Strategia Guvernului Bolojan în lupta cu recesiunea este speranța. Dezvăluirea îi aparține ministrului Economiei, USR-istul Irineu Darău: Sper să nu vină criza
Irineu Darău (USR), ministrul Economiei, a vorbit, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, despre situația economică a României, care se află, oficial, în recesiune tehnică. Darău a refuzat să ofere asigurări privind o eventuală criză economică, sub pretextul că nu face „prognoze”. Țara se află în recesiune tehnică, iar agenția Fitch menține ratingul suveran al României aproape de „junk”, cu perspectivă negativă, situații pe care nici ministrul Economiei, Irineu Darău, nu pare să știe cum să le gestioneze. „Sper să ieșim din această zonă de recesiune tehnică” Întrebat cu privire la riscul unei crize, Darău a refuzat să facă „prognoze”, dar a menționat că „speră” să găsească o soluție într-un timp „rezonabil”. „Eu nu fac, v-am zis, prognoze. Cred că trebuie să ne uităm la oportunități. Sper ca, împreună, să reușim să găsim acea formulă în care, într-un timp rezonabil, să ieșim din această zonă de recesiune tehnică. O zonă îngrijorătoare – dar care nu înseamnă cu adevărat criză economică”, a declarat Irineu Darău. Irineu Darău, despre criza economică: „Nu putem ignora riscurile” Ministrul Economiei a recunoscut că există riscul unei „crize economice”, însă nu pare să aibă și o strategie, în acest sens. „Nu putem să fim nici optimiși, cum am zis, ca în 2007-2008 și să ignorăm riscurile. Ceea ce vă pot spune eu despre prezent, există riscuri, dar nu putem face prognoze”. a precizat Darău. Irineu Darău confirmă că recesiunea „va mai continua” Întrebat cu privire la pericolul ca recesiunea să se adâncească, Irineu Darău nu a oferit un răspuns încurajator. Acesta a precizat că recesiunea va mai „continua” și anul acesta, însă nu va dura la „nesfârșit”. „Va mai continua situația. Dar, temporar înseamnă să nu se prelungească la nesfârșit sau chiar să se ducă mai mult în jos”, a afirmat Irineu Darău pentru sursa citată. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și „coafează” deficitul bugetar Ciolacu aşteaptă un premiu în economie. Are şi un mesaj pentru Bolojan:”Ilie, astâmpără-te și spune-le oamenilor adevărul” Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: „Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?”
Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și coafează deficitul bugetar
Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, îi reproșează premierului Bolojan, într-o postare pe Facebook, că evită să publice indicatorii economici pe luna decembrie 2025, pentru a ascunde faptul că România a încheiat anul cu o datorie fabuloasă de 1131 de miliarde, ce reprezintă 60% din PIB. Fostul ministru de Finanțe precizează că deficitul cash în 2025 ajunge, de fapt, la 8,1%, dacă ar fi fost calculat „corect”. „Știați că? România a închis anul 2025 cu o datorie publică de 1131 miliarde, adica 60% din PIB? Nu stiati, pentru ca Bolojan, nici in februarie 2026 nu publica datele aferente lunii decembrie 2025 (sunt publice doar la septembrie). Stiati ca deficitul pe cash, în 2025, daca era calculat corect, este 8,1%? Si ca deficitul pe 2024, ar fi trebuit recalculat si dus la 8,2% pe cash si la 8,9% pe ESA?”, precizează Adrian Câciu. „Trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut pe grant nu s-a facut corect” Acesta explică și modul în care Ilie Bolojan a făcut manevră contabilă cu sumele din PNRR, pentru a modifica din pix deficitul. „Stiati ca trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut(adica de pe deficit) pe grant(adica pe impact neutru) nu s-a facut corect si ca sumele trebuiau trecute, retrospectiv, la momentul cheltuirii lor efective? Adica in luna si anul cand s-a facut cheltuiala? Adica, daca ai cheltuit in 2024 pentru autostrazi si ai trecut pe deficit ca era imprumut PNRR, in mod normal trebuia sa te duci si sa treci, retrospectiv, pe grant in 2024 si asta iti reducea deficitul cu suma echivalenta? Un 0,4 puncte procentuale? Nu s-a intamplat asa!” , mai menționează Câciu. Avertisment pentru Bolojan: „Sistemul European de Conturi nu permite astfel de coafări” Adrian Câciu atrage atenția că premierul Bolojan ar fi încălcat regulile Sistemului European de Conturi (ESA), atunci când a calculta deficitul României. Mai mult, acesta precizează că Guvernul ar fi oferit informații false privind PIB-ul pe 2025, care ar fi 1895 de miliarde, ci nu 1909 miliarde așa cum a fost anunțat public. „Bolojan a ales sa isi coafeze deficitul(vedem daca Eurostat va fi de acord cu asta pentru ca sistemul ESA 2010 nu permite astfel de „coafări”) si a trecut toate sumele in 2025, in decembrie! Stiati si ca PIB-ul pe 2025 este 1895 miliarde lei si nu 1909 miliarde lei? Si ca a fost umflat tot ca sa coafeze deficitul? (vedeti prognoza de primavara cand INS, in mila sa, dadea crestere economica)”, explică Câciu. „Au coafat date ca la salon” „Ieri, statistica româneasca ne-a arătat ca poate juca cu modelul european de statistică si ca poate introduce variatii si de trei ori mai mari decat media europeana admisa (medie europeana =0,2%, media la INS =0,6%). Au coafat date ca la salon!(Nu intru in detalii tehnice ca sa nu va plictisesc)”, afirmă fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu. „Dacă făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date” „Stiati ca nici unul din analistii din Romania nu ne pot combate aceste date, cifre și evaluari pe care le facem si ca se rezuma doar la a ne cataloga drept nepregatiti? Nu ne pot combate pentru ca avem dreptate! Daca ar fi, cât de cât, la nivel de elocință precum pretind cu mină serioasă, ar demonstra că ne înselam. Dar, nu pot. Și pentru ca nu știu si pentru ca avem dreptate. Dar ei nu sunt platiti sa ne dea dreptate. Ei sunt platiti sa ne injure. Na, provocare: Combateti ce am spus, pe reguli ESA 2010 si legat de deficit si de datorie publica! Daca făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date. Na, ca o face prințul vostru din Ardeal!”, mai precizează Adrian Câciu. FOTO: Mediafax/Facebook Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk”, deşi deficitul a scăzut. Economia scade Nicușor Dan, mesaj pentru români, după ce țara a intrat în recesiune tehnică: „Avem motive de optimism”
Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că minte românii și că încearcă să ascundă prăbușirea economică în spatele unor artificii de limbaj, cum ar fi „recesiune tehnică”. Petrișor Peiu susține că prim-ministrul Bolojan utilizează termenul de „recesiune tehnică” pentru a cosmetiza un eșec major de guvernare. „Dacă vă arde casa, v-ați gândit vreodată să spuneți că este un incendiu tehnic? Dacă prindeți un hoț cu mâna în buzunarul cuiva, credeți că acel hoț va spune vreodată că este un furt tehnic. Ei bine, oameni buni, guvernul a fost prins cu recesiunea. Economia a scăzut, simplu. În loc să recunoască faptul că este o recesiune, în loc să admită că economia s-a contractat, guvernul ne spune că este o recesiune tehnică” explică liderul senatorilor AUR, într-un comunicat. Senatorul AUR subliniază faptul că guvernul evită să își asume responsabilitatea pentru situația critică în care se află România, de aceea evită termenul „recesiune”. „Ce rost are acel adjectiv „tehnic”? Ce înseamnă că e tehnic? E un fel de semirecesiune? E o recesiune mai mică? E o recesiune strâmbă? Nu, fraților, nu există acest termen „recesiune tehnică”. Există doar termenul de recesiune”, susține Petrișor Peiu. Realitatea economică dezastruoasă în care se zbate, la acest moment, România, este consecința directă a măsurilor implementate de guvern în ultimele luni, mai precizează Peiu. „Dar guvernul Bolojan, împreună cu toți propagandiștii, încearcă să o prezinte ca pe ceva mai ușor, mai suportabil, ca o gripă de primăvară. Nu! Recesiunea este recesiune. Economia a scăzut și a scăzut pentru că guvernul Bolojan a crescut, în același timp, taxele de consum, TVA și accizele, și a majorat și prețurile la energie” explică senatorul Petrișor Peiu. „Din combinația acestor două creșteri, la energie și la taxele de consum, s-a ajuns la această stagflație care a dus la recesiune. Este recesiune și continuă”, concluzionează Petrișor Peiu. Liderul senatorilor AUR mai atrage atenția că două trimestre consecutive de scădere economică înseamnă recesiune, indiferent de formula folosită de guvern. În paralel, românii se confruntă cu inflație ridicată, facturi mai mari la energie și taxe crescute la consum, efecte care reduc puterea de cumpărare și afectează mediul privat. „România are nevoie de măsuri concrete pentru relansarea economiei, nu de redefiniri semantice care încearcă să cosmetizeze eșecul guvernării Bolojan”, declară Petrișor Peiu, senator AUR. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului Grindeanu îl mitraliază pe Bolojan: „PSD nu mai poate înghiţi la nesfârșit măsuri unilaterale” Un lider PNL sugerează plecarea lui Bolojan din fruntea Guvernului: „Probabil aceasta va fi urmarea”
Dragoș Pîslaru lansează un atac dur la adresa băieților deștepți din politică și îl apără pe Ilie Bolojan
În mesajul său, Pîslaru afirmă că „zeci de politicieni habarniști” ajunși în funcții-cheie „și-au bătut joc de banul public”, acuzându-i de ipocrizie și de un stil de viață incompatibil cu veniturile declarate. Ministrul face referire la deplasări cu avioane private, bunuri de lux ascunse de ochii publicului, mașini scumpe închiriate prin interpuși și vacanțe exclusiviste, toate corelate, potrivit acestuia, cu firme abonate la contracte cu statul. În același context, Dragoș Pîslaru susține că o parte dintre acești politicieni, aflați în prezent în „funcții călduțe la stat”, îl atacă constant pe premierul Ilie Bolojan, nu din rațiuni de fond, ci din oportunism politic. „Avem, în sfârșit, un premier care își pune în joc reputația de bun administrator ca să scoată România din groapă, iar reacția este sabotajul sistematic, de teama că Bolojan ar putea avea succes”, afirmă ministrul. Pîslaru respinge acuzațiile potrivit cărora actualul Guvern ar fi responsabil pentru încetinirea economiei, argumentând, din perspectiva sa de economist, că scăderea marginală a PIB-ului, de -0,2% ajustat sezonier, în contextul unei reduceri de deficit de 2,6%, nu reprezintă un dezastru, ci o corecție necesară. Potrivit acestuia, reducerea consumului și orientarea către investiții indică o „însănătoșire dramatică” a modelului de creștere economică. Ministrul mai afirmă că problemele structurale ale economiei românești sunt rezultatul politicilor promovate de guvernele anterioare, conduse, în opinia sa, de „economiști minune” și de „gașca lor de experți”, și nu consecința acțiunilor Executivului din ultimele luni. În finalul mesajului, Dragoș Pîslaru subliniază că există un consens larg în rândul cetățenilor de bună-credință privind necesitatea eficientizării administrației publice, reformării companiilor de stat și eliminării practicilor de tip nepotism. „Dacă nu vor să ajute la repararea dezastrului pe care tot ei l-au cauzat, măcar să aibă decența să nu stea în calea celor care încearcă”, conchide ministrul.
Ciprian Ciucu, reacție dură la criticile PSD: Un spectacol grotesc și dezgustător. Ilie Bolojan a salvat România și trebuie susținut
Potrivit lui Ciucu, în ultimele luni, scena politică românească a fost marcată de protocoluri de guvernare semnate cu bună știință, dar folosite pentru a boicota măsurile reformiste care afectau privilegii personale. Politicianul acuză că țara, orașele și companiile publice au fost devalizate, iar criticile la adresa premierului Bolojan sunt nejustificate, pentru că acesta și-a asumat măsuri dificile pentru binele României. Critici la adresa opoziției și a „narativelor” Ciucu susține că politica și comunicarea publică s-au transformat astăzi doar în luptă narativă și interese financiare, iar opoziția a blocat reformele care ar fi redus privilegiile și ar fi adus stabilitate economică. În opinia sa, Bolojan a fost singurul lider suficient de curajos să intervină după dezechilibrele bugetare lăsate de cei anteriori. „Au lăsat să treacă doar măsurile care au afectat populația după care au blocat reformele necesare după care a început subminarea credibilității singurului om asumant și suficient de curajos încât să facă ce trebuie după dezastrul bugetar lăsat tot de ei! Repetenții dau lecții. Iar cei obscen de bogați din afaceri cu statul și in privilegii îl caută la ceasul de la mână. Nu uitați, doar țineți minte”, scrie pe Facebook prim-vicepreședintele PNL. Apel la susținerea liberalilor „Liberalii trebuie să fie lângă Ilie Bolojan”, afirmă Ciucu, amintind că în noiembrie 2024, Bolojan a salvat partidul de la un dezastru major, asumându-și credibilitatea personală pentru a oferi românilor o speranță reală. Potrivit lui Ciucu, fără Bolojan alianța de guvernare ar fi fost compromisă. „Fără Bolojan, acum era adio alianță de guvernare! Pentru că da, deja este un tipar, venim mereu după populiștii de stânga să reparăm dezastrul lăsat de ei. Și în tot acest timp, Ilie Bolojan a tăcut. Nu le-a răspuns infamiilor lor. Cu o abnegație demnă de Adenauer…”, încheie Ciucu. Reacția prim-vicepreședintelui PNL vine după ce mai mulți lideri PSD l-au criticat pe premier după ce datele INS au arătat că țara noastră este în recesiune tehnică.
Să fiți salvatori, nu mercenari dialog între Bolojan și rezidenți, în 2018. Înregistrarea, redistribuită de Marcel Ciolacu
În mesajul care însoțește clipul, Ciolacu susține că datele economice ar fi fost „coafate” pentru a ascunde o situație dificilă. „Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând o creștere economică în recesiune, doar pentru a încerca să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan”, a scris acesta pe Facebook. Ciolacu vorbește de cifre cosmetizate Fostul premier PSD a vorbit despre „una dintre cele mai grosolane manipulări statistice” și despre „disperarea actualului premier”, invocând scăderea economiei din ultimul trimestru și diferența față de estimările analiștilor. Ciolacu mai spune că „românii nu mai pot fi păcăliți cu cifre” și că oamenii văd direct efectele economice în viața de zi cu zi, de la creșterea prețurilor până la dificultățile din spitale și școli. În aceeași postare, el susține că Bolojan „se laudă cu o creștere economică de 0,6% în 2025, deși nu are vreun merit direct” și leagă situația actuală de „modelul din ultimul deceniu”. Bolojan către rezidenți: Să fiți cu adevărat salvatori, nu mercenari Clipul arată o discuție purtată pe stradă, între primarul de atunci și mai mulți medici și rezidenți, în contextul nemulțumirilor legate de salarii, riscurile profesiei și presiunea din serviciile de urgență. O tânără rezidentă îi spune lui Bolojan: „Am rămas aici pur și simplu pentru echipa în care sunt, nu pentru bani. Sincer, banii nu au fost niciodată motivul. Îmi cer scuze că spun asta atât de direct. Suntem ca o familie, am crescut împreună, iar din cinci fete nu e una care să nu fi învățat ce înseamnă disciplina și regulile. Vreau să rămân aici, alături de ei”. Răspunsul lui Bolojan a fost: „Trebuie să duceți această treabă la capăt, să fiți cu adevărat salvatori, nu mercenari”. Nemulțumiri legate de salarii Discuția continuă cu intervenții din partea medicilor despre diferențele de salarizare și dificultatea de a convinge rezidenții să aleagă specializări mai solicitante. „Diferența față de un intern va fi de 2–3 milioane de lei. Cum îi spun la un rezident: hai la urgență și nu te du la interne? N-am cum. N-are niciun sens să încerc să-l conving. Eu pregătesc rezidenți…”, spune un medic. În 2018, discuțiile din sistemul medical erau puternic marcate de aplicarea noii legi a salarizării, iar medicii din Urgență semnalau că diferențele de venit față de alte specializări rămân mici în raport cu riscurile și volumul de muncă. Realitatea din SMURD Tânăra rezidentă descrie presiunea din sistem: „Să merg pe SMURD și să am accident în orice moment, să fac dispecerat și să fiu înjurată… De ce toate astea? Dar vreau să fie cinstit și să știu că am cu cine lucra, pentru că oamenii ăștia trag cu mine”. La remarca privind tensiunile și criticile din teren, Bolojan a replicat: „Dumneavoastră credeți că pe mine nu mă înjură nimeni?” Iar tânăra i-a răspuns: „Știu, dar pe noi ne înjură non-stop!” Bolojan, despre partea grea a meseriei Într-un alt moment al discuției, acesta a adăugat: „Aceste servicii în care lucrezi cu oamenii, cu administrația, sincer, nu îți aduc doar fericire. Dar astea sunt rolurile pe care ni le asumăm. Au și o parte bună, dar au și partea asta, din păcate.” Ciolacu invocă „modelul Bolojan” În postarea sa, Ciolacu susține că înregistrarea ar arăta „modelul Bolojan” din ultimul deceniu și că acesta ar fi aplicat „fără excepții” la nivel național, afirmând totodată că, în cazul celor „foarte bogați și multinaționalelor”, premierul ar găsi „mereu resurse de înțelegere și empatie”. Clipul readus în atenția publică surprinde însă o discuție despre condițiile din sistemul medical local, purtată într-un context tensionat legat de salarizare și riscurile profesiei, în perioada în care Bolojan era primar al Oradei.
Bolojan: Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică necesară
Premierul a deschis analiza prin explicarea contextului în care se află țara la finalul anului 2025. „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a transmis Bolojan, vineri, pe Facebook. Bolojan a mai subliniat că recesiunea actuală este un fenomen asumat și tranzitoriu. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Situația economică din 2024 Șeful Executivului a oferit o perspectivă asupra problemelor structurale din anul precedent, când dezechilibrele s-au acumulat în ciuda unor cheltuieli masive. Premierul a adăugat că în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, „recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”. „Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”. Bolojan a explicat că resursele financiare au fost irosite pe consum și importuri, fără a genera dezvoltare reală. „O parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”. Referitor la măsurile de corecție implementate recent, Bolojan a arătat că efortul de disciplină fiscală a început să dea roade din a doua parte a anului 2025. Redresarea economică din 2025 „În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”. Premierul a făcut o comparație directă între cele două modele economice pentru a justifica noua direcție a Guvernului. „În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”. În final, Bolojan a precizat că stabilitatea bugetară este obligatorie pentru a asigura o creștere sănătoasă și credibilă pe termen lung. „Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”.
Criza apei: Nici coliva nu mai fierbe în Curtea de Argeș de Sâmbătă Morților
În Curtea de Argeș se trăiește în ultimele zile ca în urmă cu peste 100 de ani. În 2026, autoritățile locale și centrale nu reușesc să găsească o soluție pentru a rezolva rușinoasa problemă a apei potabile din orașul argeșean. Sunt aproape patru luni de când la robinete nu mai curge apă ce poate fi consumată sau folosită pentru igienă. Pentru cei în vârstă, bolnavi și neputincioși, lipsa apei este o adevărată dramă, fiind nevoiți să stea la coadă la izvorul de la Mănăstirea Curtea de Argeș, apoi să care bidoanele până acasă. Criza apei potabile din Curtea de Argeș se prelungește pe termen nedeterminat. Locuitorii din acest oraș sunt efectiv umiliți de aproape 4 luni, de când sunt obligați să care apă potabilă cu bidoanele, pentru că la robinete curge o apă care nu poate fi folosită. Atât de mult timp a trecut de când nu au mai avut apă bună la robinet, încât oamenii au început să creadă că autoritățile au provocat intenționat această criză. „Suntem slugile sistemului. Dacă Bolojan fură cu ai lui, hai să fure și primarii. Uitați unde am ajuns. Oameni bătrâni, la 70-80 de ani, pot să vină să-și ia un bidon de apă? Vor să luăm apă de la magazinele lor. E la fel ca problema cu pesta, când aduceau carne de afară”, ne spune unul dintre locuitorii orașului, supărat pe autoritățile statului. Atât pe cele locale, cât mai ales pe cele de la București. La izvorul de la Mănăstirea Curtea de Argeș vin zilnic sute de oameni pentru a-și umple bidoanele cu apă, pe care o folosesc atât la gătit, cât și la igiena personală. Cei mai mulți dintre oamenii umiliți și nevoiți să-și care singuri apa cu bidoanele de la izvor sunt pensionari. Pensionarii din Curtea de Argeș nu mai au speranțe Unul dintre ei a ajuns să o ducă atât de greu, încât crede că cei care ne conduce vor „să-i curețe” pe seniori, ca să iasă din sistemul de pensii. Oamenii cară apă și pentru animalele domestice Nu puțini sunt cei din Curtea de Argeș care au și animale în curte, cărora trebuie să le aducă apă potabilă, de la izvor. Doamna Cristina, care este pensionară, vine zilnic să care apă pentru păsările din curte, dar și pentru câini. „La cum se mișcă lucrurile la noi, eu nu cred că până la vară se va rezolva problema. Apa de la izvor o folosim la gătit. De exemplu, eu trebuie să fac acum colivă, și așa cum spune tradiția, arpacașul se spală în nouă ape. Îmi trebuie cam 20 de litri de apă pentru colivă, pentru că sâmbătă e Sâmbăta Morților”, mai spune doamna Cristina, cu un zâmbet amar. Criza pleacă de la Barajul Vidraru Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Argeș a declarat luni seară stare de alertă pentru 30 de zile în municipiul Curtea de Argeș. Decizia a fost luată după o nouă depistare a bacteriei Clostridium perfringens în apa din rețeaua de distribuție. A fost emis un mesaj RO-Alert pentru cei aproximativ 40.000 de oameni afectați. Criza din Curtea de Argeș și în câteva localități limitrofe durează de câteva luni de zile, în urma golirii lacului de acumulare de la Barajul Vidraru. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: DSP Prahova, anunț cu privire la apa tratată în stația ESZ Voila. Ce au arătat analizele microbiologice și care este situația în localitățile afectate ANPC a decis. Consumatorii din Breaza vor fi despăgubiți de Hidro Prahova S.A. pentru apa infestată de la robinete
Președintele Nicușor Dan pregătește numirea șefilor de servicii de informații. Când va fi gata raportul pe anularea alegerilor prezidențiale
„Luna viitoare ar urma să fie făcute numirile șefilor serviciilor de informații”, relatează surse din Administrația Prezidențială. După ce procurorii de rang înalt s-au înscris în cursa pentru șefia marilor parchete, negocierea pe numirea șefilor de informații nu mai este legată de numirile din Justiție, relatează aceleași surse. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan va continua tatonările cu partidele, având în vedere că șefii serviciilor de informații trebuie să treacă și de un vot în Parlamentul României. Președintele Dan ar luat în calcul 3 nume pentru șefiile SRI și SIE, arată sursele. În ultima intervenție pe acest subiect, la Digi 24, Nicușor Dan a spus că dorește în fruntea serviciilor de informații oameni din afara partidelor politice: “Pentru fiecare dintre aceste servicii am avut o listă lungă, o listă scurtă şi nişte discuţii şi eu sper ca foarte curând să terminăm aceste discuţii şi eu voi propune şi Parlamentul va aproba, vom avea o discuţie înainte. Legat de numele care au apărut în spaţiul public, să ştiţi că mulţi din cei care sunt acolo sunt foarte nefericiţi că numele lor a apărut, pentru că sunt, să le spunem, prieteni de-ai lor din politică, care au făcut ca numele lor să apară şi, cumva, prin asta, şansele, cel puţin teoretice, de numire să scadă. Eu cred că cel mai bine este să fie din afara partidelor, în orice caz trebuie să fie oameni echilibraţi, pentru că sunt nişte zone sensibile, deci oameni echilibraţi, cu maturitate umană, profesională, care să fi relaţionat de-a lungul timpului cu multe medii. O să vedem ce o să iasă din discuţia asta”. Şeful statului a admis, la acea vreme, că în discuţiile purtate cu preşedinţii PSD, PNL şi USR a abordat ”parţial” şi acest subiect. Raportul pe anularea alegerilor, în aprilie. 3 propuneri pentru ministerul Educației În ceea ce privește raportul pe anularea alegerilor din 2024, acesta ar putea fi prezentat în aprilie de președintele Nicușor Dan, arată sursele din Palatul Cotroceni. Numirea unui nou ministru al Educației este și ea în discuția Palatului Cotroceni cu Palatul Victoria. Premierul Bolojan ar fi comunicat președintelui Nicușor Dan 3 nume pe care le-ar avea în vedere, numele ar fi și din partide și din afara acestora, însă în urma discuțiilor a rămas ca șeful Executivului să-i propună președintelui Dan un singur nume, ca variantă finală, au relatat sursele.
Rectorii de la Medicină susțin măsura propusă de Bolojan pentru a ține medicii în România
Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST Târgu Mureș), Leonard Azamfirei, spune că discuția trebuie purtată în logica unei reciprocități între stat și absolvenți, în condițiile în care formarea medicală este finanțată din bani publici. Soluția nu poate fi însă una rigidă, care să limiteze drepturile fundamentale. „Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici”, a declarat acesta pentru Edupedu.ro. În opinia sa, problema sistemului nu ține doar de numărul de absolvenți, ci mai ales de distribuția lor în teritoriu și de atractivitatea sistemului pentru tineri medici. Prea puțini medici acolo unde e cea mai mare nevoie România formează mulți absolvenți de Medicină, însă o parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară. În același timp, există dezechilibre majore în interiorul sistemului: medicina de familie reprezintă o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre medici lucrează în mediul urban. „Avem o discrepanță majoră care necesită o soluție pe termen lung, care este în primul rând politică și abia după aceea administrativă”, a explicat rectorul. Cum ar putea fi aplicată măsura Azamfirei consideră că propunerea lansată de premierul Ilie Bolojan, privind o perioadă minimă de lucru în România după studiile la buget și rezidențiatul finanțat public, poate fi văzută ca o formă de recuperare a investiției statului și ca o soluție pentru acoperirea deficitului din anumite zone sau specialități. Măsura ar trebui construită sub forma unui angajament de serviciu, nu ca o restrângere a mobilității profesionale. „Propunerea poate fi discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu și nu ca o restrângere arbitrară a mobilității”, a precizat rectorul UMFST Târgu Mureș. Potrivit acestuia, o variantă mai realistă ar fi introducerea unui contract semnat la intrarea în rezidențiat, care să fie „foarte puternic juridic”, să prevadă o alocare prioritară către zonele și specialitățile deficitare și să fie însoțit de o opțiune de răscumpărare proporțională. Alternativă: rambursarea formării „Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, cu obligații de serviciu sau cu rambursare proporțională, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente”, a explicat Azamfirei. Rectorul a vorbit despre un sistem în care medicii ar putea alege între a lucra o perioadă în țară sau a returna o parte din costurile formării, cu excepții clar definite. În același timp, acesta a avertizat că o obligație strictă, fără alternative reale, ar putea ridica probleme de constituționalitate: „O obligație imperativă de a lucra în țară, fără o alternativă reală, e vulnerabilă, pentru că atinge libera alegere a locului de muncă și dreptul de liberă circulație. Ar trebui analizată foarte clar din perspectiva necesității și proporționalității”. Obligația trebuie dublată de sprijin concret Pentru ca o astfel de politică să funcționeze, rectorul consideră esențial și un pachet de sprijin concret: posturi reale, infrastructură adecvată, locuire, transport, mentorat și un traseu clar de carieră, astfel încât obligația să nu devină descurajantă pentru tineri. „Trebuie să existe un pachet de sprijin obligatoriu, cu posturi reale, cu o infrastructură rezonabilă, cu locuire, transport, mentorat, traseu de carieră, ca această obligație să nu devină contraproductivă”. Ideea, susținută și la Cluj În același sens s-a exprimat și rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, care a declarat că ideea avansată de premier este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile. Potrivit acesteia, subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, care să echilibreze nevoia sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor. „Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă”, a spus aceasta.