Ilie Bolojan: Ne uităm cu atenție la ceea ce se întâmplă în Venezuela
Premierul Ilie Bolojan a afirmat sâmbătă, la Digi24, că România nu recunoaște actuala conducere a Venezuelei și speră într-o tranziție pașnică spre un regim cu legitimitate democratică. Șeful Guvernului a precizat că, deși Venezuela se află la mare distanță de România, evoluțiile din America de Sud sunt atent monitorizate. „Este o țară a cărei conducere nu a fost recunoscută nici de comunitatea internațională, nici de România, în urma alegerilor apreciate ca fiind falsificate anul trecut”, a spus Ilie Bolojan. El a adăugat că România nu are ambasadă la Caracas, iar puținii cetățeni români din Venezuela sunt sprijiniți prin intermediul reprezentanței Uniunii Europene. Referindu-se la acțiunile Statelor Unite în regiune, premierul a subliniat că relațiile dintre Washington și Caracas sunt tensionate de mulți ani. Potrivit acestuia, SUA acuză regimurile de la Caracas de trafic de droguri, încurajarea criminalității și a migrației ilegale. „(…) relațiile dintre Statele Unite și Venezuela. Ele au fost niște relații conflictuale de foarte mulți ani de zile. Statele Unite acuzând conducerile dictatoriale ale Venezuelei din ultimii ani de trafic de droguri, de încurajarea criminalității, a migrației legale și, așa cum știm, de o perioadă de timp, marina Statelor Unite este în zona țărmului Venezuelui și lovește ambarcațiunile care sunt suspecte de trafic de droguri și așa mai departe”, a explicat Bolojan. Întrebat dacă situația din Venezuela poate fi comparată cu războiul din Ucraina, premierul a respins o astfel de paralelă. „Sunt lucruri total diferite, care nu au legătură unele cu altele”, a declarat el, adăugând că Washingtonul aplică propria doctrină de securitate. Ilie Bolojan a mai spus că România se va alinia poziției Uniunii Europene, iar Ministerul Afacerilor Externe se află în consultări pentru formularea unei poziții comune. În ceea ce privește siguranța cetățenilor români, premierul a precizat că, până în prezent, nu există informații privind probleme sau solicitări de ajutor din partea acestora în Venezuela.
Premierul Ilie Bolojan critică amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților: Este o problemă de minimă justețe socială
Șeful Guvernului a subliniat că, în lipsa unor informații din interiorul CCR, din relatările publice reiese existența unei „minorități de blocaj” care ar fi dus la amânarea deciziei, deși, în opinia sa, astfel de chestiuni ar trebui tranșate cât mai rapid pentru a permite intrarea în vigoare a legii și pentru a evita tergiversările. „Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu se amână lucrurile. Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe data de 16 ianuarie să se ia o decizie”, a afirmat Bolojan, făcând referire la următorul termen stabilit de CCR. Premierul a insistat că proiectul de lege nu este îndreptat împotriva unei categorii profesionale și nu reprezintă o inițiativă de imagine sau o ambiție politică, ci răspunde unei necesități de echitate socială și sustenabilitate bugetară. El a arătat că pensionările la vârste de 48-52 de ani, cu pensii apropiate de ultimul salariu, sunt greu de justificat în contextul în care majoritatea populației active lucrează până la 65 de ani, iar sistemul public de pensii funcționează cu subvenții consistente de la bugetul de stat. „Dacă vrem o economie mai puternică în anii următori, trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează în economia reală și un sistem de pensii sustenabil”, a spus premierul, adăugând că majorarea vârstei de pensionare în cazurile de pensionare anticipată este inevitabilă. Întrebat despre faptul că patru dintre judecătorii CCR care nu au intrat în ședință au fost numiți de Partidul Social Democrat, Ilie Bolojan a evitat să sugereze o coordonare politică, precizând că nu dorește să amplifice tensiuni instituționale. El a afirmat că speră ca deciziile judecătorilor să fie luate în mod independent, „așa cum le dictează conștiința”. Totodată, premierul a avertizat că, deși blocajul poate continua teoretic în lipsa cvorumului necesar, o astfel de practică este „anormală” pentru o instanță constituțională și nu ar trebui să se bazeze pe tactici de amânare. „Cei care ocupă aceste funcții bine plătite au datoria să fie prezenți la ședințe și să ia decizii”, a concluzionat Ilie Bolojan. Următoarea ședință a Curții Constituționale pe tema pensiilor magistraților este programată pentru 16 ianuarie.
Anunțul începutului de an. Premierul Bolojan promite creșterea vârstei de pensionare în toate domeniile
Premierul Ilie Bolojan a declarat că în toate domeniile ar trebui ca vârsta de pensionare să crească, pe fondul contribuțiilor mari de buget în sistemul de pensii, dar și a inechităților sociale. El s-a referit la domenii precum Justiție sau Interne, acolo unde vârstele de pensionare sunt mai mici. „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24. Premierul a dat drept exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”. „ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul. El a invocate motive precum echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii. „Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini. Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a încheiat premierul. Recomandările autorului:
Bolojan: Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a dat ca exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că acesta ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”. „ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul. Bolojan a invocat ca motive echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii. „Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini. Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a conchis premierul.
Premierul Ilie Bolojan: Deficitul bugetar din 2026 trebuie să fie sub 6,4%. Reducerile de cheltuieli vor fi decise înainte de adoptarea bugetului
Șeful Guvernului a explicat că fiecare minister și autoritate publică centrală derulează în prezent audituri de personal, iar pe baza acestora vor fi adoptate hotărâri și ordonanțe de guvern menite să reducă cheltuielile. Potrivit premierului, aceste decizii trebuie finalizate într-un interval de aproximativ trei săptămâni – o lună, astfel încât în a doua jumătate a lunii ianuarie toate ministerele să fie pregătite. „Reforma administrației este o măsură necesară, inclusiv pentru administrația centrală. Reducerile de cheltuieli trebuie făcute înainte de buget, nu după”, a afirmat Ilie Bolojan. În ceea ce privește ținta de deficit, premierul a reiterat angajamentul Guvernului ca deficitul bugetar pe 2026 să fie sub 6,4% din PIB, obiectiv asumat pentru a limita creșterea cheltuielilor cu dobânzile și pentru a consolida finanțele publice. Totodată, Ilie Bolojan a oferit date privind execuția bugetară pe anul trecut, precizând că deficitul s-a situat sub 8,4% din PIB. „Pentru prima dată am respectat această țintă de deficit”, a spus premierul, explicând că rezultatul a fost obținut atât prin creșterea unor taxe, cât și printr-o mai bună colectare a veniturilor și reducerea cheltuielilor. Potrivit acestuia, cheltuielile bugetare au fost reduse cu peste 2 miliarde de lei față de anul precedent, în special în ultimele patru luni ale anului, când au început să se vadă efectele măsurilor de austeritate. De asemenea, Guvernul a reușit să achite integral datoriile către constructori și să închidă programele de finanțare către autoritățile locale și compania națională de investiții fără restanțe reportate pentru anul următor. Premierul a mai precizat că bugetul de investiții pentru 2025 este estimat la aproximativ 130 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 7% din PIB, o componentă importantă fiind reprezentată de fondurile europene. Accesarea acestora va fi o prioritate majoră în anul următor, în condițiile în care România trebuie să finalizeze până în toamnă o parte semnificativă din Planul Național de Redresare și Reziliență. „Avem de atras aproximativ 10 miliarde de euro, atât granturi, cât și împrumuturi. Este esențial să nu pierdem niciun euro din granturi și sperăm să accesăm și componenta de împrumuturi”, a declarat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan, mesaj de Anul Nou: Dumnezeu să aibă în pază toți românii de pretutindeni
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj pe Facebook de Anul Nou adresat românilor din țară și din diaspora, în care a subliniat importanța solidarității, a responsabilității și a încrederii în anul care urmează. În mesajul său, șeful Guvernului a arătat că anul care se încheie a fost unul dificil, marcat de decizii necesare pentru stabilizarea finanțelor publice și corectarea unor neajunsuri acumulate în timp. Ilie Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în susținerea familiilor, pentru răbdarea demonstrată și pentru sacrificiile făcute într-o perioadă complicată. Premierul și-a exprimat încrederea că anul viitor va aduce oportunitatea de a depăși greutățile și de a construi o Românie mai echilibrată, în care fiecare cetățean să își poată clădi un viitor mai bun. Mesajul a pus accent pe ideea de unitate și pe nevoia de a merge mai departe împreună, cu responsabilitate și speranță. În încheiere, Ilie Bolojan le-a urat românilor multă sănătate și împliniri în noul an și a transmis un gând special către românii de pretutindeni, invocând protecția divină asupra tuturor.
Din fotoliul de premier, Ilie Bolojan se solidarizează cu românii, de Anul Nou: „Încheiem împreună un an dificil”
În mesajul de Anul Nou, Ilie Bolojan mulţumeşte românilor pentru „efortul depus” ca să scoată România din criza economică în care se află şi chiar se solidarizează cu aceştia: „Încheiem împreună un an dificil”, transmite premierul, pe facebook. Din fotoliul de prim-ministru, Bolojan se mai alătură o dată românilor simpli cărora le transmite şi că „anul viitor am încredere că putem depăși greutățile”. „Dragi români, Vă doresc multă sănătate și un an nou cu împliniri. Încheiem împreună un an dificil, în care a fost necesar să facem ordine în finanțe și să îndreptăm multe neajunsuri. Vă mulțumesc tuturor pentru efortul depus să vă susțineți familiile, pentru răbdare și pentru sacrificiile făcute. Anul viitor am încredere că putem depăși greutățile și să facem din România, țara noastră, un loc în care fiecare să-și poată clădi un viitor mai bun. La mulți ani! Dumnezeu să aibă în pază toți românii de pretutindeni! RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan se laudă singur și se portretizează în „salvator” în penultima zi din an Mesaj cu greșeli al președintelui Nicuşor Dan, de început de An Nou: „Aceste realităţi sunt reale”
Daniel Fenechiu îl îndeamnă pe Sorin Grindeanu să ia o poziție publică față de amânarea pronunțării CCR
Într-o dezbatere la Antena 3, senatorul PNL, Daniel Fenechiu, a precizat că și-ar dori ca Sorin Grindeanu să ia o poziție publică cu privire amânarea dezbaterii legii magistraților. „Greșește pentru că nu clarifică lucrurile. Aș vrea să-l văd pe Sorin Grindeanu spunând: «Dragi judecători de la curte, treaba voastră e să vă pronunțați. În ipoteza în care nu vă pronunțați, PSD o va vota pentru că nu e normal să punem România din niște interese care sunt de casă»”, a declarat senatorul PNL, Daniel Fenechiu. Întrebat dacă liderii ar trebui să solicite ca CCR să ia o decizie la ședința din 16 ianuarie, Fenechiu a precizat că este „binevenit” ca Sorin Grindeanu, Nicușor Dan și Ilie Bolojan să solicite acest lucru. „Nu știu dacă e necesar, dar e binevenit. Din punctul ăsta de vedere, eu cred că nu trebuie să inviți un demnitar să-și facă treaba, dar dacă constați că există anumite probleme, cred că afirmarea interesului României nu poate decât să facă bine. Deci da, cred că ar fi foarte bine ca atât președintele României, cât și primul ministru și mai ales președintele Camerei Deputaților, ar trebui să facă o asemenea solicitare”, a declarat Fenechiu.
Ilie Bolojan: Cheltuim atent banii publici și dăm semnale de reducere a deficitului
Premierul Ilie Bolojan a susținut, marți, declarații de presă la Palatul Victoria, în care a făcut bilanțul celor șase luni de guvernare. Acesta a afirmat că, la preluarea mandatului, România se afla într-o situație critică, cu riscul suspendării fondurilor europene și al pierderii accesului la finanțare externă. Potrivit premierului, primele măsuri luate de Guvern au vizat stabilizarea finanțelor publice. Creșterea TVA, eliminarea unor sporuri salariale și înghețarea unor venituri au reprezentat decizii dificile, dar necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru menținerea credibilității României în fața creditorilor. Bolojan a precizat că aceste măsuri au permis statului să se împrumute ulterior la costuri mai mici, iar dobânzile plătite în prezent sunt deja sub nivelul de la începutul anului. Al doilea pachet de reforme a vizat reducerea unor cheltuieli considerate nedrepte din punct de vedere social. Premierul a amintit modificările propuse în domeniul pensiilor magistraților, atât în privința valorii acestora, cât și a vârstei de pensionare, subliniind că Guvernul așteaptă o decizie a Curții Constituționale care să clarifice cadrul legal. În domeniul apărării, Ilie Bolojan a declarat că România și-a respectat angajamentele internaționale și a accesat programul european SAFE, care permite modernizarea armatei cu impact limitat asupra deficitului bugetar. În sănătate, premierul a susținut că finanțarea a devenit mai eficientă, iar fondurile sunt direcționate mai clar către nevoile pacienților. Totodată, șeful Guvernului a afirmat că au fost operate schimbări importante în sistemul fiscal, unde anterior existau numeroase excepții și mecanisme de optimizare, în detrimentul unor reguli clare și echitabile.
Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume
Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, anunțată public în data de 22 decembrie 2025, nu a fost anunțată oficial de Guvern, care pare că refuză să parcurgă procedurile legale obligatorii de constatare a încetării mandatului și de declarare a vacanței funcției, notează edupedu.ro. Astfel, în lipsa acestor pași, nu a fost emis niciun decret prezidențial și nu a fost publicat niciun act în Monitorul Oficial, deși Codul administrativ stabilește termene clare și imperative pentru fiecare etapă, precizează sursa citată. Surse Gândul spun că premierul Ilie Bolojan a anunțat, recent, ce se va întâmpla în perioada următoare, la nivelul Guvernului pe care îl conduce. Astfel, după demisia lui Daniel David, un nou ministru al Educației va fi numit abia la început de 2026. Premierul României, Ilie Bolojan / FOTO – Profimedia Conform Codului administrativ, articolul 42 „funcția de membru al Guvernului încetează în următoarele cazuri: a) revocare; b) demisie”. Legea nu condiționează încetarea funcției de emiterea unui decret sau de publicarea în Monitorul Oficial, ci de intervenirea faptului juridic al demisiei. În cazul de față, Daniel David a anunțat public demisia și a confirmat depunerea acesteia în scris la cabinetul prim-ministrului Ilie Bolojan, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege. Codul administrativ prevede explicit mecanismul demisiei, în articolul 45: „Demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii”. Așadar, calitatea de membru al Guvernului a încetat pentru Daniel David pe 22 decembrie 2025, cu 8 zile în urmă. În acest context, obligațiile Guvernului sunt strict procedurale. Codul administrativ stabilește că „prim-ministrul îi transmite Președintelui României propunerea de constatare a vacanței funcției în termen de 5 zile de la data la care intervine un caz de încetare a funcției de membru al Guvernului”, conform articolului 43 alin. 2. Ulterior, „Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea funcției și declară funcția vacantă”, conform art. 43 alin. 1. Aceste termene sunt imperative și nu lasă loc de interpretare politică sau de amânare discreționară. În cazul Ministerului Educației și Cercetării, acest lanț procedural a fost întrerupt la nivelul Guvernului. Deși demisia a fost anunțată public și confirmată oficial de ministru, până acum nici Guvernul și nici Administrația Prezidențială nu au emis și publicat în Monitorul Oficial decretul de vacantare. Iar acest fapt, că nu există un ministru interimar al Educației, însă, lasă conducerea administrativă a Ministerului Educației și Cercetării la unul dintre secretarii de stat și la secretarul general al instituției. Cel mai probabil, este vorba despre Gigel Paraschiv, prezent la ședințele de guvern de săptămâna trecută și de Ioana Lazăr. Secretarul general și secretarii de stat pot exercita atribuții curente și pot semna acte administrative în baza delegărilor interne, însă aceștia nu pot substitui un membru al Guvernului și nu pot asuma decizii politice sau acte normative cu impact strategic. Între timp, fostul ministrul Daniel David nu a revenit încă pe postul de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe al cărei site apare încă „autosuspendat”, instituția fiind condusă în continuare interimar de profesorul Adrian Petroșel. Prin urmare, dacă decretele de constatare a vacantării funcției și de numire a unui interimar nu apar în Monitorul Oficial nici pe 31 decembrie 2025, Educația și Cercetarea încheie anul fără ministru sau interimar.