Etichetă: ilie bolojan

Silviu Predoiu: Bolojan nu și-a făcut treaba din fișa postului, dar vorbește despre eficiența aparatului bugetar

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Ilie Bolojan vorbește despre eficiența aparatului bugetar, dar el nu își respectă fișa postului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Domnule Tucă, dar n-am o problemă, că nu-mi stric seara. Ne-a stricat viața domnul Bolojan. Tot de domnul Bolojan, mă scuzați, insistă că avem o problemă, trebuie să plătim și trebuie să colectăm bani. Știți cine mai spunea treaba asta? Vă aduceți aminte de Nicolae Ceaușescu? Tot cu plata datoriilor era și el.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Ilie Bolojan vorbește despre eficiența aparatului bugetar, dar el nu își respectă fișa postului. Acesta a început prin a spune că Bolojan ne strică viața. Predoiu susține că Bolojan nu respectă fișa postului. Premierul ar fi avut de prezentat proiectul de buget. Ofițerul SIE acuză că dacă premierul nu își face treaba, nu poate discuta despre eficiența aparatului bugetar. „Domnule Tucă, dar n-am o problemă, că nu-mi stric seara. Ne-a stricat viața domnul Bolojan. Așa, domnul Bolojan avea o singură treabă importantă de făcut. Anul trecut, domnul Bolojan avea de prezentat proiectul de buget. Domnul Bolojan n-a fost în stare, nu și-a făcut datoria de cel mai înalt funcționar public din România, dar își permite să vorbească despre eficiența sau ineficiența aparatului bugetar. Păi, dacă tu n-ai fost în stare să faci fișa postului, băi, nesimțitule, cum îți permiți să critici funcționarul public? Când tu nu ți-ai făcut ce scrie în fișa ta… Tot de domnul Bolojan, mă scuzați, insistă că avem o problemă, trebuie să plătim și trebuie să colectăm bani. Știți cine mai spunea treaba asta? Vă aduceți aminte de Nicolae Ceaușescu? Tot cu plata datoriilor era și el.”, a explicat ofițerul.

Cu gândul la austeritate, Bolojan a încurcat portofoliile cu portofelele

Premierul Ilie Bolojan a comis o gafă de exprimare în timp ce comenta acuzațiile de plagiat care îl vizează pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, folosind termenul „portofele” în loc de „portofolii”, chiar în contextul unei discuții sensibile legate de integritatea membrilor Guvernului. Explicațiile lui Bolojan despre acuzațiile de plagiat care îi sunt aduse lui Marinescu, umbrite de o eroare de exprimare Întrebat despre investigația realizată de jurnalista Emilia Șercan, care îl acuză pe ministrul Justiției de plagiat, Ilie Bolojan a susținut că faptele invocate nu au legătură cu actualul mandat ministerial și că evaluarea miniștrilor se face în funcție de activitatea lor din Guvern. În timpul declarației, premierul a strecurat însă o gafă de limbaj, referindu-se la funcțiile ministeriale drept „portofele”. „Am avut o discuție în această dimineață cu domnul ministru. Lucrurile de care dânsul este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru. Sunt lucruri care înțeleg sunt de 15-20 de ani în urmă și încerc să-mi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatele de ministru. Am mai discutat și în cazurile anterioare în care ministrii au avut situații care erau legate de activitatea lor de dinaintea de a ocupa aceste portofele”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1. AUTORUL RECOMANDĂ

Bolojan: Acordul UEMercosur poate funcționa ca un aspirator pentru economie. Premierul recunoaște riscurile pentru agricultură

Potrivit premierului, România nu poate fi analizată în afara evoluției economiei europene, întrucât „este integrată în lanțurile valorice ale Uniunii Europene”. El a declarat marți, la TVR, că susținerea acordului UE–Mercosur a fost rezultatul unei decizii strategice, luate în interesul general al economiei, nu al unui singur sector. Bolojan: Economia UE, „locomotivă” pentru România „Depindem de piețele europene. Dacă Uniunea Europeană merge bine, merge bine și economia noastră, pentru că suntem integrați în lanțurile valorice europene”, a afirmat Bolojan, adăugând că economia UE funcționează ca o „locomotivă” pentru România. Prim-ministrul a explicat că acordul urmărește extinderea piețelor pentru produsele europene, prin accesul la o zonă cu aproximativ 260 de milioane de consumatori din statele Mercosur. „O piață mare îți permite să vinzi mai mult, să fii mai competitiv și să crești”, a spus el. Industria auto – principalul câștigător, spune premierul Bolojan susține că principalele beneficii pentru România sunt legate de industria auto și de producția industrială, unde companiile românești sunt integrate direct sau indirect. „Sute de mii de oameni lucrează în România în companii care exportă componente pentru marii producători europeni. Acest acord poate funcționa ca un aspirator pentru economia românească”, a declarat premierul. Bolojan: punct sensibil pentru fermieri În același timp, acesta a recunoscut că există riscuri în zona agricolă, motiv pentru care mai multe state membre, inclusiv România, au avut rezerve. „Țările din Mercosur au ferme industriale mari și costuri mai mici, în special la carne și cereale. Acesta a fost principalul punct sensibil”, a explicat el. Premierul a precizat că, în urma negocierilor, au fost introduse măsuri de protecție pentru fermierii europeni, inclusiv limitarea importurilor și posibilitatea reintroducerii taxelor dacă sunt depășite anumite praguri. De asemenea, Uniunea Europeană a alocat fonduri suplimentare pentru agricultură, din care României îi revin peste 3 miliarde de euro. Acordul, asumat de Guvern și Președinte Referitor la criticile din interiorul coaliției, Bolojan a spus că decizia a fost asumată la nivel guvernamental și coordonată cu Președinția. „A fost un acord între guvern și președinte în așa fel încât să avem o poziție convergentă. Nu luăm decizii doar din perspectiva unui singur domeniu. Trebuie să privim tabloul de ansamblu”, a subliniat el. Invocând riscurile pentru fermierii români, Ministerul Agriculturii s-a opus acordului, însă poziția finală a Guvernului a fost una de susținere. Decizie luată între sărbători Premierul a adăugat că discuțiile au avut loc într-o perioadă complicată, între sărbători, și a sugerat că un dialog mai amplu ar fi fost util. „Dacă s-ar fi discutat poate mai mult, dacă toți erau într-adevăr preocupați de aceste subiecte, cred că era mai bine. Dar, când discuți între sărbători, vă dați seama, cu cât s-ar fi discutat mai mult, cu atât ar fi fost mai bine”, a spus Bolojan.

Ilie Bolojan: Vom veni cu propunerea de minsitru al Educației până la finalul lunii ianuarie

Invitat în studioul de la TVR 1, Ilie Bolojan a vorbit despre  preluarea conducerii Ministerului Educației și Cercetării, după ce funcția a rămas vacantă de peste trei săptămâni. Postul de ministru al Educației este liber din 22 decembrie 2025, când Daniel David și-a dat demisia, iar Guvernul nu a numit încă un succesor permanent. Bolojan a explicat de ce a fost nevoie să își asume interimatul: ”Demisia ministrului s-a suprapus cu perioada de final de an, iar aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, respectiv numirea unui interimar. Până la sfârșitul acestei luni vom veni cu o propunere. În acești ani dificili nu este ușor să ai responsabilități într-un domeniu care a trecut prin numeroase restructurări, așa cum este cel al educației. Vom găsi o propunere bună. De ceea ce se întâmplă în educație depinde viitorul copiilor noștri”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1. AUTORUL RECOMANDĂ

Ilie Bolojan a luat decizia în plină austeritate a României. Întâlnirea de la Palatul Victoria l-a convins: În limitele condițiilor economice

Țara noastră urmează să gazduiască, pentru a doua oară, Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), ediţia de iarnă 2027. Premierul Ilie Bolojan susține că, în ciuda condițiilor de austritate totală în România, Guvernul va susţine organizarea acestui eveniment care va avea loc la Brașov. În acest sens, prim-ministrul l-a primit la Palatul Victoria pe Spyros Capralos, șeful Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene. FOTE 2027. Ilie Bolojan, întâlnire importantă la Palatul Victoria în plină austeritate România va găzdui din nou la anul Festivalul Olimpic al Tineretului European. Premierul transmite că, în ciuda măsurilor de austeritate impuse de autorități, Guvernul va susţine organizarea FOTE 2027 (Brașov). Prim-ministrul l-a primit la Palatul Victoria pe Spyros Capralos, șeful Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene. La discuții au mai fost prezenți Mihai Covaliu, preşedintele COSR, George Boroi, secretar general al COSR, şi Octavian Morariu, membru al Comitetului Internaţional Olimpic. Începerea pregătirilor pentru FOTE se suprapune cu evenimentele care au loc în Anul „Nadia Comăneci” și care marchează în 2026 împlinirea a 50 de ani de la performanţa fabuloasă obținută de Nadia Comăneci la Olimpiada de la Montreal (1976). „Programul dedicat acestui moment aniversar va include, pe parcursul întregului an, evenimente sportive, educaţionale, culturale şi cu dimensiune internaţională. În acelaşi timp, România se pregăteşte să găzduiască, pentru a doua oară, Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), ediţia de iarnă 2027, care va avea loc la Braşov. Dreptul de organizare a fost acordat ţării noastre în cadrul Adunării Generale a EOC din 2024, după ce România a mai găzduit competiţia în 2013”, transmite Executivul. „Nadia Comăneci este un exemplu şi o sursă de inspiraţie pentru tinerii care aleg sportul. Performanţele sportivilor români contribuie semnificativ la imaginea României la nivel internaţional. Ne bucurăm că ţara dumneavoastră va găzdui din nou Festivalul Olimpic al Tineretului European”, a declarat preşedintele EOC, Spyros Capralos. Foto: FacebookComitetul Olimpic și Sportiv Român Premierul e ferm convins că evenimentul reprezintă „o oportunitate pentru ţara noastră” Festivalul Olimpic al Tineretului European, a 18-a ediție din istoria competiției, reuneşte cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani de pe „Bătrânul Continent”. Evenimentul organizat sub Tâmpa este văzut de prim-ministrul Ilie Bolojan ca o mare oportunitate pentru țara noastră. „Guvernul va susţine organizarea acestor evenimente, în limitele condiţiilor economice actuale. Apreciem sprijinul constant al Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene pentru dezvoltarea sportului românesc. Organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European reprezintă o oportunitate pentru ţara noastră”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan. Viceprim-ministrul Tanczos Barna, prezent și el la întâlnire, a precizat că atribuirea FOTE confirmă încă o dată experienţa țării noastre în organizarea competiţiilor internaţionale: „Festivalul Olimpic al Tineretului European demonstrează că România este recunoscută atât pentru rezultatele sportive, cât şi pentru capacitatea de a găzdui competiţii la standarde înalte”.

Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027

Guvernul a anunțat o modificare importantă pentru toți proprietarii de case, apartamente sau terenuri din România. Începând cu 1 ianuarie 2027, impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele fizice va fi calculat în funcție de valoarea de piață reală a proprietății, nu după criteriile vechi de acum. Practic, dacă ai o casă sau un teren, statul nu va mai folosi valorile „pe hârtie” din anii trecuți. În schimb, baza de calcul va reflecta prețul real pe care îl are proprietatea pe piață în acel moment. Asta înseamnă că impozitul tău poate fi diferit față de ceea ce plăteai până acum, în multe cazuri mai mare, dacă piața imobiliară este scumpă. De ce se schimbă sistemul de impozitare? Guvernul spune că actualul sistem nu mai funcționează corect, din următoarele considerente: Valorile folosite pentru impozite nu țineau pasul cu realitatea economică. În multe orașe și comune, impozitele erau mult mai mici decât prețul real al proprietăților. Diferențele între localități erau mari și inechitabile: un proprietar plătea mult mai puțin sau mult mai mult doar pentru că sistemul de evaluare era învechit. România era printre țările cu cele mai scăzute venituri din impozitarea proprietății din UE, iar autoritățile locale pierdeau venituri importante. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Schimbarea este parte din reformele asumate și în planurile cu Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest lucru pentru buzunarul tău? Până la 1 ianuarie 2027, autoritățile vor pregăti un sistem automat prin care să fie evaluate proprietățile la valoarea lor reală de piață. În perioada tranzitorie, inclusiv 2026, se folosesc valori actualizate mai aproape de realitate, ca o etapă de pregătire. Impactul va fi diferit de la o localitate la alta. În orașele unde prețurile imobiliare sunt mari, ca București, Cluj sau Constanța, impozitul poate crește mai semnificativ. În zonele rurale sau în orașele cu piață imobiliară mai slabă, diferența poate fi mai mică sau chiar poate scădea. Guvernul nu a spus cât va plăti fiecare proprietar în parte din 2027, dar estimările arată că impozitele vor fi mai aproape de valoarea reală a proprietății. În ce privește valoarea impozitelor, Guvernul transmite că în unele cazuri majorarea poate fi mult mai mare decât media estimată, de 70-80%. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă în situaţii punctuale pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează Guvernul. Executivul estimează că majorarea impozitelor pe proprietate va aduce cu 30% mai multe venituri la buget din această sursă decât anul trecut. Vorbim despre 3,7 miliarde de lei în plus. Guvernul spune că banii vor rămâne la primării și, în acest fel, autoritățile locale nu vor mai primi sume la fel de mari de la bugetul național ca în trecut. Ce va fi în 2026? Pentru 2026, autoritățile au actualizat deja baza de calcul a impozitului, ca o etapă pregătitoare până la trecerea completă la valoarea de piață. Aceasta a dus, în unele cazuri, la creșteri semnificative ale impozitului plătit deja în 2026. Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili; – facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a discutat cu vicepremierii bugetul pe 2026. Executivul vrea angajarea răspunderii pe pachetul fiscal numărul 3 până la finele lunii Haosul impozitării lui Bolojan se generalizează. Un bucureștean are de plătit un impozit de 300 ori mai mare, altul de 170 ori mai mare. Revolte la ghișeu Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026

Ciolacu reacționează ironic la anunțul lui Bolojan privind investițiile din 2025: Este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026

„Felicitări Guvernului Bolojan pentru modul în care a construit bugetul pe 2025! Focusul pe investiții a dat roade (după multiple tentative de stopare a proiectelor începute), programele de dezvoltare au continuat să modernizeze România (bine că a fost abandonată ideea anulării Anghel Saligny) miliardele din PNRR au infuzat economia (mai puțin cele 7 miliarde pierdute)”, a comentat ironic Marcel Ciolacu într-o postare pe Facebook. „Nu mai punem la socoteală intrarea în Schengen și Autostrada Moldovei. Alte două reușite ale Guvernului Bolojan”, a mai scris fostul premier. Fostul șef PSD a subliniat că „este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026”. Marcel Ciolacu a fost premierul României în perioada iunie 2023 – mai 2025. Bolojan: Investițiile publice din 2025 au atins „cel mai ridicat nivel din istoria postdecembristă” Reacția lui Ciolacu vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi că „investițiile publice făcute în 2025 au totalizat 137,5 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB”, acesta fiind „cel mai ridicat nivel nu numai din ultimii 5 ani, ci din istoria postdecembristă a României”. Prim-ministrul a detaliat structura investițiilor: „În primele 6 luni ale lui 2025, din investiții de 50,4 miliarde lei, 18,8 miliarde lei erau asigurate din fonduri europene. În ultimele 6 luni ale anului 2025 investițiile au fost de 87,1 miliarde lei, din care 58,6 miliarde lei au fost fonduri europene”. Bolojan a atribuit rezultatele „utilizării eficiente a fondurilor europene, programării bugetare riguroase, asigurării resurselor financiare și adoptării reformelor care au facilitat accesarea și utilizarea acestor finanțări”, mulțumind instituțiilor și actorilor implicați în derularea proiectelor de investiții.

Marea țeapă fiscală cu taxe și de 15 ori mai mari! Cum i-a păcălit Bruxelles și Guvernul României pe oamenii cu mașini hibrid și electrice

Achiziționarea mașinilor hibrid și electrice s-a dovedit o mare țeapă. Românii s-au trezit că trebuie să plătească taxe și de 15 ori mai mari. De ani, atât Bruxelles, cât și Guvernul României, îi îndeamnă pe români, atât prin mesaje oficiale, cât și prin facilități fiscale, să își achiziționeze autoturisme hibrid și electrice. Însă, ceea ce nu le-au spus mai marii politicieni este că după un efort financiar considerabil în a achiziționa o astfel de mașină, în final vor plăti impozite ca pentru un autoturism cu motor termic. În 2026, taxele pentru autoturismele hibrid au explodat. Marea țeapă cu taxe și de 15 ori mai mari a fost dată românilor de Bruxelles și de Guvernul României Așa funcționează sistemul corupt și mincinos din România. După ce foști miniștri din cadrul Ministerului Mediului încurajau românii să își achiziționeze autoturisme „verzi”, fie ele hibrid sau electrice, promițându-le facilități fiscale importante, din 2026 marea țeapă a ieșit la iveală. Oamenii au avut un șoc atunci când au aflat că impozitul pentru autoturismele hibrid a crescut și de 15 ori. Este revoltător! Ani la rând, românii au fost „împinși”, prin fel de fel de mesaje politice, să renunțe la autoturismele cu motor termic în favoarea celor „verzi”, care nu poluează. Mai marii conducători ai țării, marionetele Bruxelles-ului, care au falimentat întreaga țară, vin acum în fața românilor, pe care i-au mințit, și le spun, ridicând din umeri, că trebuie să plătească impozite uriașe. Nu ar trebui uitat faptul că atât statul român, cât și Bruxelles-ul vorbeau despre protejarea mediului, despre stimulente, despre avantaje fiscale și despre faptul că cei care aleg tehnologii mai curate și nepoluante vor fi sprijiniți, nicidecum penalizați. Însă, de la 1 ianuarie 2026, realitatea i-a lovit în plin în buzunare pe români, pentru că aceleași mașini „încurajate” sunt acum supraimpozitate, iar promisiunile se dovedesc, pentru mulți proprietari, o adevărată minciună. Dar este și normal, pentru că, de peste 30 de ani, România este condusă sub asediul corupției și a minciunii. Iar autoturismele hibrid au ajuns „vaca de muls a bugetului”. Guvernul lui Ilie Bolojan nu face altceva decât să îi ducă pe oameni la sapă de lemn Prin modificările aduse Codului Fiscal, în cadrul pachetului de măsuri adoptat de Guvernul lui Ilie Bolojan și validat de Curtea Constituțională la finalul anului 2025, reducerile au fost limitate drastic, la maximum 30%, iar în unele cazuri au dispărut complet. Astfel, proprietarii care plăteau între 50 de lei și 100 de lei acum sunt obligați să plătească câteva sute sau chiar aproape 1.000 de lei, în funcție de capacitatea motorului. Practic, autoturismele hibrid sunt tratate fiscal aproape la fel ca mașinile pe benzină sau diesel, deși au fost vândute românilor ca o alternativă prietenoasă cu mediul și care le oferă facilități fiscale. Nici mașinile sută la sută electrice nu scapă de impozitare. Dacă până în 2025 proprietarii acestora nu plăteau nimic la stat (scutire totală a impozitului), de anul acesta impozitul fix este de 40 de lei. Deși pare o sumă mică, semnalul este unul clar! Statul a renunțat oficial la ideea că electricele trebuie protejate fiscal. De la „nu veți plăti nimic” s-a ajuns la „plătiți puțin”, și, probabil, în următorii ani se vor percepe impozite din ce în ce mai mari. Oamenii trebuie să mai cunoască un lucru esențial, și anume că aceste schimbări nu au fost anunțate public, prin discursuri politice, ci au venit „pe ușa din dos”, prin ordonanțe și modificări legislative, prezentate tehnic, fără explicații pentru cetățeni. Cu toate acestea, în ultimii ani, atât reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai Ministerului Mediului, cât și ai Guvernului au vorbit constant românilor despre „încurajarea mobilității verzi” și despre necesitatea reducerii emisiilor. Acum, aceeași „mobilitate verde” este impozitată. Minciunile conducătorilor din România i-au determinat pe oameni să ia decizii financiare importante, adică au plătit mai mult pentru autoturisme hibrid și electrice, având încredere în politicieni că nu vor plăti impozite uriașe. Cât trebuie să plătească românii înșelați de politicieni pentru autoturismele hibrid în anul 2026 Pentru a vă face o imagine incontestabilă a faptului că ați fost mințiți, trebuie să specificăm și care sunt creșterile și de ce este revoltător ce se întâmplă în România. De exemplu, dacă în anul 2025 proprietarii autoturismelor hibrid plăteau impozite între 0 lei și 70 de lei pe an, în anul 2026 taxa se calculează după capacitatea motorului și norma de poluare. Adică, reducerea maximă acordată de consiliile locale este acum până la 30%. De exemplu, SUV hibrid motor 2.5 L poate plăti aproximativ 992 de lei pe an în loc de aproape 70 de lei, cât plătea în 2025. Recent, fostul șef al Fiscului, Sebastian Bodu, a transmis faptul că impozitul pentru autoturismul hibrid pe care îl deține a crescut cu 2.443%! „Mi-am calculat impozitul pe Ghiseul.ro. Pentru un autoturism hibrid, 2 ani vechime, mi-a dat un impozit mai mare cu 2.443%!”, a spus Sebastian Bodu. În acest sens, este din ce în ce mai clar și incontestabil faptul că Guvernul Bolojan nu este decât o marionetă a Bruxelles-ului, care luptă cu înverșunare pentru falimentarea României și, implicit, a cetățenilor.

Gândul: Procedura pentru numirea conducerii marilor parchete a fost lansată de ministrul Justiției

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a demarat oficial procesul de desemnare a noilor șefi ai principalelor parchete din România, relatează gândul.ro. Decizia are legătură cu faptul că mandatele actualilor conducători ai Parchetului General și DNA se încheie la data de 30 martie 2026, iar legea prevede un calendar extins pentru aceste numiri. Procesul de selecție se va desfășura între 8 ianuarie și 2 martie 2026. La final, ministrul Justiției va înainta propunerile către președintele României, Nicușor Dan, pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Printre posturile care vor deveni vacante se află cel de Procuror General al României, funcție ocupată în prezent de Alex Florența, care se va încheia pe 31 martie 2026. Tot atunci expiră și mandatul procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Funcția de procuror-șef DIICOT, deținută de Alina Albu, va deveni liberă din 14 aprilie 2026. De asemenea, vor fi disponibile mai multe poziții de adjuncți în cadrul DNA (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026), DIICOT (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026) și al Parchetului General (1 loc – post vacant începând cu data de 29 iunie 2026), pe parcursul anului 2026. Conform legii 303/2002, procedura începe cu publicarea calendarului de către ministrul Justiției. Procurorii interesați au la dispoziție 40 de zile pentru înscriere. Candidații care îndeplinesc condițiile legale susțin un interviu în fața unei comisii stabilite prin ordin al ministrului. După evaluare, ministrul face selecția și trimite propunerile motivate către Secția pentru procurori a CSM, pentru aviz.

Fermierii pregătesc un protest de amploare împotriva Guvernului Bolojan: Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți

Fermierii anunță un protest de amploare împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe fondul măsurilor de austeritate pe care le consideră „lipsite de realism” și periculoase pentru viitorul agriculturii românești, potrivit publicației 7 Media. Agricultura, la limita supraviețuirii economice  Organizațiile de fermieri avertizează că, fără intervenții rapide, agricultura riscă să intre într-o spirală a falimentelor, executărilor silite și a blocajului financiar. Potrivit publicației 7 Media, zeci de exploatații agricole se confruntă deja cu executări silite, iar multe altele sunt în pragul colapsului, din cauza costurilor record de producție și a prețurilor scăzute de valorificare. Agricultorii spun că politicile de austeritate nu țin cont de specificul domeniului, un sector dependent de cicluri lungi de producție și de condiții meteo imprevizibile. În același timp, costurile continuă să crească, în timp ce prețurile cerealelor au ajuns la niveluri similare celor de acum 15 ani, ceea ce îi face pe producători vulnerabili în fața marilor traderi internaționali. Proteste anunțate și revendicări clare Dacă negocierile cu autoritățile nu vor avea rezultate concrete, fermierii avertizează că vor ieși în stradă, inclusiv prin blocarea drumurilor naționale și a punctelor de frontieră. Scopul declarat este acela de a determina Guvernul să trateze siguranța alimentară a României drept o prioritate strategică. Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu și președinte al Sindicatului Fermierilor Patrioți, a declarat la Antena 3 că a fost depusă cerere pentru autorizarea unui protest pe 5 ianuarie, iar agricultorii intenționează să vină cu tractoarele în Capitală. „Oamenii au ajuns la capătul răbdării. Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți”, a transmis liderul sindical. Printre solicitările fermierilor se numără eliminarea așa-numitei „taxe pe stâlp”, reducerea poverii fiscale prin scutiri de taxe și impozite, precum și înființarea unei bănci pentru agricultură cu capital de stat, care să ofere credite cu dobânzi subvenționate. Asociațiile agricole semnalează, totodată, întârzieri semnificative în plata subvențiilor, deși procesele-verbale de calamitate au fost deja depuse. Lipsa lichidităților afectează grav pregătirile pentru campania agricolă de primăvară, iar fermierii avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide, România riscă să piardă nu doar un sector economic esențial, ci și securitatea alimentară pe termen lung. AUTORUL RECOMANDĂ