Bolojan merge la Viena. În drum, se oprește la Budapesta pentru o întâlnire cu Viktor Orban
În cadrul vizitei în Austria, Ilie Bolojan va avea întâlniri cu Cancelarul Federal al Austriei, Christian Stocker, care va fi însoțit de ministrul federal pentru Europa, Integrare și Familie, Claudia Plakolm, ministrul federal al Economiei, Energiei și Turismului, Wolfgang Hattmannsdorfer, și ministrul federal al Finanțelor, Markus Marterbauer, anunță Guvernul printr-un comunicat. Vizita include discuții tête-à-tête, convorbiri în plen, precum și un dejun de lucru oferit de cancelarul austriac, la care vor participa reprezentanți ai companiilor românești și austriece. De asemenea, prim-ministrul va participa la recepția de Ziua Națională a României, organizată de Ambasada României în Austria. „Obiectivul principal al vizitei este consolidarea relațiilor bilaterale, atât în plan politico-diplomatic, cât și economic și o coordonare mai strânsă în plan regional și european, având în vedere provocările actuale din regiunea noastră”, transmite Guvernul. Discuțiile vor aborda și sprijinul Austriei în procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Se va discuta și despre cooperarea în domeniul energetic. „Asigurarea unor prețuri accesibile ale energiei electrice pentru populație și competitive pentru companii rămâne, pe lângă securitatea energetică, o prioritate majoră pentru Guvernul României. Un element important în această direcție îl reprezintă îmbunătățirea interconectării în sectorul energiei electrice între statele din regiunea noastră, subiect pe care premierul Ilie Bolojan îl va aborda cu cancelarul federal Christian Stocker”, se mai spune în comunicat. În drum spre Viena, premierul Ilie Bolojan va avea o întâlnire la Budapesta cu premierul Ungariei Viktor Orban, cu participarea liderului UDMR Kelemen Hunor. Va fi discutată cooperarea între România, Ungaria și Austria pentru dezvoltarea interconectărilor în sectorul energiei electrice. În Austria, premierul va fi însoțit de Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, Oana Țoiu, Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Jurca, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului și Dragoș Hotea, Secretar de Stat.
Bolojan a vorbit cu OMV Petrom de proiectul Neptune Deep. Premierul vrea extinderea explorării în zona offshore
Premierul Ilie Bolojan a avut marți o întrevedere cu reprezentanții OMV Petrom, cu care a vorbit despre proiectul Neptune Deep, din Marea Neagră. Discuțiile s-au axat pe securitatea energetică a României și planurile de investiții ale companiei, anunță Guvernul. ″Reprezentanții OMV Petrom au prezentat stadiul actual al proiectului, subliniind că lucrările avansează conform calendarului și în coordonare cu Romgaz. Compania a confirmat, de asemenea, că își menține angajamentul de a investi în România, inclusiv în proiecte de energie regenerabilă și dezvoltarea capacităților pentru biocombustibili, contribuind astfel la stabilitatea aprovizionării cu energie″, se arată în comunicatul de presă. Prim-ministrul vrea să avanseze proiectul și în zona de offshore mai adâncă a Mării Negre. Aici s-a discutat despre execuția forajului Anaconda-1. ″Totodată, premierul României a subliniat interesul Guvernului de a consolida parteneriatul cu compania și a propus ca responsabilitățile de mediu să fie asumate de operator, în conformitate cu principiile europene″, scrie în comunicat. Referitor la cadrul fiscal şi de reglementare, conducerea OMV Petrom a reiterat nevoia de predictibilitate pentru investiţii pe termen lung. ”Premierul a subliniat că Guvernul urmăreşte un echilibru corect: stabilitate pentru mediul de afaceri, dar şi decizii care să protejeze interesul cetăţenilor, inclusiv accesul la energie la costuri suportabile”, transmite Guvernul. OMV Petrom a fost reprezentată de CEO-ul Cristina Verchere, directoarea financiară Alina Popa și șeful de Afaceri Corporative și de Reglementare Alexandru Maximescu. La discuțiile de astăzi au mai participat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Radu Burnete, consilier prezindențial și Adriana Petcu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon. RECOMANDAREA AUTORULUI Criza apei din Prahova și Dâmbovița lovește în producția României: Centrala electrică Petrom de la Brazi s-a oprit. Asigură 10% din energia țării Premierul Ilie Bolojan și-a angajat din nou răspunderea în Parlament pe pensiile magistraților
Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului: „Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut”
Claudiu Năsui, parlamentar USR și fost ministrul al Economiei, a demonstrat că declarațiile premierului Ilie Bolojan, potrivit cărora încasările din TVA au crescut, ascund, de fapt, un mare neadevăr. Acesta a argumentat că suma TVA-ul colectat nu a înregistrat creșterea cu care se laudă premierul. Claudiu Năsui a desființat afirmațiile lui Ilie Bolojan, referitoare la suma colectată din TVA. „Au apărut cifrele pe luna octombrie. Situația nu e așa roz cum ar vrea unii să o facă să pară. „Prețurile nu sunt mari, doar vi se pare.” „Veniturile n-au scăzut, doar vi se pare.” „Viața nu s-a scumpit, doar vi se pare.” Toate astea sună ca atunci când a explodat centrala de la Cernobîl și toți mușamalizau cât puteau, deși realitatea era evidentă. Haideți să demontă câteva neadevăruri despre cifrele pe luna octombrie”, a menționat Năsui. „A crescut taxele și a chinuit mai mult populația” Claudiu Năsui a argumentat că suma rezultată de pe urma colectării taxelor ar fi trebuit să fie de 109 miliarde de lei. Fostul ministru a argumentat că, în comparație cu anul trecut, este vorba doar de o creștere minoră. „Nu este un motiv de laudă” a subliniat Năsui. „1) „Cresc încasările din TVA.” Adevărul e că nu cresc decât nominal. Adică dacă nu ținem cont de inflație. Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut. Să ne uităm pe cifre. Încasări din TVA în octombrie 2024 au ajuns la 99 miliarde. Anul acesta, la aceeași lună, au ajuns la 108 miliarde (108.4). Inflația în aceeași perioadă a fost de 9.76%. Deci doar din inflație, ar fi trebuit anul acesta să vedem încasări de ~109 miliarde. Nu sunt acolo, ci sunt mai mici. Dacă mai ținem cont și de creșterea cotelor de TVA și de creșterea accizelor, care ar trebui să crească încasările (pentru că TVA se aplică și la accize pe principiu taxă la taxă), atunci încasările ar fi trebuit să fie mult mai mari ca anul trecut. Nu sunt. Și oricum nu e un motiv de laudă pentru guvern. Una e să crească încasările pentru că a mers bine economia sau că au combătut ei cumva evaziunea, alta e să crească pentru că același guvern a crescut taxele și a chinuit mai mult populația. Primul e un motiv de laudă, al doilea nu.”, a explicat Năsui. Claudiu Năsui a atras atenția că și anul trecut, TVA-ul colectat pe luna octombrie a indicat o creștere față de media anuală. Fostul ministru de Economie a explicat că este vorba de un „efect sezonier”. Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului FOTO: Facebook „Nu s-a lăudat Ciolacu, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan” „2) „Încasările din TVA sunt în luna octombrie mai mari decât media din tot anul!” Este genul de informație care pare extraordinară până când ne dăm seama că în fiecare an încasările în luna octombrie sunt mai mari decât media din tot anul, nu doar anul acesta. Se numește „sezonalitate”. Unele luni aduc mai mulți bani, altele mai puțini. Și anul trecut, de pildă, încasările din TVA pe luna octombrie au fost mai mari decât media din tot anul. De ce? Ce s-a întâmplat? A combătut guvernul Ciolacu evaziunea din TVA în luna octombrie după care s-a oprit? Evident că nu. Nici măcar nu s-a lăudat cu asta pentru că ar fi fost ridicol să se laude cu un efect sezonier. Dar așa cum nu s-a lăudat el, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan”, a argumentat Claudiu Năsui. Năsui: „Jumătate din tăieri sunt de la educație” „3) „Scad salariile la stat cu jumătate de miliard!” Asta este adevărat. Dar aici diavolul stă în detalii. De unde au scăzut exact? Vă zic eu ca să nu căutați. Jumătate din tăieri sunt de la educație. Acolo, într-adevăr guvernul Bolojan a tăiat. Iarăși nu cred că e un motiv de laudă. Nu mai intru în altele, dar mai sunt. Guvernul, orice guvern, ar trebui să se laude atunci când cresc încasările din creșterea economiei sau din reducerea evaziunii. Guvernul Bolojan se laudă că-i cresc încasările atunci când cresc taxele”, a conchis Năsui. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Austeritatea marca Bolojan continuă și în 2026, în administrație: „Trebuie pusă presiune pe cheltuieli”
Mesajul lui Ilie Bolojan, de Ziua Națională: România poate să treacă peste greutăți
În mesajul său, șeful Executivului a subliniat semnificația istorică a evenimentului de la 1918, descriindu-l ca fiind „temelia României de azi” și „amintirea marilor sacrificii din primul război mondial”, dar și o „lecție permanentă de solidaritate românească”. Bolojan a lansat un apel la încredere în viitorul țării, afirmând că „românii pot și România poate să treacă peste greutăți, să urce mai sus, să construiască un viitor mai bun”. „Unirea din 1918 ne-a dat dreptul de a fi o națiune întreagă, dar și datoria de a munci pentru bunăstarea națională. Datoria de român și datoria de cetățean merg mână în mână. Iar atunci când ne facem această dublă datorie, România merge înainte”. Potrivit lui Bolojan, „fiecare serviciu public care funcționează mai eficient, fiecare lucrare bine făcută, fiecare produs de calitate și fiecare investiție de succes publică sau privată reprezintă o formă reală de patriotism”. „Vă mulțumesc tuturor celor care, prin muncă și decență, faceți o Românie mai bună! La mulți ani, România! La mulți ani, români din țară și din diaspora”, conchide prim-ministrul.
Elevii din 13 localități prahovene fac cursuri online, săptămâna viitoare, pe fondul crizei apei potabile. Cum e ajutată populația din zonele afectate
Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Prahova a anunțat, duminică seara, că elevii din 13 localități vor face orele de curs în regim online, săptămâna viitoare. Decizia a fost luată ca urmare a crizei apei potabile. Măsura se va aplica școlilor din municipiului Câmpina și din alte 12 localități, pentru că în respectivele localităţi nu este furnizată apă potabilă şi nici menajeră în sistem centralizat, informează Mediafax. „Având în vedere că aprovizionarea cu apă potabilă în 13 localităţi din judeţul Prahova a fost întreruptă în urma unor probleme apărute la sursele de alimentare, vă comunicăm că, în perioada 02-05.12.2025, în unităţile de învăţământ/unităţile conexe din localităţile Câmpina, Breaza, Băicoi, Adunaţi, Cornu, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Floreşti, Vărbilău şi Aluniş, cursurile se vor desfăşura în sistem online”, se arată în comunicatul emis de Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova. În prezent, peste 107.000 de persoane din judeţele Prahova şi Dâmboviţa nu primesc apă în sistem centralizat, de două zile, deoarece apa în barajul Paltinu prezintă o turbiditate ridicată care nu poate fi tratată. „La Stația de Tratare Schiulești, situația din teren este puternic influențată de precipitațiile abundente din ultimele ore. Aluviunile aduse de torenți au pătruns masiv în zona de captare, provocând colmatarea instalațiilor și creșterea accentuată a turbidității apei brute. În aceste condiții, procesul de tratare nu se poate desfășura în parametri normali, motiv pentru care furnizarea apei potabile a fost oprită temporar.“, a transmis Hidro Prahova pe pagina de Facebook. În acest context, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, duminică, Hotărârea nr. 32, prin care se aprobă distribuirea din rezervele de stat a apei potabile și se dispun măsuri urgente pentru sprijinirea populației afectate. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV „În această seară (duminică, 30 noiembrie-n.r.), peste 50.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată, în flacoane de 2 litri, din rezerva de stat, vor ajunge în zonele afectate de întreruperea alimentării cu apă potabilă din județele Prahova și Dâmbovița. Mâine (luni, 1 decembrie-n.r.), în prima parte a zilei, vor ajunge încă 150.000 de litri. Distribuirea acestora va fi coordonată de prefecții județelor, în colaborare cu autoritățile locale și inspectoratele pentru situații de urgență. Vom suplimenta cantitățile în zilele următoare, până la restabilirea alimentării cu apă”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
Ciolacu: Este scandalos cum Bolojan și Nazare vor să ia și pielea de pe omul simplu impozitând munca cinstită din sere și solarii
Mesajul a fost trimis pe Facebook. Fostul premier a anunțat că va încerca să schimbe decizia guvernanților. El susține că măsura nu va aduce bani în plus la buget. „Este scandalos cum Bolojan și Nazare vor să ia și pielea de pe omul simplu, impozitând munca cinstită din sere și solarii! Mă voi bate împotriva acestei aberații în sprijinul tuturor cultivatorilor de legume din Buzău, așa cum am făcut, ca premier, pentru toți producătorii din țară când am decis menținerea scutirii de impozit pentru sere și solarii. Taxarea românilor care cultivă legume în anexe gospodărești nu aduce mai nimic la buget, dar provoacă o nemulțumire socială uriașă. Dă senzația oamenilor că statul vrea doar să îi jupoaie!”, a scris Marcel Ciolacu pe rețeaua de socializare. Fostul premier, în prezent candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, crede că măsura va distruge afacerile din agricultură. „Mai mult, am făcut eforturi mari, în ultimii ani, pentru a susține producția locală în sere și solarii. Ministerul Agriculturii a susținut extinderea solariilor și tocmai a finalizat plata a 270 de milioane de lei pentru legumele cultivate. Iar acum vin Bolojan și Nazare să le impoziteze? Asta înseamnă să distrugi toate efectele pozitive ale programelor de sprijin din acest domeniu, să îți bați joc de munca oamenilor. Și să faci, conștient sau nu, jocul celor care aduc legume din import”, a adăugat Marcel Ciolacu. PSD pregătește modificarea cadrului legislativ El a anunțat că parlamentarii PSD vor cere modificarea cadrului legislativ. „Reacția președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a cerut imperativ o intervenție legislativă pentru a corecta rapid această situație, este nu doar legitimă, ci absolut necesară! Alături de colegii din PSD vom repara acest abuz și vom reveni la forma anterioară a legii, astfel încât serele, solariile și alte asemenea anexe gospodărești să fie scutite de impozit”, a precizat Marcel Ciolacu. Începând cu 1 ianuarie 2026, serele, solariile, silozurile și depozitele de cereale vor fi impozitate, după ce Parlamentul a eliminat scutirile totale.
Scandalul CV-ului lui Moșteanu. Bolojan, despre o posibilă demisie a Ministrului Apărării: Sper ca în aceste zile să se lămurească. Este o decizie pe care dânsul o ia
Premierul României, Ilie Bolojan, a comentat joi seară, la Digi24, scandalul iscat în jurul CV-ului ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Premierul a spus că evaluarea miniștrilor trebuie să se facă pe baza activității lor, nu a diplomelor prezentate. Șeful Executivului a declarat că Moșteanu este o numire politică, așa cum sunt toate numirile din guvern, și a menționat că, până la izbucnirea discuțiilor publice, colaborarea cu acesta a fost una „bună”. „Ministrii sunt propuneri ale partidelor din arcul guvernamental. Eu am încercat să nu lucrez cu CV-uri, să nu lucrez cu diplome, ci cu miniștrii în funcție, respectându-i pe fiecare și încercând împreună să facem maxim posibil”, a afirmat Bolojan, adăugând că situația apărută „nu îl pune într-o poziție favorabilă” pe Ionuț Moșteanu, dar nu schimbă experiența de lucru avută cu acesta până acum. Premierul a explicat și că una dintre marile probleme ale guvernărilor din ultimii ani a fost instabilitatea la nivelul conducerii ministerelor, ceea ce afectează implementarea proiectelor. „Dacă ai un ministru care stă câteva luni sau un an, nu are cum să livreze. Îi trebuie timp să pregătească contracte, licitații, proiecte”, a punctat el. Premierul Bolojan a precizat că a vorbit cu Ionuț Moșteanu după apariția informațiilor din presă, ministrul aflându-se acum la Sarajevo, într-o vizită la militarii români. „I-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Eu sunt adeptul stabilității pe poziție, pentru că asta permite ca lucrurile să meargă înainte”, a transmis premierul. Întrebat despre o posibilă demisie a ministrului Apărării, premierul Ilie Bolojan a insistat că decizia retragerii îi aparține exclusiv lui Ionuț Moșteanu. „Este o decizie pe care dânsul o ia. Din punctul meu de vedere, i-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Ce poți să faci?”, a spus Bolojan. Premierul a declarat că rolul său este să mențină coeziunea echipei guvernamentale, nu să îndemne la demisii pripite. „Am încercat în toată această perioadă să fiu un factor de coeziune și să țin oamenii împreună în guvern”, a precizat el. Ilie Bolojan a mai declarat că, în ciuda presiunilor venite asupra ministrului, este important să fie continuate proiectele actuale din Apărare, precum negocierile din din programul SAFE. În opinia premierului, orice schimbare bruscă ar putea afecta ritmul dosarelor sensibile aflate în lucru.
Dogioiu, despre incidentul de la Palatul Parlamentului cu jurnaliștii: Exces de zel
Dogioiu a fost întrebată, joi, despre incidentul din Palatul Parlamentului, când jurnaliștii au fost împinși de ofițerul de presă. Ea a spus că ofițerul de presă a dat dovadă de „exces de zel”. „Au fost tot felul de speculații. Nu a primit niciun fel de indicație să intre în contact fizic cu jurnaliștii, să îi împiedice Pentru așa ceva, pentru orice formă de protecție fizică a premierului, există echipa SPP care le însoțește peste tot. (…) Nu a existat un astfel de – nu știu – numiți-i cum vreți, mandat, indicație, cerere pentru domnul ofițer de presa. De aceea l-am numit un exces de zel”, a spus Ioana Dogioiu. Aceasta a mai spus că a prezentat deja regrete pentru acest incident. „Eu am considerat că a fost o atitudine nepotrivită”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dogioiu a mai spus că vor fi verificate aspectele disciplinare în cazul ofițerul de presă, „însă aș vrea să fie foarte clar acest lucru: nu a existat niciun fel de indicație”. „Singurul lucru pe care a fost mandatat să-l facă a fost să comunice jurnaliștilor prezenți acolo că, așa cum se întâmplă de regulă, de altfel, domnul premier nu va face declarații pe holurile Parlamentului”, a precizat purtătorul de cuvânt. Guvernul României a reacționat, miercuri, după incidentul de la Palatul Parlamentului, unde un ofițer de presă a avut o interacțiune nepotrivită cu jurnaliștii, anunțând că gestul acestuia va fi analizat disciplinar și dând asigurări că astfel de situații nu se vor repeta.
Piloasa Alina Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, a fost numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE! Femeia este imaginea fidelă a incompetenței
Alina Gîrbea, cumnata păduchelui Cătălin Drulă, a fost numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE. Aceasta nu are competențe și nu a lucrat niciodată cu fondurile europene Deși premierul Ilie Bolojan susține sus și tare că el nu face altceva decât să muncească pentru bunăstarea poporului român, numirea Alinei Gîrbea în funcția de secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene este dovada că tot ce contează sunt relațiile politice, rudeniile, pilele și devalizarea României pas cu pas. Deși, în țară, există profesioniști care pot ocupa o astfel de funcție, păduchele Cătălin Drulă a plasat-o pe cumnata Alina Gîrbea în funcția-cheie pentru propriile beneficii și probabil pentru viitoarele manevre pe bani europeni, plănuite de USR. Piloasa Alina Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE Numirea Alinei Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, în funcția de secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ridică, în continuare, numeroase semne de întrebare privind competența sa. Piloasa de la MIPE nu are nicio experiență relevantă în domenii esențiale pentru această poziție, cum ar fi: managementul programelor cu fonduri europene, coordonarea financiară a investițiilor publice, elaborarea și implementarea PNRR, gestionarea autorităților de management, legislație bugetară sau administrație publică națională! Deci e o incompetentă care este plătită doar pentru că este cumnata păduchelui Drulă. Cu ce se poate lăuda Alina Gîrbea? Cu faptul că a ajuns să ocupe funcția de secretar de stat, deși habar nu are ce înseamnă să lucrezi cu fonduri europene, pentru că aceasta a fost consilier parlamentar, funcționar la Comitetul Economic și Social European, apoi membru în cabinete din Parlamentul European și responsabil de comunicare în cadrul Comisiei Europene. Activitatea sa s-a concretizat, în decursul anilor, pe monitorizare politică, redactare de discursuri, analiză de politici europene și organizare de evenimente. Adică, o astfel de experiență poate să fie utilă cel mult în zona de relații internaționale sau comunicare, nicidecum pentru a ocupa funcția de secretar de stat în MIPE. Alina Gîrbea nu are ce căuta în MIPE! Ilie Bolojan, Nicușor Dan și Cătălin Drulă susțin incompetența Trebuie precizat că funcția de secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene presupune experiență tehnică nu pe comunicare, ci în funcționarea autorităților de management, în sistemele MySMIS, în procedurile de absorbție, audit și control financiar. Alina Gîrbea nu are aceste competențe. Mai mult, aceasta nu a dat niciodată niciun concurs și nici nu a fost angajată nici la Parlamentul European, nici la Comisia Europeană. Cumnata lui Drulă s-a ocupat de consiliere și comunicare și nu a ocupat funcții executive sau administrative. Iar, din această cauză, este din ce în ce mai clar și incontestabil faptul că prin această numire urmează o manevră de sute de milioane de euro. Mai exact, cotidianul BZI a aflat pe surse faptul că a fost dată undă verde pentru copierea bazei de date a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), iar acest lucru este numit „incident de securitate”. Paravanul este un așa-zis proiect, care se va dovedi a fi unul fraudulos, prin care se vizează crearea unui site și a unei aplicații de 100 de milioane de euro. Pentru a nu crea suspiciuni și pentru a justifica motivele pentru care această bază de date a fost copiată, s-a prezentat populației faptul că MIPE dorește doar transparentizarea proiectelor din Programul Național de Redresare și Reziliență. Însă, se pare că situația a început să fie investigată de SRI, iar STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) va fi tras de „mânecă”. Mai mult, sursele reporterilor BZI au transmis că, recent, șeful STS, Ionel-Sorin Bălan, s-a deplasat personal la MIPE pentru a mușamaliza toată situația. Deci, ar trebui Parchetul General să își facă treaba și să înceapă să ancheteze aceste numiri abuzive. Astfel, piloasa Alina Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, a fost numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE. Aceasta nu are competențe și nu a lucrat niciodată cu fondurile europene. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate