Siegfried Mureșan, despre vizita lui Ilie Bolojan la Bruxelles: Un moment foarte bun; facilitate pentru județele afectate de războiul din Ucraina
„Vizita premierului Bolojan la Bruxelles astăzi (joi – n.r.) are loc într-un moment foarte bun. În primul rând, Comisia Europeană tocmai a anunțat o facilitate de 28 de miliarde de euro pentru a sprijini județele din România și din celelalte țări de pe flancul estic, afectate economic de războiul din Ucraina”, spune Mureșan, pe Facebook. Potrivit europarlamentarului, prin vizita lui Bolojan, poate începe rapid dialogul privind implementarea acestui nou instrument, astfel încât România să fie deja pregătită în momentul în care banii devin disponibili. „În al doilea rând, reforma pensiilor speciale, îndeplinită de Guvernul Bolojan după multă muncă, ne permite să reluăm negocierile cu Comisia Europeană privind fondurile din PNRR care fuseseră înghețate. Aceste fonduri au fost înghețate în 2025 din cauză că fostul guvern Ciolacu a eșuat să implementeze reforma pensiilor speciale”, mai spune europarlamentarul PNL. Prim-ministrul Ilie Bolojan se află la Bruxelles. Acolo el are mai multe întrevederi cu oficiali europeni și participă la Conferința la nivel înalt privind regiunile estice ale Uniunii Europene.
Ilie Bolojan cere accelerarea reformelor din PNRR și avertizează cu sancțiuni
Reuniunea Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență a avut loc luni, sub coordonarea prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Dragoș Pîslaru, pentru a analiza stadiul reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată din PNRR. Au fost discutate problemele rămase la cererile de plată 3 și 4, transmise Comisia Europeană, precum și pregătirea cererilor 5 și 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare. Premierul a cerut ministerelor să accelereze implementarea reformelor și investițiilor și să elimine blocajele, astfel încât angajamentele asumate să fie îndeplinite până la 31 august 2026. De asemenea, a solicitat eliminarea întârzierilor la plata facturilor pentru lucrările realizate în cadrul proiectelor. Sancțiuni pentru pierderea banilor „Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat prim-ministrul Bolojan. Premierul a cerut și monitorizarea periodică a progresului reformelor și investițiilor. Ministrul Investițiilor, Dragos Pîslaru, a analizat cu reprezentanții ministerelor stadiul țintelor și jaloanelor și a cerut raportări actualizate privind implementarea. Ritm mai intens pentru dublarea sumei „Dacă anul trecut am crescut absorbția din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să trecem la un ritm și mai intens pentru a dubla această sumă. Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele făcute și un calendar al activităților pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării”, a afirmat Pîslaru. În ceea ce privește finanțarea, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a anunțat că bugetul pentru 2026 va include sume cu 70% mai mari decât anul precedent, astfel încât cofinanțarea națională va ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei. Autoritățile locale vor avea cele mai mari bugete de până acum pentru implementarea proiectelor din PNRR. La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.
Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial
Un raport oficial al Curții de Conturi aruncă în aer imaginea administrației prezentate ani la rând drept „model de eficiență”. Auditorii au emis opinie contrară asupra situațiilor financiare, concluzionând că acestea nu reflectă realitatea: patrimoniu trecut eronat în evidențe, bunuri lipsă din contabilitate și plăți nejustificate de ordinul milioanelor de lei, toate în perioada în care administrația era condusă de Ilie Bolojan. Administrația din Bihor a fost invocată, ani la rând, ca un exemplu de eficiență: investiții rapide, tăieri de costuri, reorganizări și disciplină bugetară. Și același model este astăzi argument politic pentru reforme și austeritate la nivel național, doar că auditul oficial spune altceva: situațiile financiare nu prezintă realitatea. Curtea de Conturi a emis o opinie contrară, cea mai severă formă de concluzie pe care o poate primi o instituție publică. Iar o opinie contrară nu e o nuanță contabilă. Este ca și cum Curtea ar spune: „din ce am verificat, bilanțul nu reflectă corect realitatea”. Marea gaură de imagine: patrimoniu trecut în acte, dar ieșit din patrimoniu În cazul de față, baza „greutății” vine în primul rând din două erori mari de patrimoniu (active) și una de inventariere/denominare la Muzeul Țării Crișurilor, care împreună înseamnă circa 33,73 milioane lei, notează stiripesurse.ro. Curtea constată o supraevaluare a activelor necurente în 2024 pentru că nu s-a înregistrat ieșirea din patrimoniu a unor imobile aferente Campusului pentru Învățământ Dual – Oradea. Cifra este uriașă: 17.867.052 lei (în concret, un imobil apare în contabilitate cu 17.867.051,67 lei), deși, prin hotărâri ale CJ și CL Oradea, imobilele aferente campusului au fost trecute în domeniul public al Municipiului Oradea și s-a făcut protocol de predare-primire. Pe înțelesul tuturor: „am dat bunul, dar în acte încă îl ținem la noi”. Iar asta umflă artificial bilanțul. Premierul Ilie Bolojan (Foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Drumuri/terenuri: 14,48 milioane lei care există, dar nu apar în evidențe A doua eroare mare este oglinda primei: subevaluare a activelor necurente, pentru că nu au fost înregistrate în contabilitate și inventar terenuri din domeniul public preluate pentru drumuri județene/proiecte (Zona Metropolitană Oradea, centuri ocolitoare, culoare de expropriere etc.). Valoarea erorii: 14.484.633,12 lei, pentru o suprafață totală de 554.243 mp teren. Altfel spus… „terenurile au intrat, dar nu există în contabilitate”. Aici, concluzia economică este simplă: în același bilanț sunt și „bunuri plecate, dar încă în acte”, și „bunuri intrate dar lipsă din acte”. A treia piesă mare: Muzeul Țării Crișurilor și denominarea patrimoniului cultural Raportul mai cuprinde o problemă semnificativă la Muzeul Țării Crișurilor Oradea: neconcordanțe între evidența contabilă și gestiunea cantitativ-valorică a bunurilor culturale (obiecte muzeale), plus aplicarea necorespunzătoare a procesului de denominare pentru bunurile deținute anterior datei de 1 iulie 2005. Eroarea cuantificată: 1.379.829,35 lei (subevaluare a activelor imobilizate de natura bunurilor culturale). Mai târziu, raportul notează separat că Muzeul nu a făcut reevaluarea bunurilor culturale mobile, dar acolo „valoarea erorii nu a fost cuantificată”. Mai exact, patrimoniul cultural există, dar valoarea lui în evidențe nu este gestionată corect, iar acest fapt afectează atât contabilitatea, cât și imaginea reală a patrimoniului public. Zona „care doare în deficit”: plăți nelegale, supraplăți, ajustări greșite Și dacă partea de mai sus reprezintă „imagine și control patrimonial”, mai departe auditul arată și „buba” pe care o simte orice contribuabil: bani plătiți în plus sau greșit. Între constatările cuantificate din raport (punctele 4–17), rezultă un total al erorilor cuantificate de aproximativ 2,07 milioane lei. Aici găsim plăți nelegale/supraplăți, accesorii, decontări greșite, lucrări neexecutate decontate etc. Dar nu toate aceste sume sunt „gaură definitivă”. Unele sunt tratate ca prejudicii de recuperat/regularizat, dar economic vorbim de același lucru: presiune pe buget și control intern slab. Provizioane pe litigii ținute „din inerție”: 707.411 lei Curtea de Conturi precizează că provizioanele pentru litigii nu au fost revizuite și ajustate la data bilanțului în funcție de sentințe definitive, ceea ce a dus la supraevaluarea datoriilor necurente. Valoarea acestei erori? 707.411 lei. Așadar, în bilanț apare o datorie probabilă mai mare decât ar fi trebuit, pentru că nu s-a actualizat situația juridică. Asta nu e „pierdere de cash” imediată ca o plată, dar e un semn clasic de management financiar rigid și raportare care nu urmărește realitatea la zi. Asociere fără personalitate juridică: 50.000 lei (cu detalierea 45.000 + 5.000) Raportul mai notează nerespectarea tratamentului fiscal privind o asociere fără personalitate juridică, cu o valoare a erorii de 50.000 lei (în audit apar explicit și componentele de 45.000 lei și 5.000 lei). Aici miza economică e simplă: când fiscalitatea și forma juridică nu sunt tratate corect, riști regularizări, accesorii, litigii, blocaje. Ajustare greșită de plăți la un drum județean: 84.280 lei La obiectivul „Reabilitarea DJ190G…”, Curtea constată aplicarea unui coeficient de ajustare incorect, contrar contractului. Valoarea erorii: 84.280 lei, din care 77.750 lei plăți nelegale și 6.530 lei accesorii calculate de conducerea entității. Deci nu discutăm despre „s-a asfaltat sau nu s-a asfaltat”, ci despre formula de actualizare/decontare aplicată greșit. Genul de eroare care, repetată pe multe contracte, umflă cheltuielile fără să crească lucrarea, mai scrie sursa citată. Plăți nelegale/în plus pe lucrări și dotări: de la zeci de mii la sute de mii Raportul are mai multe puncte care, în esență, repetă același tipar economic: „s-a acceptat la plată mai mult decât era real datorat” ori „s-au decontat cantități neexecutate/neconforme”. Câteva valori-cheie exact cum apar în raport: Într-un caz, o valoare a erorii de 172.632 lei (în același punct sunt menționate 158.378 lei + 14.254 lei accesorii/actualizări). În astfel de cazuri, Curtea vede diferențe între documentația tehnică, realitate și decontare. În alt caz, 44.187 lei (cu 40.913,44 lei + 3.273 lei). Un alt punct major: 622.690 lei (cu 571.275 lei și 51.415 lei accesorii/actualizări). Asta deja e sumă care, într-o logică de „austeritate”, e fix genul de „scurgere” care nu produce servicii mai bune, ci doar costuri. Mai apar: 171.772 lei, 54.861 lei, 24.387 lei, 52.209 lei, 21.774,18 lei (cu 19.976,18 lei + 1.798 lei), plus alte constatări de ordinul zecilor de mii. „Modelul Bihor” și austeritatea lui Bolojan Atunci când un lider spune „statul e
Bolojan se întâlnește cu Ursula von der Leyen ca să discute deblocarea PNRR-ului. Agenda premierului la Bruxelles
Prim-ministrul Ilie Bolojan va avea joia viitoare, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta aspectele actuale legate de implementarea PNRR. Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul va discuta cu acest prilej prioritățile Guvernului privind viitorul cadru financiar multianual post-2028, aflat în curs de negociere, cu accent pe politica de coeziune, cea agricolă și componenta de competitivitate. „Obiectivul este utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”, a precizat vineri Executivul. În contextul vizitei, prim-ministrul se va întâlni și cu comisarul european Roxana Mânzatu, comisar european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. De asemenea, Ilie Bolojan va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. În aceeași zi, premierul României va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. „Comunicarea, la care România și-a adus o contribuție importantă, este menită să susțină importanța strategică a regiunilor de frontieră estică pentru Uniunea Europeană și responsabilitatea europeană comună de a sprijini securitatea, reziliența și prosperitatea acestora. Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de intenție privind înființarea Facilității EastInvest, ca semnal de angajament comun pentru transpunerea priorităților strategice în sprijin concret pentru investițiile din regiunile de frontieră estice, printr-o cooperare strânsă între UE, actorii financiari internaționali și naționali”, notează Guvernul. EastInvest este un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice, care reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale, precum și bănci naționale și regionale de promovare din statele membre vizate. Participarea României la platforma EastInvest se va face prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan recunoaște că e posibil ca România să nu recupereze banii din PNRR, în ciuda adoptării pensiei magistraților: „Nu pot face speculații” Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil”
Fost președinte CSM, mesaj pentru Bolojan: Atitudine bazată pe ură și segregare. Exemplul lui Charles
Bogdan Mateescu a fost întrebat dacă ar putea magistrații să ceară slăbirea regimului incompatibilităților, după ce au fost reduse pensiile și mărită vârsta de pensionare.Mateescu a atras atenția că unii judecători nu ating vârsta de pensioanre. „Cred că acel argument din comunicatul CSM-ului și al președintei Curții de Apel București corespunde unei nevoi din magistratură, nu de a se diminua acest regim al incompatibilităților – pentru că ne place sau nu ne place el este prevăzut în Constituția României și noi, cel puțin, puterea judecătorească, noi chiar o respectăm. Din păcate, nu o fac alții. (…) Eu vreau să vă spun doar că (…) trebuie să fie făcută o dezbatere în societate pentru că această pensie de serviciu a fost văzută ca o compensație a acestor interdicții, incompatibilități. (…) Nu ai voie să faci nimic, în afară de învățământ superior didactic în învățământul superior juridic, nu la științe politică sau la sport, cum se mai întâmplă. Numai atât ai voie să faci. Au fost discuții că nici măcar președintele unui comitet de părinți nu poți să fii, că nu poți să alergi la maraton, la concursuri cu premii. Adică, pur și simplu, regimul constituțional este foarte rigid la noi. Curtea și CSM-ul au pus corect problema pentru a aduce în atenție publică, să înțeleagă opinia publică de ce e nevoie, ca toate statele democratice, de o pensie de serviciu ca să compenseze aceste restricții”, spune judecătorul Mateescu. O judecătorie cu un singur magistrat El spune că există o încărcătură foarte mare la judecătorii români și aduce exemplul Judecătoriei Strehaia, unde din șase judecători a rămas doar unul: „Cât poate să ducă omul acela, pentru Dumnezeu? Dosare în civil, în penal, minori și familie, în orice materie Ce pretenții, pentru că suntem cu toți oameni. Cât poți duce, cât poți împinge limitele”. „Îmbuibați” Întrebat despre agenda premierului Ilie Bolojan, care vrea tăieri pe toate capitolelel de la buget, Bogdan Mateescu a spus: „Domnul Bolojan are propria agendă politică. Eu pot să o critic în ceea ce privește sistemul judiciar pentru că am drept de liberă exprimare și pot să spun doar atât: o astfel de atitudine bazată pe ură, pe segregare socială și pe determinarea unor conflicte între categorii sociale, de etichetare că bugetarii sunt îmbuibațil, și studenții sunt îmbuibați, și medicii care stau de dimineața până seara sunt… Dumnezeule!”. El dă contraexemplu la atitudinea lui Bolojan pe cea a Regelui Charles al Marii Britanii: „Am văzut acum 2 ani un discurs al regelui Charles și m-a impresionat următorul lucru: Regele Charles a mulțumit funcționarilor statului lui pentru tot efortul depus în slujba statului pentru că, citez, fără ei nu am fi avut un stat puternic. Și este vorba de Marea Britanie și este un stat puternic”.
Impozitarea progresivă nu este de actualitate. Ce spune premierul despre recomandarea FMI
Discuția despre impozitul progresiv a reapărut după ce guvernatorul BNR a amintit existența unui acord pe politici economice, nu pe finanțare, între România și FMI, instituție care recomandă analizarea unui sistem de taxare progresivă. Tema este sensibilă politic, mai ales în contextul în care Partidul Național Liberal s-a opus în mod constant introducerii acestui model de impozitare. Premierul a explicat că orice modificare majoră a sistemului fiscal presupune pregătiri administrative și tehnice îndelungate, iar contextul bugetar actual complică suplimentar o astfel de reformă. „În schimbarea sistemelor de impozitare nu se poate face de pe o zi pe alta. Are nevoie cel puțin de un an de zile, în așa fel încât să existe capacitatea finanțelor pentru a pune în practică orice fel de politică de schimbare a impozitării. Asta este o constatare care nu ține de abordări politice, ci pur și simplu de capacitatea de a pune o lege în practică”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că, în actualele condiții economice, autoritățile sunt concentrate pe stabilizarea bugetului și pe creșterea colectării veniturilor. „În ceea ce privește punctul meu de vedere, consider că, în situația actuală, în condițiile în care oricum avem o situație complicată din punct de vedere bugetar, în condițiile în care avem modificări de legi, iar finanțele se concentrează pe combaterea evaziunii fiscale, pe încasarea taxelor și pe digitalizare, nu este de actualitate un astfel de proiect”, a afirmat premierul. Impozitarea progresivă este un sistem în care procentul de impozit crește pe măsură ce venitul este mai mare, astfel încât cei care câștigă mai mult plătesc un procent mai ridicat din venit ca taxă. De ce este mai echitabilă impozitarea progresivă? În prezent, România are un impozit fix pe venit (flat tax) de 10% pentru majoritatea veniturilor, ceea ce înseamnă că toți plătesc același procent, indiferent cât câștigă. Comparativ, impozitarea progresivă ar fi „mai echitabilă” pentru că: Cei cu venituri mai mici plătesc mai puțin, ceea ce ajută la creșterea puterii lor de cumpărare. Cei cu venituri mari plătesc mai mult, contribuind mai mult la finanțarea serviciilor publice. Poate reduce inegalitățile sociale, pentru că taxa se adaptează la capacitatea fiecăruia de a plăti.
Alexandru Muraru, reacție după decizia privind pensiile magistraților: Dacă Bolojan poate schimba un sistem, poate schimba și o țară
Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a comentat miercuri pe Facebook decizia definitivă a Curții Constituționale privind pensiile magistraților. Acesta a descris decizia Curții ca pe o „victorie a perseverenței premierului Ilie Bolojan”, adăugând că după cinci amânări și săptămâni de ezitări la nivel individual, Curtea Constituțională „a declarat constituțională legea privind pensiile magistraților”. Muraru a declarat că succesul acestei reforme se datorează în cea mai mare majoritate, competenței premierului Ilie Bolojan. „Subliniez faptul că, dacă nu exista determinarea premierului Ilie Bolojan, acest lucru nu l-ar fi făcut altcineva. Premierul a refuzat orice compromis și negociere toxică prin care să păcălească românii. Dacă Ilie Bolojan poate schimba un sistem, poate să schimbe și o țară.” Alexandru Muraru a mai spus că, timp de ani de zile, clasa politică a ezitat sau a amânat reformele. „Premierul Bolojan nu a acceptat să cosmetizeze privilegiile, ci a ales calea grea, dar corectă: eliminarea inechităților, fără jumătăți de măsură. S-a încheiat epoca privilegiilor intangibile. Principiul pentru care PNL s-a luptat constant devine realitate: nicio funcție nu te plasează deasupra celorlalți cetățeni.” Despre schimbările aduse de această decizie de astăzi privind pensiile speciale, el a spus că „este un moment de reparatie morală. Faptul că vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani pentru magistrați, la fel ca pentru orice alt angajat, și că pensiile vor fi calculate pe baze mult mai echitabile, arată că România se însănătoșește”.
Ilie Bolojan, despre impozitele către primării: Suntem o țară rămasă în urmă, avem nevoie de multe îmbunătățiri în România
Așadar, primăriile vor fi încurajate să se bazeze mai mult pe veniturile proprii, în timp ce sprijinul de la centru va deveni tot mai legat de performanța administrativă și de gradul de colectare a taxelor. Premierul a explicat că România se află printre țările unde impozitele colectate local acoperă doar o parte limitată din cheltuielile administrației, aproximativ un sfert din fondul de salarii al primăriilor fiind susținut din veniturile proprii. Restul a fost acoperit prin transferuri de la bugetul central, un mecanism care, în opinia sa, nu mai poate fi menținut pe termen lung. Afirmația privind faptul că România este „o țară rămasă în urmă” a fost legată direct de nevoia accelerării investițiilor publice. Aproape jumătate dintre investițiile realizate la nivel național sunt derulate prin autoritățile locale, tocmai pentru a recupera întârzierile în infrastructură și dezvoltare. „Aici, taxele sunt următoarele. România este una dintre țările în care, din veniturile pe care le plătesc cetățenii, din impozitele plătite către primării, era acoperit anul trecut aproximativ un sfert din totalul fondului de salarii încasat de angajații din primării. În ceea ce privește sumele transferate către autoritățile locale, suntem una dintre țările care transferă cele mai multe fonduri, iar aproape jumătate din volumul de investiții din România se realizează prin autoritățile locale. Este adevărat că trebuia făcut un volum mai mare decât în alte țări, pentru că suntem o țară rămasă în urmă și sunt multe lucruri care au nevoie de îmbunătățiri în România, dar țara noastră nu mai are atât de multe resurse pentru a continua aceste transferuri la același nivel. Executivul pregătește extinderea competențelor administrației locale În același timp, Executivul pregătește extinderea competențelor administrației locale, de la urbanism și disciplina construcțiilor până la politici de dezvoltare și colectarea taxelor. În schimb, finanțarea de la bugetul de stat va deveni proporțională cu gradul de încasare a impozitelor locale”, a declarat Bolojan. De asemenea, acesta a reiterat că guvernul susține că proiectele deja începute vor continua, inclusiv cele din programul Anghel Saligny, pentru a evita degradarea investițiilor și pierderea fondurilor deja alocate. „În condiții normale, în lunile următoare, după ce primăriile își vor reașeza cheltuielile, prin acest pachet de legi li se întăresc competențele administrației publice locale destul de mult: de la disciplina construcțiilor și urbanism, la încasări de taxe și impozite, politici de dezvoltare, descentralizarea unor competențe către autoritățile locale și transferul unor active de la bugetul de stat, care le vor permite să facă administrație și să devină factori reali de dezvoltare. Dar acest lucru atrage și mai multă responsabilitate. Vor trebui să se bazeze mai mult pe banii pe care îi încasează din impozitele locale, iar sumele de transfer de la bugetul de stat pentru funcționarea primăriilor vor fi acordate direct proporțional cu gradul de încasare a impozitelor. În același timp, din încasările suplimentare și din economiile realizate la bugetul de stat, va trebui ca în anii următori să continuăm finanțarea lucrărilor din programul Anghel Saligny, astfel încât acestea să fie finalizate. Sunt contracte mari încheiate în acești ani și investițiile trebuie eșalonate, dar mai ales finalizate și valorificate în interesul comunităților. Dacă investițiile nu sunt terminate la timp, ele se degradează”, a afirmat premierul.
Marcel Ciolacu ironizează guvernul: Poate mă sună pentru premiul în economie / Ilie, astâmpără-te!
„Îți dai seama că suntem unicat în lumea asta? Un stat, o țară a trecut prin recesiune și noi n-am știut, n-am simțit? Eu cred că românii sunt niște oameni simțiți, nu nesimțiți”, a declarat Ciolacu. Fostul premier a pus sub semnul întrebării modul în care au fost prezentate datele economice în ultimii ani, arătând că dinamica creșterilor și scăderilor economice ridică semne de întrebare. „Cum să crești două luni, scazi două luni și, pe urmă, crești patru luni? Recesiunea ne-a lovit năpraznic acum doi ani și n-a făcut nicio problemă?”, a spus acesta. Marcel Ciolacu a continuat într-o notă sarcastică, afirmând că așteaptă să fie contactat pentru „vreun premiu în economie”, făcând referire la modul în care guvernul a gestionat comunicarea economică. „Eu stau cu telefonul în mână, fiindcă cred că o să mă sune cineva și o să-mi dea vreun premiu în economie. Sunt marii specialiști de la guvern”, a adăugat el. În același context, Ciolacu a lansat un apel către actuala conducere politică, cerând ca instituțiile statului să fie lăsate să funcționeze independent. „Îi rog frumos să lase instituțiile statului în pace, să-și facă treaba și să nu încerce să acopere, folosind instituțiile statului, nenorocirea în care ne-au adus”, a afirmat fostul prim-ministru. Acesta a transmis și un mesaj direct liderilor aflați la putere, cerând mai multă responsabilitate și transparență. „Eu îi spun, Ilie stâmpără-te și spune oamenilor adevărul. Eu zic să se astâmpere, să gestioneze mai bine problemele țării, că ne-au dus în cap. Ori facem politică, ori suntem bărbați de stat, ori suntem niște fete mari și ne plângem”, a concluzionat Marcel Ciolacu.
Rareș Bogdan despre situația lui Ilie Bolojan: Noi nu o să ne dăm jos premierul
Declarațiile au fost făcute sâmbătă seara, în cadrul unei intervenții în direct la Antena 3 CNN. „Eu nu am un război cu Ilie Bolojan și nu caut vinovați (…) eu spun că singura șansă pentru România o reprezintă investițiile, să sporim investițiile, investitorii sunt speriați și nu mai fac investiții””, a declarat Rareș Bogdan. Nu va funcționa niciodată suprataxarea, a mai spus europarlamentarul liberal care a adăugat că parlamentarii PNL nu vor vota împotriva propriului premier. „Noi nu o să ne dăm jos premierul, nici un liberal nu va vota împotriva propriului premier (…) Eu vă spun, cunoscând bine PNL, nu cred că un parlamentar PNL va vota împotriva legii bugetului atât timp cât bugetul este propus de un ministru de Finanțe liberal și de un prim-ministru liberal”, a spus europarlamentarul. El a refuzat să facă scenarii privind o posibilă schimbare a lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. „Singurul lucru pe care trebuie să-l facă Bolojan este să ne consulte (…) eu cred că dialogul va rezolva problemele (…) Eu cred că, în prezent, coaliția actuală trebuie să se pună cu picioarele în apa rece și să discute (…) Eu cred că majoritatea trebuie să fie pro-europeană”, a precizat Rareș Bogdan. Anterior, europarlamentarul liberal Rareș Bogdan a lansat mai multe atacuri la adresa direcției economice a Guvernului. El a spus că România se îndepărtează rapid de principiile economiei liberale și riscă să intre într-o criză profundă generată de propriile decizii politice.