Ludovic Orban, anunț despre o posibilă revenire în PNL
Liderul partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, a transmis că urmează un „pas decisiv” spre Partidul Național Liberal. Mesajul a fost transmis într-o postare publicată pe Facebook. „În campania de la Bucureşti am făcut un prim pas spre PNL. Poate urma pasul decisiv”, a scris Ludovic Orban, duminică, pe Facebook. Ludovic Orban a condus PNL în perioada 2017 – septembrie 2021. Atunci, el a pierdut funcția de președinte în fața lui Florin Cîțu. În luna noiembrie a aceluiași an, după aproape trei decenii în partid, Orban a părăsit PNL și a fondat Forța Dreptei împreună cu alți 15 parlamentari. Premierul Ilie Bolojan, actualul președinte al PNL, a declarat recent că susține ideea absorbției partidului condus de Ludovic Orban în PNL. Premierul a spus că nu vede vreo problemă în deschiderea unor discuții imediat după Anul Nou. În aceeași zi, Ludovic Orban a afirmat că partidul său ar putea intra într-o fuziune prin absorbție cu PNL anul viitor. El a spus că, înainte de „negocierile efective”, este necesar „un mandat de negociere, care să fie luat în forurile statutare ale ambelor partide”. Ludovic Orban a mai precizat că a avut un dialog cu premierul Ilie Bolojan și că există „deschidere pentru a începe aceste discuţii”.
Grupul de lucru pentru legile justiției, constituit oficial de Guvernul Bolojan
Decizia de înființare a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, organismul anunțat anterior ca grup de lucru pentru reformarea Legilor justiției, a fost publicată în Monitorul Oficial, potrivit G4Media. Structură și atribuții Potrivit deciziei oficiale, comitetul — un organism consultativ fără personalitate juridică — este condus de un reprezentant al Cancelaria Prim-ministrului, care îndeplinește și rolul de președinte. Membrii permanenți provin din Cancelaria Prim-ministrului și din Ministerul Justiției, iar la lucrări pot fi invitați reprezentanți ai altor autorități, ai societății civile sau ai organizațiilor internaționale. Activitatea comitetului include: analiza efectelor aplicării legislației din justiție adoptate în 2022 (inclusiv legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și funcționarea CSM); dezbateri cu asociații profesionale ale magistraților și organizații nonguvernamentale; organizarea de consultări cu instituții și actorii relevanți atât din țară, cât și internaționali; solicitarea de puncte de vedere și prezentarea de rapoarte de progres; propunerea de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele statului de drept. Deciziile și recomandările comitetului se adoptă prin consens, iar comunicarea publică oficială se face exclusiv de premier sau de persoane desemnate de acesta. Fără termen limită fix Unul dintre elementele contestate ale hotărârii de înființare, relatează G4Media, este lipsa unui termen limită până la care comitetul trebuie să formuleze propuneri de modificare a legilor justiției. Această omisiune a generat critici din partea unor grupuri civice care cer reforme urgente în sistemul judiciar. Context și reacții Premierul Bolojan a anunțat inițial în urmă cu câteva zile formarea acestui grup de lucru ca răspuns la criticile legate de starea justiției în urma difuzării documentarului „Justiție capturată” de către Recorder, subliniind necesitatea unei analize aprofundate a legislației în vigoare. Organizațiile civice Declic, Inițiativa România și Corupția ucide au organizat proteste în Piața Victoriei, cerând modificări urgente ale Legilor justiției și demersuri mai rapide decât simple comisii de lucru.
Bolojan, despre Revoluția din 1989: Sunt recunoscător celor care au ieșit în stradă / Experiența sa ca student la Timișoara
În decembrie 1989 actualul premier Ilie Bolojan era student în anul II la facultatea de Mecanică. Acesta a mărturisit, că, deși a ieșit în stradă, nu a cerut certificat de revoluționar. „Eram student la Timișoara. (…) Eram anul 2, la facultatea de mecanică, am prins 17 decembrie la Timișoara, în Maria, dar nu mi-am scos certificat de revoluționar”, a declarat Ilie Bolojan, în cadrul unui interviu pentru Cotidianul. Potrivit lui Bolojan, studenții au fost în Timișoara până în data de 20 – 21, când a fost evacuat Complexul Studențesc. „Când faci anumite lucruri, nu cred că te gândești că vei lua o pensie după aceea, nu le faci pentru asta. (…) O faci pentru că crezi în ceva, vrei ceva, pentru că nu ți se pare în regulă ceea ce se întâmplă și pentru libertățile tale. Este șocant pentru un tânăr să vadă că, într-un sistem opresiv, sunt oameni care au curajul să strige și te trag după ei”, a recunoscut Ilie Bolojan. Bolojan: ’89 era un fel de apogeu al comunismului ceaușist în România Ilie Bolojan a declarat că anul 1989 a fost un apogeu al comunismului ceaușist în România. Acesta s-a declarat recunoscător pentru toți cei care au ieșit în stradă. „Gândiți-vă că în 89 era un fel de apogeu al comunismului ceaușist în România. Eu sunt recunoscător celor care au ieșit în stradă și pentru mine ceea ce s-a întâmplat în ’89 este o Revoluție. Ce s-a întâmplat după aceea, sigur, se poate discuta, dar oamenii care au ieșit în stradă, în Timișoara, în București și în alte părți, pur și simplu au ieșit pentru libertate”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul anunță cele două variante de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost cerută imperios de investitorii străini. Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că sunt analizate două variante, la solicitarea investitorilor străini, de eliminare a controversatului impozit. Prima variantă vizează reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu ianuarie 2026 și anularea acestuia din 2027, dar în condițiile menținerii la nivelul actual de 4.050 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. A doua variantă de lucru se referă la eliminarea IMCA din ianuarie 2026, în condițiile creșterii la nivelul de 4.350 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. Așa cum a scris Gândul, economiștii recomandă eliminarea acestui impozit, invocând argumente clare în acest sens, dintre care pierderea investițiilor. Bolojan asigură că „în perioada imediat următoare” va decide ce se va întâmpla cu IMCA și cu salariul minim Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, în cadrul consultărilor guvernamentale pe marginea legislației necesare pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026. Reprezentanții mediului de afaceri au adus argumente pentru eliminarea impozitului, întrucât introducerea acestuia a afectat investițiile și sentimentul de încredere al investitorilor în economie. Prim-ministrul a punctat că vor fi analizate toate argumentele economice și sociale, iar în perioada imediat următoare vor fi luate decizii clare cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri, salariul minim și reforma administrativă, conform unui comunicat al Guvernului. Aceste decizii vor sta la baza definitivării bugetului de stat pentru anul 2026, care ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie a anului viitor, cu un obiectiv clar de încadrare în ținta de deficit bugetar de 6,4% din PIB. Investitorii străini cer predictibilitate Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini au subliniat importanța predictibilității fiscale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. În egală măsură, „au arătat deschiderea de a contribui cu studii și soluții pentru fundamentarea măsurilor guvernamentale și, în perspectivă, pentru construirea unui model economic competitiv care să ducă România la o nouă etapă de dezvoltare”, conform Guvernului. De altfel, IMCA a fost criticat și de Camera Consultanților Fiscali, ai cărei reprezentanți au invocat confuzia creată de legislația în privința impozitului minim pe cifra de afaceri. Potrivit unui studiu Tax Institute, 40% din totalul cifrei de afaceri pe economie (peste 200 miliarde de euro) este realizat de companiile supuse acestui IMCA. Studiul mai arată că circa 70% dintre companiile analizate ar datora IMCA, în locul impozitului pe profit. Ele reprezintă 28% din cifra de afaceri totală pe economie. Cele mai afectate sectoare sunt cele strategice: industria prelucrătoare – inclusiv industria auto, comerț, transport, energie, agricultură, iar aproape un sfert dintre angajații în sectorul privat din România lucrează în companiile vizate de IMCA. Efectul impozitului minim pe cifra de afaceri, potrivit studiului The Tax Institute 148 companii aflate deja pe pierdere (169.653 de angajați) își vor majora pierderile 90 companii profitabile (54.001 de angajați) vor trece pe pierdere 509 companii profitabile (446.880 de angajați) vor avea marja de profit diminuată Rata efectivă de impozitare va fi de 100% pentru companiile cu marjă de 1% Efectele negative ale IMCA se confirmă pentru companiile listate în 2024. Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost criticat în mod repetat de comunitatea oamenilor de afaceri. Într-o perioadă în care mediul privat se confruntă cu restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA pune presiune suplimentară pe companiile care încearcă să păstreze locurile de muncă, susțin 14 organizații care fac un apel comun pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică. România a pierdut investiții de sute de milioane de euro în urma acestei taxe, unice în Europa. Economist: Nu vă jucați cu taxele, s-ar putea să ne ardem puternic Scandalul salariului minim. Guvernul Bolojan nu vrea să-l crească, deși este cel mai mare beneficiar. Sindicatele cer o majorare de 300 de lei, patronatele se opun. Cine câștigă și cine pierde din creșterea salariului minim
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, dezbătută și votată astăzi în Parlament. Bolojan: România are nevoie de responsabilitate. Opoziția livrează haos și scandal
UPDATE 14:59 George Simion, discurs la tribună George Simion a urcat la tribună ținând în mână o fotografie a Monicăi Huniadi, tânăra asociată scandalului zborurilor Nordis, recent numită într-o funcție de conducere la Exploatare Sistem Zonal Prahova, ESZ SA. Timp de aproximativ două minute, a rămas la pupitru afișând imaginea, fără să rostească vreun cuvânt. UPDATE 14:50 Bolojan la moțiunea de cenzură: Ar fi trebuit să lăsăm România să ajungă în criză? Ilie Bolojan a amintit obiectivele pe care și le-a asumat la preluarea funcției: „Am anunțat atunci trei direcții principale pentru ceea ce urma să facă guvernul. Ordine în finanțe, bună guvernare și respect pentru cetățeni. Acestea rămân valabile și pentru anul care urmează”. Șeful Guvernul a anunțat că măusrile adoptate în decursului anului, deși dificile, „au pus țara noastră pe calea cea bună”. „Când am preluat guvernarea, România era pe cale să se piardă încrederea piețelor financiare. Asta ar fi însemnat fuga investițiilor, dobânzi foarte mari, intrarea în incapacitatea de a ne mai împrumuta și în cele din urmă complicații sociale foarte mari”, a continuant premierul. Liderul de Guvern a mai subliniat că măsurile „au presupus sacrificii din partea românilor, cărora le mulțumesc din nou pe această cale”. UPDATE 14:45 Bolojan: România are nevoie astăzi de responsabilitate În discursul susținut în plen, premierul Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul a preluat mandatul „într-un moment dificil pentru țară” și că principalele priorități, ordine în finanțe, bună guvernare și respect pentru cetățeni, rămân neschimbate. Referindu-se la moțiunea de cenzură, șeful Guvernului a acuzat Opoziția că „livrează doar haos și scandal” și că nu oferă o alternativă realistă. Ilie Bolojan a spus că Opoziția poate critica oricât de mult guvernul, deoarece acesta este dreptul opoziției. „Dar mi se pare cu adevărat periculoasă maniera în care vă raportați la apărarea țării noastre. Prima noastră datorie este siguranța românilor. Ideea că avem de ales între apărare pe de-o parte și sănătate și educație pe de alta, este una populistă. Un stat puternic are nevoie și de o apărare pe măsură și de sisteme publice funcționale. Investiția în industria noastră de apărare va genera locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și oportunități pentru România”, a spus Bolojan. UPDATE 14:15 Dezbaterea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a început în Parlament. Pentru a fi adoptată, Opoziția are nevoie de sprijin din partea unor parlamentari ai coaliției PSD–PNL–USR–UDMR. Premierul Ilie Bolojan a declarat că votul asupra moțiunii va constitui un test al solidității actualei majorități guvernamentale. Textul moțiunii de cenzură este citit de senatoarea AUR Cristina Gabriela Dumitrescu. Știrea inițială: Moțiunea de cenzură, intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, a fost depusă săptămâna trecută în Parlament de senatorul Ninel Peia, din grupul PACE – Întâi România, cu susținerea parlamentarilor AUR. Conform programului oficial, premierul Ilie Bolojan va fi prezent la ședința plenului reunit. Iniţiatorii moţiunii de cenzură susţin că actualul Executiv a eşuat în gestionarea unor domenii esenţiale, de la economie şi finanţe publice până la sănătate, educaţie şi administraţie. Opoziţia acuză Guvernul Bolojan de decizii „lipsite de planificare şi responsabilitate”, invocând inclusiv cazul barajului de la Paltinu, despre care afirmă că reprezintă „o fotografie fidelă a guvernării Bolojan”, precum şi creşterea inflaţiei, scăderea puterii de cumpărare şi supraîndatorarea statului. Parlamentarii din Opoziţie reclamă deteriorarea condiţiilor de trai, presiuni fiscale tot mai mari asupra populaţiei şi mediului de afaceri, dar şi lipsa investiţiilor eficiente în servicii publice esenţiale. Ce șanse are moțiunea să treacă Premierul Ilie Bolojan a afirmat miercurea trecută în cadrul emisiunii Friendly Fire că nu are emoții în privința moțiunii de cenzură. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că social-democrații nu vor susține moțiunea de cenzură și că partidul rămâne parte a coaliției de guvernare. „Nu vom vota această moțiune de cenzură. Suntem în continuare parteneri în această coaliție. Dacă PSD va decide vreodată să iasă de la guvernare, o va face asumat, nu prin votarea unei moțiuni”, a spus Grindeanu. De asemenea, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că un eventual vot favorabil al unui partid din coaliție ar echivala cu destrămarea alianței guvernamentale. Pentru adoptarea moțiunii sunt necesare 232 de voturi din totalul de 463, un prag pe care opoziția nu îl poate atinge. Coaliția de guvernare dispune de 293 de parlamentari, la care se adaugă sprijinul celor 16 deputați ai minorităților naționale, astfel că, fără voturi din coaliție, moțiunea nu are șanse să fie adoptată.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, dezbătută și votată luni în Parlament
Moțiunea de cenzură, intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, a fost depusă săptămâna trecută în Parlament de senatorul Ninel Peia, din grupul PACE – Întâi România, cu susținerea parlamentarilor AUR. Conform programului oficial, premierul Ilie Bolojan va fi prezent la ședința plenului reunit. Iniţiatorii moţiunii de cenzură susţin că actualul Executiv a eşuat în gestionarea unor domenii esenţiale, de la economie şi finanţe publice până la sănătate, educaţie şi administraţie. Opoziţia acuză Guvernul Bolojan de decizii „lipsite de planificare şi responsabilitate”, invocând inclusiv cazul barajului de la Paltinu, despre care afirmă că reprezintă „o fotografie fidelă a guvernării Bolojan”, precum şi creşterea inflaţiei, scăderea puterii de cumpărare şi supraîndatorarea statului. Parlamentarii din Opoziţie reclamă deteriorarea condiţiilor de trai, presiuni fiscale tot mai mari asupra populaţiei şi mediului de afaceri, dar şi lipsa investiţiilor eficiente în servicii publice esenţiale. Ce șanse are moțiunea să treacă Premierul Ilie Bolojan a afirmat miercurea trecută în cadrul emisiunii Friendly Fire că nu are emoții în privința moțiunii de cenzură. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că social-democrații nu vor susține moțiunea de cenzură și că partidul rămâne parte a coaliției de guvernare. „Nu vom vota această moțiune de cenzură. Suntem în continuare parteneri în această coaliție. Dacă PSD va decide vreodată să iasă de la guvernare, o va face asumat, nu prin votarea unei moțiuni”, a spus Grindeanu. De asemenea, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că un eventual vot favorabil al unui partid din coaliție ar echivala cu destrămarea alianței guvernamentale. Pentru adoptarea moțiunii sunt necesare 232 de voturi din totalul de 463, un prag pe care opoziția nu îl poate atinge. Coaliția de guvernare dispune de 293 de parlamentari, la care se adaugă sprijinul celor 16 deputați ai minorităților naționale, astfel că, fără voturi din coaliție, moțiunea nu are șanse să fie adoptată.
Ministrul Justiției, în exclusivitate pentru Gândul, despre scandalul din Magistratură: Nicușor Dan nu m-a sunat / M-a contactat Ilie Bolojan, ca să facem un grup de lucru. Ce mai spune ministrul Marinescu în scandalul momentului
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că de când a izbucnit scandalul din Magistratură nu a fost sunat de președintele Nicușor Dan. În schimb, Marinescu a fost contactat de premierul Ilie Bolojan, la scurt timp după publicarea materialului Recorder. „Premierul m-a sunat pentru a constitui un grup de lucru, după ce a văzut acel material”, spune ministrul Justiției. Cum vede Radu Marinescu scandalul care a antagonizat judecătorii din România. „Domnul președinte Nicușor Dan nu m-a contactat până în momentul de față. În schimb, după ce a părut materialul Recorder, domnu prim-ministru Ilie Bolojan m-a contactat pentru a constitui un grup de lucru, de analiză a criticilor aduse legislației de organizare a sistemului judiciar, în cadrul acelui material. Grupul de lucru trebuie să constate dacă legislația are anumite aspecte care să fie îmbunătățite sau modificate. Premierul a invocat faptul că documentarul ridică niște probleme cu privire la funcționalitatea sistemului judiciar, și că acestea ar trebui să fie verificate și analizate, pe linia de competență pe care o avem noi, adică de inițiativă legislativă”, a declarat Radu Marinescu pentru Gândul. Ministrul Justiției a explicat ce presupune grupul de lucru propus de premier: „Grupul de lucru, în viziunea premierului, este un grup alcătuit din specialiști din cancelaria dânsului, ai Ministerului Justiției, din profesioniști magistrați, care să analizeze problemele care s-au invocat public cu privire la legislația de organizare a sistemului judiciar. Nu am fixat chestiuni punctuale, concrete. Urmează să se constituie acest grup de lucru”, spune Radu Marinescu. Cum vede ministrul Justiției scandalul actual din magistratură, și dacă el poate afecta procesul de justiție. Radu Marinescu: „Până la un punct, divergențele de idei sunt benefice” „Este evident că sunt probleme și este clar că aceste tensiuni trebuie să fie clarificate. Trebuie văzut dacă sunt chestiuni punctuale care vizează probleme invocate de unii magistrați în privința persoanei lor, sau sunt probleme de ordin structural, care pot fi rezolvate la nivel general, legislativ. Eu sper ca procesul de justiție să nu fie afectat. Puterea Judecătorească și Magistratura se autoguvernează în conformitate cu actualele legi ale Justiției, iar mecanismele sunt interne, prin alegerea CSM, prin mecanismele de selecție pentru promovare, pentru conducerile instanțelor. Știu că de-a lungul timpului au existat divergențe și puncte de vedere diferite și până la un punct, atât timp cât sistemul funcționează, dezbaterile și divergențele de idei sunt benefice. Important este să nu se ajungă la conflict. Pe chestiunile care țin de funcționalitate, soluțiile trebuie să vină tot din interiorul Magistraturii”, a conchis ministrul Justiției.
Directorul CNAIR și Ilie Bolojan: Mobilizare foarte bună a constructorului român între Suplacu de Barcău și Chiribiș pe tronsonul A3
Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a transmis vineri pe pagina sa de Facebook un mesaj important alături de premierul Ilie Bolojan. „Împreună cu premierul Ilie Bolojan Bolojan pe șantierul A3: mobilizare foarte bună a constructorului român între Suplacu de Barcău și Chiribiș!”, a scris Pistol. „Astăzi am verificat în teren, alături de prim-ministru, stadiul lucrărilor pe această secțiune cu o lungime de 26,35 km. Este un șantier cu o istorie complicată, care acum, prin contractul derulat cu antreprenorul român (Construcții Erbașu), evoluează rapid.”, a mai afirmat el. Cifrele prezentate de Cristian Pistol arată o estimare a puterii de muncă din acest moment. Sunt 505 muncitori și 237 de utilaje lucrează pe șantier. „Stadiul fizic a depășit 60%, iar evoluția pe structurile critice este vizibilă.”, a mai scris directorul CNAIR. Podul peste lacul de acumulare, situat la km 6+655, este „structura emblematică a acestui tronson” și va intra în faza finală: pe o parte se va aplica vopseaua anticorozivă, iar pe cealaltă suprastructura este gata. Conform lui Pistol, la viaductul Valea Saldabagiului, „s-au montat grinzile pe 3 deschideri și s-au consolidat fundațiile”. Viaductele de la km 16 și km 17 (Valea Honțiu) au grinzile ridicate (24, respectiv 40 de bucăți) iar acum „se lucrează la armarea și cofrarea plăcii de suprabetonare”. „Obiectivul nostru este să deschidem această secțiune anul viitor. Asta înseamnă că, în 2026, vom putea circula pe 200 de km din cei 270 km ai Autostrăzii Transilvania!” a precizat Pistol. Investiția, de 884 milioane lei (fără TVA), este asigurată prin Programul Transport (PT). „Demonstrăm că se poate construi rapid și în România, cu constructori români”, a mai spus Cristian Pistol.
Guvernul României, ședință astăzi pe tema modificărilor din legislație privind combaterea hărțuirii și violenței la locul de muncă
Guvernul României anunță o agendă încărcată pentru ședința de joi. Sunt prevăzute în dezbatere proiecte care vizează actualizarea legislației privind prevenirea hărțuirii și violenței la locul de muncă, reorganizarea Gărzii de Mediu și aprobarea depășirii unor limite de plăți la Senatul României, Ministerul Energiei și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Proiectul care modifică Legea securității și sănătății în muncă 319/2006 introduce obligații suplimentare pentru angajatori în direcția prevenirii violenței și hărțuirii în toate formele lor. Documentul care va fi discutat include sancțiuni contravenționale între 3500 și 7000 de lei pentru nerespectarea acestor obligații. Modificările propuse pentru Codul muncii clarifică noțiunile de violență și hărțuire în relațiile de muncă și definesc principii generale de protecție la locul de muncă. Proiectul extinde protecția angajaților în mai multe tipuri de activități și introduce sancțiuni cu rol disuasiv, astfel încât drepturile salariaților să rămână protejate. Controlul aplicării acestor reguli revine Inspecției Muncii. Un alt proiect modifică Legea 108/1999 privind organizarea Inspecției Muncii și stabilește că inspectorii nu au obligația de a păstra confidențială identitatea persoanei care depune o sesizare privind discriminarea sau hărțuirea la locul de muncă. Pe ordinea de zi se află și memorandumuri care privesc aprobarea semnării Convenției pentru crearea unei Comisii Internaționale referitoare la cererile de despăgubiri pentru Ucraina. Guvernul analizează și aderarea României la Agenția Europeană pentru cerințe educaționale speciale și educație incluzivă EASNIE. Un alt proiect de lege este cel care transpune Directiva europeană ESAP, cu scopul creării unui punct unic de acces la informații pentru servicii financiare, piețe de capital, durabilitate. Pe agendă apare și proiectul de ratificare a Acordului de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și membrii Organizației statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de altă parte, semnat la Apia, Samoa, pe 15 noiembrie 2023. Guvernul dezbate și o ordonanță de urgență care permite alocarea de fonduri din bugetul de stat pentru operatori economici ce gestionează infrastructură aeroportuară. Un alt act normativ prorogă termene pentru menținerea facilităților de transport intern destinate veteranilor de război, văduvelor de război și pensionarilor. Executivul analizează și desființarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, aflată în subordinea Guvernului. Este în dezbatere ca activitatea acestuia să treacă la Ministerul Culturii prin fuziune prin absorbție. În agendă apar și măsuri pentru consolidarea incluziunii sociale, între care înființarea Comisiei naționale privind incluziunea socială CNIS, cu reprezentanți ai instituțiilor relevante. Tot pe ordinea de zi se află mai multe proiecte de hotărâre pentru investiții precum „Modernizare DN 28B Târgu Frumos Botoșani”, „Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă București”, „Varianta de ocolire Gura Humorului”, „Autostrada de centură București”, „Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno bulgar al Dunării”. Guvernul analizează și schimbări privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu.
Ilie Bolojan spune că economia României poate fi stimulată prin absorbția fondurilor europene. Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat în podcastul Friendly Fire dacă România este în recesiune. Șeful Executivului spune că țara noastră se află într-o situație economică dificilă marcată de încetinirea creșterii economiei și chiar de o scădere în anumite trimistre. Bolojan a subliniat că doar datele publicate de Ministerul Finanțelor la începutul anului viitor vor confirma dacă țara noastră se află sau nu în recesiune. „Cu siguranță suntem într-o situație în care datorită măsurilor care au fost luate de către Guvern, pe de o parte, datorită dinamicii economice pe care am avut-o începând de anul trecut, datorită perturbațiilor economice globale din care și noi facem parte existând niște efecte importante ale situației din anumite țări europene, Germania asupra României, am avut o scădere economică. Aceasta este realitatea. Sper să ne menținem într-un trend în care să nu mai scădem.” Întrebat dacă România se află în recesiune tehnică, premierul României a evitat să ofere un răspuns punctual. Acesta a transmis că cel mai important stimul pentru economia țării o constituie absorbția celor 10 miliarde de euro din PNRR. De asemenea, Bolojan susține că „disciplina fiscală” trebuie să continue și spune că își dorește reducerea sau anularea impozitului pe cifra de afaceri, care „frânează și penalizează” investițiile. „Cel mai important stimul pentru economie pe care îl putem aduce în această perioadă este absorbția fondurilor europene. Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR până în toamna anului viitor și vorbind chiar în această după-amiază cu miniștrii, îmi spuneau că semnează ordine de plată, fac plăți în așa fel încât să facă această absrobție. Este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru a stimula economia. În al doilea rând, cred că trebuie să menținem o anumită disciplină fiscală, să venim cu lucruri care sunt predictibile și ceea ce îmi doresc de exemplu pentru anul viitor legat de stimularea fiscală este să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri. Marile companii, cei care au cifre de afaceri mari, dar au marje de profitabilitate scăzută ne-au reclamat această situație”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan vorbește despre relația pe care o are cu președintele Nicușor Dan: „Avem o relație instituțională corectă” Bolojan comentează modul în care alegătorii lui Ciucu au fost influențați de relația dintre premieri și edil: „Trebuie să ai date sociologice”