, foarte important asta, să stabilești reguli pe care trebuie să le respecte cu toți, inclusiv noi cei care suntem în guvernare. Am căutat să guvernăm cu respect, fără aroganțe și să ținem cont totuși de situația în care suntem fără a crea așteptări, fără să le spunem oamenilor lucruri care nu pot fi acoperite de bugetul de stat și respectându-i prin tot ceea ce am făcut”, a mai spus premierul interimar. Bolojan, somat de sindicatul din Guvern, după majorările de la Romgaz. I se cere acordarea sumei unice de 15.000 de lei Sursa foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan îi spulberă orice vis lui Bolojan de a reveni la Palatul Victoria. Președintele nu îl va renominaliza: nu îmi doresc un guvern care să nască o altă criză Ilie Bolojan o apără pe Oana Gheorghiu în scandalul “mailurilor exploratorii” dezvăluit de Gândul: nu consider că a făcut ceva ilegal sau imoral. Bolojan le ia apărarea și nemților de la Schwarz
Ilie Bolojan admite care sunt greșelile făcute în timpul guvernării: N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să stau de vorbă cu ei”
Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a vorbit vineri, la HotSpot, despre dificultățile din timpul guvernării și presiunile din interiorul administrației. Acesta a recunoscut că au existat greșeli și decizii care au provocat nemulțumiri, însă susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect” și fără promisiuni imposibil de susținut. Ilie Bolojan a afirmat că nu se consideră un „salvator”, însă a declarat că oamenii care conduc au un rol extrem de important atunci când există o perioadă dificilă pentru țară. „Deci n-am niciun fel de tendință de salvator, dar că ne place, că nu ne place, întotdeauna oamenii vor conta”, a declarat acesta. Bolojan admite greșeli în guvernare Premierul interimar a explicat că multe dintre măsurile adoptate în timpul guvernării sale au fost luate într-un ritm alert, sub presiune și în condiții dificile. „Să știți că atunci când guvernezi și trebuie să o faci cu rapiditate, în tensiune, în situații în care cei care sunt lângă tine în loc să te ajute te torpilează, nu e ușor și inevitabil poți să faci greșeli”, a spus Ilie Bolojan. Acesta a oferit drept exemplu modificările privind impozitele pe proprietate, despre care spune că au fost corecte ca principiu, dar aplicate prea brusc în unele cazuri. „Am venit cu aducerea impozitelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. A fost o măsură corectă. Dar pe de o parte am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții. Și la clădirile vechi, de exemplu, de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani, ambele efecte s-au cumulat și creșterea a fost prea mare”, a explicat premierul. „Era bine să facem asta, să facem analiza în detaliu. Dar am fost contestați la Curtea Constituțională, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate”, a afirmat Bolojan. Măsuri împotriva evaziunii și problemele birocratice Totodată, Ilie Bolojan a vorbit și despre măsurile luate pentru combaterea evaziunii fiscale, în special în domeniul combustibililor și al insolvențelor. „Am intervenit, de exemplu, pe componenta de insolvențe, pe tot felul de limitări de eșanuare. Dar ce am făcut? Am continuat digitalizarea”, a declarat acesta. În același timp, premierul interimar a spus că unele măsuri de digitalizare ar putea crea probleme suplimentare pentru oamenii cu afaceri mici. „Chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocație suplimentară și am primit deja sesizări pe tema asta”, a spus premierul. Acesta a spus că își propune să discute cu Ministerul Finanțelor pentru a verifica dacă măsura este cu adevărat eficientă. „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe să vedem dacă această măsură este, într-adevăr, necesară, dacă combate, într-adevăr, evaziunea sau dacă doar e o formă de birocație în plus”, a precizat el. „S-a mers cu frâna de mână trasă” Ilie Bolojan a mai declarat că executivul ar fi putut merge mai departe cu reducerea cheltuielilor și desființarea unor instituții, însă reformele au avansat mai lent decât și-ar fi dorit. „Puteam face mult mai mult în materie de reduceri de cheltuieli, de desființări de instituții, dar s-a mers cu frâna de mână trasă”, a afirmat premierul interimar. Totodată, acesta a spus că presiunea funcției de premier pe care a ocupat-o în ultimele luni l-a ținut departe de contactul direct cu oamenii. „N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să mă duc de multe ori în țară, să stau de vorbă cu ei, pentru că presiunile pe această poziție sunt imense, de dimineața până seara”, a explicat Bolojan. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public” Premierul interimar a susținut, de asemenea, că una dintre cele mai importante concluzii ale acestei perioade tensionate este faptul că oamenii au văzut un alt stil de guvernare. „Un lucru important care rămâne după această guvernare este faptul că mulți români au văzut că se poate guverna și altfel”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a declarat că executivul a încercat să impună reguli și să evite promisiunile nerealiste. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public, am căutat să stabilim reguli, foarte important asta, să stabilești reguli pe care trebuie să le respecte cu toți, inclusiv noi cei care suntem în guvernare. Am căutat să guvernăm cu respect, fără aroganțe și să ținem cont totuși de situația în care suntem fără a crea așteptări, fără să le spunem oamenilor lucruri care nu pot fi acoperite de bugetul de stat și respectându-i prin tot ceea ce am făcut”, a spus premierul interimar.
Nicușor Dan a explicat de ce a evitat să-i mulțumească lui Ilie Bolojan pentru perioada în care a condus Guvernul
Criticat în spațiul public că nu i-a mulțumit lui Ilie Bolojan la declarațiile de presă susținute după moțiunea de cenzură, Nicușor Dan a explicat care a fost motivul pentru care a ales să nu facă acest gest. Șeful statului a declarat că Bolojan este încă în funcție, deci, momentan, nu și-ar avea rostul un astfel de gest. Ca gest simbolic, Nicușor Dan i-a mulțumit, în timpul conferinței, lui Bolojan, însă a menționat că mandatul acestuia nu s-a terminat încă. „Îi mulțumesc domnului Bolojan pentru activitate, dar este încă în funcție”, a spus președintele. „Nu vreau un Guvern care să nască altă criză” Întrebat, vineri, dacă ia în calcul o nouă nominalizare a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, președintele a evitat un răspuns clar, precizând că se va rezuma la declarații generale abia după consultările oficiale cu partidele, săptămâna viitoare. Totuși, șeful statului a dat un semnal: „Nu aș vrea să numesc un Guvern care să nască altă criză”. AUTORUL RECOMANDĂ