Rectorii de la Medicină susțin măsura propusă de Bolojan pentru a ține medicii în România
Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST Târgu Mureș), Leonard Azamfirei, spune că discuția trebuie purtată în logica unei reciprocități între stat și absolvenți, în condițiile în care formarea medicală este finanțată din bani publici. Soluția nu poate fi însă una rigidă, care să limiteze drepturile fundamentale. „Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici”, a declarat acesta pentru Edupedu.ro. În opinia sa, problema sistemului nu ține doar de numărul de absolvenți, ci mai ales de distribuția lor în teritoriu și de atractivitatea sistemului pentru tineri medici. Prea puțini medici acolo unde e cea mai mare nevoie România formează mulți absolvenți de Medicină, însă o parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară. În același timp, există dezechilibre majore în interiorul sistemului: medicina de familie reprezintă o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre medici lucrează în mediul urban. „Avem o discrepanță majoră care necesită o soluție pe termen lung, care este în primul rând politică și abia după aceea administrativă”, a explicat rectorul. Cum ar putea fi aplicată măsura Azamfirei consideră că propunerea lansată de premierul Ilie Bolojan, privind o perioadă minimă de lucru în România după studiile la buget și rezidențiatul finanțat public, poate fi văzută ca o formă de recuperare a investiției statului și ca o soluție pentru acoperirea deficitului din anumite zone sau specialități. Măsura ar trebui construită sub forma unui angajament de serviciu, nu ca o restrângere a mobilității profesionale. „Propunerea poate fi discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu și nu ca o restrângere arbitrară a mobilității”, a precizat rectorul UMFST Târgu Mureș. Potrivit acestuia, o variantă mai realistă ar fi introducerea unui contract semnat la intrarea în rezidențiat, care să fie „foarte puternic juridic”, să prevadă o alocare prioritară către zonele și specialitățile deficitare și să fie însoțit de o opțiune de răscumpărare proporțională. Alternativă: rambursarea formării „Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, cu obligații de serviciu sau cu rambursare proporțională, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente”, a explicat Azamfirei. Rectorul a vorbit despre un sistem în care medicii ar putea alege între a lucra o perioadă în țară sau a returna o parte din costurile formării, cu excepții clar definite. În același timp, acesta a avertizat că o obligație strictă, fără alternative reale, ar putea ridica probleme de constituționalitate: „O obligație imperativă de a lucra în țară, fără o alternativă reală, e vulnerabilă, pentru că atinge libera alegere a locului de muncă și dreptul de liberă circulație. Ar trebui analizată foarte clar din perspectiva necesității și proporționalității”. Obligația trebuie dublată de sprijin concret Pentru ca o astfel de politică să funcționeze, rectorul consideră esențial și un pachet de sprijin concret: posturi reale, infrastructură adecvată, locuire, transport, mentorat și un traseu clar de carieră, astfel încât obligația să nu devină descurajantă pentru tineri. „Trebuie să existe un pachet de sprijin obligatoriu, cu posturi reale, cu o infrastructură rezonabilă, cu locuire, transport, mentorat, traseu de carieră, ca această obligație să nu devină contraproductivă”. Ideea, susținută și la Cluj În același sens s-a exprimat și rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, care a declarat că ideea avansată de premier este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile. Potrivit acesteia, subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, care să echilibreze nevoia sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor. „Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă”, a spus aceasta.
Reacția lui Kelemen Hunor la declarația premierului Bolojan în care a sugerat că protestele din Ținutul Secuiescu sunt alimentate de Budapesta
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, respinge afirmațiile premierului Ilie Bolojan potrivit cărora protestele din Harghita și Covasna ar fi fost influențate de factori politici din Ungaria, în contextul alegerilor parlamentare din luna aprilie. Contactat de Gândul pentru un punct de vedere, Kelemen Hunor a negat orice implicare a guvernului condus de Viktor Orban în manifestațiile împotriva creșterii taxelor locale. „Este exclus. Dar mai bine întrebați-l pe Bolojan să vă spună la ce s-a gândit”, a transmis liderul UDMR. Declarația vine după ce premierul Bolojan a declarat într-o intervenție la Digi24, că protestele din Ținutul Secuiesc ar putea fi alimentate de „campanii din afara țării”, pe fondul mizelor politice legate de alegerile parlamentare din Ungaria. „Este posibil să existe campanii din afara țării, datorită mizelor politice. Când sunt anumite poziționări și campanii, lucrurile se pot prezenta într-o formă sau alta. Este dreptul cetățenilor români și maghiari să voteze. În mod cert, creșterea de impozite creează nemulțumiri, dar nu mai puteam continua în această formă”, a declarat Ilie Bolojan. În ultimele zile, sute de oameni au ieșit în stradă în mai multe localități din județele Harghita și Covasna, inclusiv Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc și Gheorgheni, pentru a protesta față de creșterea taxelor și impozitelor locale. Nu este primul protest de acest tip care a avut loc în 2026. Pe 31 ianuarie 2026, peste 2.000 de persoane au protestat la Miercurea Ciuc față de creșterea taxelor. Protestatarii au adresat mesaje dure la adresa UDMR și a premierului Bolojan. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan recunoaște că măsurile de austeritate duc la criză: „Măsurile au un cost și înseamnă contracție economică” Ilie Bolojan, așteptat în Parlament cu banane și un catalog improvizat, în care premierul a primit nota trei de la Opoziție Premierul Ilie Bolojan fuge, în continuare, de presă. A intrat în Parlament pe ruta ascunsă
Fifor, atac la Bolojan: Și-a trădat colegii primari pentru un loc călduț de unde taie și spânzură în numele reformei
Deputatul social-democrat spune că, în comunitățile din toată țara, cei care trebuie să asigure funcționarea administrației locale văd același lucru: mai puțini bani, mai puțini angajați, mai multe responsabilități. „În timp ce ei caută cu disperare soluții pentru cetățeni, Ilie Bolojan vorbește despre tăieri, condiționări și, la nevoie, despre desființări”, scrie pe Facebook Mihai Fifor. El susține că este vorba de sute de primari de toate culorile politice: „Pentru că aici nu mai este vorba despre partide. Este vorba despre supraviețuirea comunităților. Edili care trebuie să țină în picioare servicii publice, proiecte, investiții și echilibre sociale spun la unison că povara a devenit imposibilă. Următorul pas, avertizează sindicatele, poate fi greva generală”. Grevă de avertisment în primării Mihai Fifor arată că e de neînțeles cum un fost primar și fost președinte de consiliu județean „poate trăda atât de ușor ce înseamnă administrația locală”. „Oradea și Județul Bihor au beneficiat ani la rând de alocări și transferuri mai mult decât consistente de la bugetul de stat. Au existat programe naționale, finanțări, mecanisme de echilibrare fără de care nici cea mai performantă administrație nu ar fi rezistat. Ar fi supraviețuit Oradea fără banii de la buget? Nu. Niciodată. Și vorbim despre Oradea, nu despre o comună mică, unde dispariția câtorva posturi și tăierea banilor de la buget poate însemna blocaj administrativ. Ce taxe să colectezi într-o comună mică? Ce să dezvolți cu ele? Însă noul Bolojan, cel care și-a trădat colegii primari pentru un loc călduț de unde taie și spânzură în numele , pare că a lăsat în urmă tocmai lecțiile pe care ar fi trebuit să le știe cel mai bine”, adaugă Fifor. El susține că prin protestul de marți, când circa 1.500 de primării vor fi în grevă de avertisment, se tranasmit următoarele mesaje: „nu mai împingeți povara doar în teritoriu, nu mai cereți imposibilul de la administrații deja subdimensionate, nu mai tratați existența comunelor ca pe un exercițiu contabil”. „Bolojan vorbește cu veselie despre reorganizarea administrativ-teritorială atunci când vom fi . Pentru multe comunități, zidul este acum. Și, dacă tot știe atât de bine Bolojan cât de necesară era reforma administrativ-teritorială, de ce nu a început cu asta? Răspunsul e simplu. Pentru că abia asta ar fi cu adevărat o reformă. Nu tăieri de venituri și creșteri de taxe. Numai că Bolojan nu a venit la Palatul Victoria să facă reformă. Ci ca să pună țara în cap. O știe și el, o simt și românii tot mai apăsat pe pielea lor”, adaugă Mihai Fifor.
Ilie Bolojan, despre tensiunile din partid: PNL nu trebuie să se userizeze, dar nici să se pesedizeze / Mesajul premierului pentru Hubert Thuma
Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seara, la Digi24, despre disputele interne din Partidul Național Liberal și despre acuzațiile venite din partea unor colegi de partid. Șeful Guvernului a explicat că discuțiile din partid au avut legătură cu nevoia de reformă și performanță. Întrebat despre așa-numitul „puci” din interiorul PNL, Ilie Bolojan a respins ideea unor conflicte generate de actul de guvernare. Premierul a spus că tensiunile au apărut din dorința de reînnoire a partidului. „Discuțiile din interiorul PNL au fost generate nu de politici guvernamentale, ci de aspecte care țin de reînnoirea partidului și de înlocuirea unor organizații și a unor colegi care nu au făcut performanță”, a spus Bolojan. Premierul a explicat că performanța trebuie să fie criteriul principal în orice organizație, fie că este vorba de un partid, un minister sau o instituție publică. „Dacă vrem ca într-o organizație să performezi, trebuie să-i susții pe cei mai buni oameni care ocupă pozițiile de decizie”, a adăugat el. Exemplul oferit de Ilie Bolojan a fost rezultatul alegerilor din București, unde PNL l-a susținut pe Ciprian Ciucu. „Să susținem cel mai bun candidat pe care l-am avut, în persoana domnului Ciprian Ciucu, care, beneficiind de munca depusă la primărie și de încrederea bucureștenilor, a fost ales primarul general”, a precizat premierul. Ilie Bolojan a recunoscut că o parte dintre colegii vizați de schimbări nu au fost de acord să facă un pas în lateral, deși statutul partidului prevede acest lucru pentru cei cu rezultate slabe. „Am dorit să facem aceste schimbări și o parte dintre colegii care erau în cauză nu au dorit să facă un pas în lateral, deși prevederile din statut spun clar acest lucru”, a explicat el. „Cetățenii din România nu sunt interesați de acest tip de aspecte, ei sunt interesați de problemele importante pe care le are țara”, a spus Bolojan Acuzațiile lui Hubert Thuma și răspunsul premierului În ceea ce privește acuzațiile vicepreședintelui PNL Hubert Thuma, care i-a reproșat lipsa susținerii pentru Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, Ilie Bolojan a respins ideile. „Românii sunt cei care au hotărât cine a intrat în turul al doilea și cine a câștigat alegerile prezidențiale și trebuie să le respectăm acest vot”, a declarat premierul. „Eram într-o poziție de președinte interimar, fără legitimitatea unui vot popular, într-un context foarte tensionat”, a explicat Bolojan, spunând că speculațiile ulterioare nu au „niciun fundament real”. Ilie Bolojan a răspuns și acuzațiilor privind așa-numita „userizare” a PNL, după ce i s-a reproșat că s-ar fi înconjurat la Palatul Victoria de membri USR sau REPER. „Am căutat întotdeauna să mă înconjor cu profesioniști și toți colegii pe care i-am nominalizat am căutat să stăpânească domeniul în care lucrează”, a afirmat premierul. „PNL nu trebuie nici să se userizeze, dar nici să se pesedizeze. Trebuie să rămână un partid care contribuie la modernizarea României, care păstrează tradițiile și susține oamenii care muncesc în țara asta”, a mai declarat premierul.
Ilie Bolojan: Ciprian Ciucu are toată susținerea noastră pentru problemele Capitalei
Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seara la Digi 24 despre sprijinul acordat primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, în contextul problemelor financiare cu care se confruntă Primăria București. Întrebat dacă îl susține pe Ciucu în problemele legate de buget, Ilie Bolojan a spus că „indiferent cine ar fi fost primarul general al Capitalei, cu atât mai mult colegul meu, Ciprian Ciucu, are această susținere”. Premierul a explicat că sprijinul său are legătură cu cât de mare are nevoie Capitala să rămână un motor economic și social al României. „Bucureștiul este cea mai mare zonă de populație, iar acumulările negative, datoriile care au fost acumulate de-a lungul anilor, problemele grave din sectorul de termoficare sau de transport necesită o abordare cu prioritate a problemelor Capitalei”, a spus el. Bolojan a afirmat că responsabilitatea guvernului este să intervină pentru a preveni disfuncționalități care ar afecta viața bucureștenilor. „Cred că toți cei care suntem responsabili la nivel guvernamental avem această obligație, nu pentru un primar sau altul, dar pentru cetățenii din Capitală, care dacă aceste sisteme nu funcționează, pot avea niște probleme destul de mari. Și așa funcționează, așa cum știți.”, a spus el.
Thuma: Se încearcă userizarea PNL // PNL nu mai are un mesaj articulat
Hubert Thuma a spus, duminică seara, la Antena 3 CNN, că este clar că voturile din Parlament au reprezentat „dușuri reci” pentru premierul Ilie Bolojan, care este, de altfel, și președintele PNL. Hubert Thuma a menționat că el nu este „liderul puciștilor”, pentru că „n-a fost un puci” în PNL. „N-am fost liderul puciștilor pentru că nu a existat un puci în Partidul Național Liberal. Evident că avem lucruri pe care să îi reproșăm domnului Bolojan. Îi reproșez o anumită încercare de USR-izare a partidului. Și acest lucru este evident. Uitați-vă la funcțiile ministeriale. În afară de un ministru liberal, ceilalți trei miniștri nu fac parte din Partidul Național Liberal. Uitați-vă la cabinetul lui din Piața Victoriei. Sunt mai mulți cei de la USR și cei de la REPER care sunt la cabinetul premierului decât de la PNL. Da, este o USR-izare a partidului”, a spus Thuma, la Antena 3 CNN. Președinele CJ Ilfov a fost întrebat dacă această încercare de userizare nu reprezintă, de fapt, așa cum spun oameni apropiați premieurlui, o încercare a șio Bolojan de a atrage electoratul USR sau de a determina o fuziune a PNL cu USR. „Eu cred că este o utopie și am să vă și argumentez această afirmație a mea. Domnul Pîslaru (…) n-a trecut de votul popular în vara anului trecut sau la alegerile de acum 2 ani. A luat 2% în Iași. Care este figura nouă cu care vine PNL-ul în București? Pîslaru a luat 2% la Iași. Eu nu cred că acești oameni pot veni și pot ajuta PNL-ul să redevină partidul care să se poată bate de la egal la egal cu celelalte partide în București”, a spus Hubert Thuma. Întrebat dacă, totuși, această gândire, dacă a exprimat-o vreodată Ilie Bolojan, aceea de a încerca să atragă electoratul USR, Hubert Thuma a răspuns: „Da”. La întrebarea ce i-au spus cei din PNL lui Bolojan, Thuma a spus: „Că ar trebui să încercăm cu lideri din PNL să facem acest lucru, să ne recâștigăm electoratul”. Președintele CJ Ilfov a acuzat că în prezent, PNL-ul nu mai are „un mesaj articulat”. „PSD-ul apără categoriile vulnerabile. Este normal. PNL-ul ar trebui să aibă un mesaj pentru oamenii mici de afaceri și mijlocii, pentru mediul de afaceri, pentru oamenii mari de afaceri. Noi nu mai avem la ora actuală niciun mesaj către nicio categorie din această țară. Cred că aceasta este problema noastră”, spune Thuma. Despre votul din parlament al liberalilor, care nu au ales „oamenii lui Bolojan”, Hubert Thuma a spus că „evident că ar trebui să fie percepute dușuri reci (de către Ilie Bolojan – n.r.)”.
Marius Budăi, deputat PSD: Riscul intrării în recesiune tehnică este aproape de neevitat
Marius Budăi consideră că această situație este „dovada cea mai clară a eșecului austerității dusă de primul-ministru Bolojan, cu o încăpățânare de neegalat”, potrivit unei postări publicate sâmbătă pe pagina oficială de Facebook. „Scamatoria bugetară prin care a încercat să ne hipnotizeze că este bună majorarea TVA se va dovedi un simplu truc!”, scrie fostul ministru. Budăi încearcă să explice și motivul pentru care riscul recesiunii este ridicat. „În scurt timp se încheie a 5-a lună consecutivă de prăbușire a consumului! Doar în criza economică din 2010 am mai avut o serie atât de lungă! Iar în România, ponderea consumului în formarea PIB este mai mare decât media europeană. Deci, un consum în scădere 5 luni la rând ne duce inevitabil în recesiune tehnică!”, spune Budăi. El susține că avertismentele sale anterioare nu au fost ascultate. „Din păcate, acum se împlinesc toate avertismentele pe care i le-am adresat cu bună credință domnului prim-ministru! Atunci unii spuneau că îl atac politic. Eu însă doar îl avertizam și îi prezentam mereu alternative”, mai spune deputatul. „Aplicarea urgentă a Programului PSD pentru stimularea investițiilor în economia națională, adoptarea urgentă a măsurilor sociale ale PSD, introducerea impozitării progresive cu o cotă mai redusă la cei cu venituri mici, revizuirea politicilor fiscale față de cetățenii și firmele de buna credință și abandonarea ideologiei cinice «fără excepții» sunt urgențe!”, adaugă Budăi. „Să ținem seama de particularitățile sociale și să folosim «excepțiile fiscale» ca facilități de stimulare economică!”, încheie parlamentarul.
Adrian Câciu îl contrazice pe Ilie Bolojan: Sunt bani pentru măsuri de sprijin în 2026
Într-o postare pe Facebook, Adrian Câciu i se adresează direct premierului: „Domnule Bolojan, să vă ajut cu bugetul că spuneți că nu sunt bani în 2026. Sunt bani!”. Deputatul afirmă că există fonduri pentru mai multe tipuri de măsuri: „Și pentru autoritățile locale! Și pentru reducerea unor derapaje normative în impozitul pe proprietate. Și pentru pachetul de solidaritate! Și pentru pachetul de stimulare economică. Și pentru măsuri suplimentare de susținere”. Adrian Câciu susține că, în condițiile reducerii deficitului bugetar la 6,2% din PIB, România poate avea la dispoziție resurse importante pentru politici publice noi. „Vă ofer un scenariu în care aveți la dispoziție între 27 și 40 miliarde lei pentru măsuri noi de sprijin a economiei și a oamenilor, scăzând și deficitul la 6,2% din PIB”, a scris acesta. Potrivit postării lui Câciu, analiza pornește de la angajamentele României în cadrul procedurii de deficit excesiv, care permit o creștere a cheltuielilor primare nete de 2,5% în termeni nominali. „România are un spațiu fiscal pe care îl poate folosi pentru a sprijini economia și cetățenii într-un interval cuprins între 1,3% din PIB și 2% din PIB”, a explicat Câciu, precizând că acest lucru înseamnă „circa 24–28 de miliarde” de lei, suplimentar față de obligațiile deja asumate prin lege. Deputatul atrage atenția că bugetul pentru 2026 nu este încă schițat, deși termenul ar fi fost depășit „Este păcat că nu avem, în prezent, măcar un cadru preliminar al bugetului general consolidat pe anul 2026. Ar fi trebuit să avem buget aprobat din decembrie 2025. Suntem în februarie 2026”, a scris el. Câciu precizează că scenariul său este construit pe venituri bugetare de 34,7% din PIB, nivelul anului 2025, și pe un PIB de 2.045 miliarde de lei, conform prognozei Comisiei Naționale de Prognoză, fără a lua în calcul venituri suplimentare sau efecte de multiplicare economică. „Privim cu rezervă creșterea economică pe 2026, având în vedere că am închis 2025 în contracție economică”, a subliniat deputatul. În final, Adrian Câciu reia mesajul adresat premierului: „Sunt bani! (…) Vă recomand să combateți această propunere, domnule Bolojan. Sau să vi-o însușiți! Ar fi bine pentru România. Cu plăcere!”. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că bugetul pentru anul 2026 va fi construit într-un cadru fiscal strict, cu prioritatea reducerii deficitului bugetar și a respectării angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene. Bolojan a avertizat că spațiul bugetar este limitat și că nu pot fi făcute promisiuni care să pună presiune suplimentară pe finanțele publice, subliniind necesitatea disciplinei fiscale și a controlului cheltuielilor, în condițiile în care România se află încă în procedura de deficit excesiv.
Bolojan fixează termene pentru prioritățile Guvernului: „Închidem măsurile de ajustare bugetară și începem să lucrăm la măsuri de relansare economică”
Bolojan fixează termene pentru prioritățile Guvernului: aprobarea bugetului și relansarea economică Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că țintele stabilite de Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ținta de deficit și Guvernul își propune să reducă inflația la finalul anului la 4%. „Săptămâna viitoare vom finaliza discuțiile pe buget, iar trimiterea la Parlament, în vederea adoptării, ne propunem să fie la sfârșitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie”, spune premierul. Potrivit acestuia, principalele provocări ale bugetului țin de încadrarea în deficit, de absorția de fonduri europene. Prioritățile anului 2026 „Așa cum știți, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget și să asigurăm absorția de fonduri europene. Pentru a avea investiții importante și anul acesta, care se traduc în kilometri de autostradă ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Pașcani și, de asemenea, în spitale terminate, în investiții în localitățile din România”; spune Bolojan. Reforma administrației Premierul a declarat că, în paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administrației, „un pachet din păcate amânat”. Potrivit lui Bolojan, acest proiect a intrat în circuitul de avizare guvernamental și ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare. De asemenea, potrivit premierului, în bază a consultării dintre Ministerul Dezvoltării și cel al Justiției, recomandarea Ministerului Justiției este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet. „Așa cum știți, el are un rol foarte important pentru că va reduce baza de cheltuieli a statului în așa fel în anii următori să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administrație, creând condiții pentru a avea o administrație în serviciul cetățeanului și îmbunătățirea calității serviciilor pentru toți cetățenii prin administrația locală. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicția cumulului cu salariul. Și acesta ar urma să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare”, a mai spus Ilie Bolojan. Relansarea economică Premierul a votbit și de cel de-al doilea pachet, cel de relansare economică. Acest pachet va fi prezentat joi într-o primă lectură în ședința de guvern, iar după ședință va fi prezentat de ministrul Alexandru Nazare. Apoi, acesta va fi pus în transparență decizională, iar vineri va avea loc Consiliul Tripartit, în care va fi prezentat partenerilor sociali. „Acest pachet conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, de exemplu, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale, pentru zonele în care ne putem stimula exporturile și scheme de garanții, de exemplu prin Banca de Investiții și Dezvoltare”, a conchis Ilie Bolojan. Liberalizarea pieței gazului „Plafonarea administrativă a prețului la gaz: trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm cetățenii de puseul de inflație. Fiind un an greu, e normal să luăm aceste măsuri, pentru că din 2027 România va avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră. Asta înseamnă că în 2027, când vom avea supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru liberalizare. Propunem deci ca până în martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț reglementat pentru consumatorii casnici pe tot lanțul. Prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări. Prețul la gaze va fi plafonat pentru consumatorii casnici și CET-uri”, a declarat Bolojan. Bolojan, avertisment pentru CCR: „Probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Mâine voi informa CCR asupra consecințelor” Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, unde șeful Guvernului a subliniat că unul dintre jaloanele aferente absorbției fondurilor europene vizează pensiile magistraților. Potrivit premierului, pe acest capitol România înregistrează „o reținere de aproape 230 de milioane de euro”. Bolojan a invocat discuțiile purtate săptămâna trecută cu Comisia Europeană, care ar considera că jalonul nu este îndeplinit în forma actuală. În acest context, premierul spune că va transmite CCR impactul direct al întârzierilor, pe fondul unei serii de amânări succesive. „Din discuțiile cu Comisia Europeană de săptămâna trecută, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Mâine voi informa CCR asupra consecințelor amânării unor decizii. Au fost amânări în cascadă. Dacă nu se va lua o decizie, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Pentru noi e important să închidem toate aspectele”, a declarat premierul. Miza, a punctat Bolojan, este deblocarea finanțărilor europene condiționate de îndeplinirea jaloanelor asumate, iar o decizie întârziată ar putea prelungi sau chiar compromite accesul la suma reținută. Bolojan, despre raportul Congresului SUA: Nu este un raport despre România Premierul Ilie Bolojan, fost președinte interimar al României, a spus, miercuri, că este „total de acord” cu comentariul președintelui în funcție, Nicușor Dan, în privința raportului Congresului SUA, respectiv că nu este un raport despre România, ci unul despre libertatea de exprimare. Ilie Bolojan a fost întrebat despre Raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge existența dovezilor privind ingerințele rusești în alegerile prezențiale din România din 2024. „În afară de ceea ce a răspuns domnul președinte (Nicușor Dan – n.r.), lucruri pe care sunt într-un total acord, nu am ce să comentez suplimentar. La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România. Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statei Unite în privința libertăților de exprimare. Și noi, ca țară, respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere. Aici e vorba de prevedeni legate de un raport. Există și alte raporte ale TikTok-ului, dar deciziile care au fost luate la vremea respectivă, așa cum știți, au fost decizii luate de către Curtea Constituțională cu respectarea prevedenilor legale în materie de derulare a alegerilor”, a spus premierul. Bolojan, despre concediile medicale: România a plătit 6 mld. lei anul trecut, 8% din bugetul CNAS
Ministrul Fondurilor Europene sare în apărarea lui Bolojan în scandalul ceasul, cu o poză ironică: Ceasul meu Rolex de 300.000 de euro. Care e, de fapt, valoarea acestuia
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, sare în apărarea premierului Ilie Bolojean, în „scandalul ceasul”, postând pe rețelele de socializare o fotografie ironică, în care apare tot un ceas, alături de următorul mesaj: „Ceasul meu Rolex de 300.000 de euro. Ilie Bolojan, poți mai mult”. De fapt, este vorba de un ceas de plastic, de 250 de euro, un Swatch, realizat în colaborare cu producătorul elvețian Omega. Mai exact, o copie după modelul legendar al casei Omega Speedmaster, primul ceas care a ajuns pe Lună și care, în realitate, sare de 6.000 de euro. Postarea ministrului vine în contextul scandalului în care s-a aflat premierul Bolojan, acesta fiind acuzat că poartă un ceas Patek Philippe, în valoare de zeci de mii de euro. În realitate, însă, el avea la mână un Timex de câteva sute de euro. Premierul Ilie Bolojan Tocmai de aceea, pentru a clarifica situația, premierul Ilie Bolojan le-a arătat jurnaliștilor ceasul pe care îl poartă, precizând că nu este vorba despre un Patek Philippe, așa cum s-a vehiculat în presă, ci despre un model accesibil, marca Timex. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul unui comerciant de specialitate, prețurile ceasurilor bărbătești Timex variază între 200 și 700 de lei. Autorul mai recomandă: Rareș Bogdan de azi nu mai e de acord cu Rareș Bogdan de ieri. Acum îl laudă pe Ilie Bolojan Vlad Gheorghe, consilierul lui Bolojan, ridiculizează PSD: „Nu-i mai crede nimeni că pleacă”. Nici Grindeanu nu a scăpat de ironiile consilierului Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Bolojan. „Ce vedem în aceste zile în spațiul public nu este doar despre un guvern sau despre un om” Ilie Bolojan, învins în ședința PNL. Nici măcar schimbarea unor șefi de filială nu a putut face. Toate propunerile i-au picat la vot. A primit, în schimb, un vot de încredere din partea partidului pentru propria funcție