România evită suspendarea fondurilor europene. Comisia Europeană confirmă îmbunătățirea situației economice / Reacția premierului Bolojan
Mesajul transmis de oficialul european confirmă faptul că situația economică a României s-a ameliorat, iar direcția de consolidare bugetară este una corectă, potrivit premierului Ilie Bolojan. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bolojan a arătat că acest semnal venit de la Bruxelles reprezintă o validare a eforturilor guvernamentale din ultimele luni. „Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situaţia din România s-a îmbunătăţit, iar Comisia nu va propune acum suspendarea fondurilor europene”, a precizat premierul. Deficitul bugetar scade, confirmând îmbunătățirea situației economice a României Premierul a explicat că anunțul Comisiei Europene aduce mai multe consecințe pozitive pentru România: Procedura de Deficit Excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că țara noastră nu intră în etapa sancțiunilor, iar deficitul bugetar începe deja să scadă. Tendința descendentă ar urma să se mențină în următorii ani, conform evaluărilor europene. De asemenea, creșterea cheltuielilor publice este menținută în limite apropiate de plafonul recomandat de Comisia Europeană, ceea ce arată că măsurile de ajustare bugetară încep să producă efecte. Guvernul va continua investițiile finanțate din fonduri europene, considerate esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea economică. Reformele continuă pentru consolidarea situației economice a României Bolojan a mulțumit comisarului Dombrovskis pentru dialogul constant și sprijinul oferit României în acest proces. Totodată, premierul a transmis că, în ciuda progreselor, este necesară continuarea reformelor. „În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea. Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”, a afirmat acesta. Guvernul va continua măsurile de eficientizare a colectării veniturilor, reducerea cheltuielilor și prioritizarea echilibrului bugetar.
Premierul Ilie Bolojan și ministrul francez Gérald Darmanin au discutat la Palatul Victoria despre justiție și securitate europeană
Discuțiile au avut loc în contextul aniversării a 145 de ani de relații diplomatice dintre cele două state, moment ce va fi marcat în 2025. Potrivit Guvernului, dialogul a vizat atât aspecte din sfera justiției, cât și teme strategice legate de securitatea europeană. Cooperarea româno-franceză în domeniul justiției și modernizării judiciare În prima parte a întrevederii, cei doi oficiali au analizat oportunitățile de modernizare a sistemelor judiciare din România și Franța. Au fost discutate utilizarea tehnologiilor digitale în procedurile judiciare, reforma penitenciarelor și intensificarea colaborării în combaterea criminalității organizate, a corupției și a fenomenelor de dezinformare. Premierul Bolojan a subliniat că schimbul de bune practici și expertiză este esențial pentru o justiție eficientă și adaptată realităților actuale. Cooperarea româno-franceză în contextul securității europene și al războiului din Ucraina Un subiect central l-a reprezentat situația de securitate din Europa, în contextul războiului din Ucraina. Bolojan și Darmanin au discutat despre riscurile din regiune, importanța consolidării Flancului Estic al NATO și rolul Grupului de Luptă de la Cincu, unde Franța este națiune-cadru. Cei doi demnitari au convenit că agresiunea Rusiei necesită o coordonare strânsă între statele europene pentru gestionarea amenințărilor hibride, a atacurilor cibernetice și pentru susținerea unui proces de pace durabilă. Cooperarea româno-franceză extinsă la economie, energie și domenii strategice În plan economic, premierul a evidențiat rolul Franței ca unul dintre principalii investitori în România, cu un interes tot mai mare în sectoare precum IT&C, aeronautică, energie, agricultură și tehnologii avansate. Discuțiile au vizat și situația politică internă din ambele state, precum și evoluțiile de la nivel european. La finalul întrevederii, Ilie Bolojan și-a exprimat dorința ca cooperarea româno-franceză să se dezvolte în continuare în toate domeniile de interes comun. La discuții au participat consilierul de stat Luminița Odobescu, secretarul de stat Dragoș Hotea și ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery.
Manole: Sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor
„În primul rând, eu sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor. Și eu cred că orice funcționar public care face un serviciu public astăzi trebuie să rămână să facă serviciul ăla public. Pentru că, în primul rând, statul român, ca orice stat normal, trebuie să asigure servicii. Ăsta este primul lucru”, a spus Manole, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN. Manole a insistat asupra faptului că numeroase instituții se confruntă deja cu un deficit de personal. El a menționat că, în urma vizitelor recente efectuate în Maramureș, Zalău, Alba și Sibiu, a observat că angajații actuali compensează absența colegilor, lucrând cu un număr de oameni sub necesarul stabilit de ani de zile. „Nu voi da niciun om afară” „La nivelul aparatului central, comparat cu ianuarie 2025, avem cu 6,7% mai puține cheltuieli salariale. Și n-am normativ, n-am obligație, n-am dat niciun om afară, nu voi da niciun om afară. Voi continua să fac economii în măsura posibilității”, spune ministrul. El a explicat că reducerea cheltuielilor se face prin metode simple, cum ar fi înlocuirea unui angajat care se pensionează fie cu un debutant, fie prin amânarea înlocuirii postului. „Reducerea sporurilor a fost o măsură prin care s-au redus niște cheltuieli. Dar, încă o dată, tăierea oamenilor afară nu a fost, nu este și nu va fi”. Referitor la propunerea de reducere generală de 10% a cheltuielilor, ministrul a sugerat că prim ministrul Ilie Bolojan este conștient de situațiile specifice și că nu se poate aplica o regulă uniformă. Discuții cu premierul Bolojan despre depistarea fraudelor „Exemplu de discuție pe care am avut-o cu premierul, cred că în urmă cu 3 săptămâni, despre intensificarea controalelor care se depisteze fraudele din sistemul de dizabilitate. Și am spus premierului că am dublat numărul de angajați de la Corpul de Controi al Agenției Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilitate. S-a mirat. După care i-am zis că am crescut de la 1 la 2. Adică 2 oameni astăzi trebuie să verifice 950.000 de dosare. Am înțeles și premierul că sunt prea puțini și că e nevoie de mai multă atenție și de mai mulți oameni acolo. Asta sigur că e un exemplu care nu se poate aplica peste tot și nu e o regulă generală”.
Ilie Bolojan, gafă în direct: Angajații ANAF, testați cu pantograful, în loc de poligraful
Ilie Bolojan a făcut o gafă în conferința de presă de vineri, în care a explicat schimbările pe care guvernul vrea să le facă legat de pensiile magistraților, precum și alte măsuri fiscale care se vor lua în perioada următoare. Astfel, explicând de ce pachetul 2 de măsuri fiscale a fost blocat, Ilie Bolojan a încurcat poligraful cu pantograful. Iată ce a spus șeful Guvernului: „Pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor care au fost depuse la CCR și ca urmare a declarării de către curte a articolului privind testarea cu pantograful a angajaților ANAF ca neconstituțională„, a spus Ilie Bolojan. Potrivit dicționarului însă, pantograful este: 1. Aparat folosit pentru reproducerea unui desen, a unui plan etc. la aceeași mărime cu un model dat sau la o scară diferită de a modelului. 2. Dispozitiv montat pe acoperișul unor vehicule electrice, care face contactul între instalația electrică a vehiculului și rețeaua electrică fixă de alimentare. Cuvântul pe care Ilie Bolojan voia să îl folosească, de fapt, este poligraf și înseamnă detector de minciuni. Multe din companiile de stat care au probleme vor fi închise „Atât de la nivel guvernamental, de la nivel de ministere, de la nivel de AMEPIP, dar și de la conducerile acestor companii trebuie să intervenim ca, începând de anul viitor – deci de la începutul anului, nu de la sfârșitul anului, cum s-a întâmplat anul acesta – să punem în practică planuri care să îmbunătățească activitatea acestora”, a declarat premierul Ilie Bolojan. De asemenea, Ilie Bolojan a fost ferm în privința companiilor care nu mai pot fi salvate: „Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, cele care trebuie menținute, dar au pierderi, trebuie să-și reducă pierderile, trebuie să-și îmbunătățească serviciile, trebuie să facă reforme”. „Avem companii – 27 – care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut încă peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, va rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară, vi le vom comunica”, a declarat premierul. Autorul recomandă: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Cum vede Bolojan efectele primelor două pachete de măsuri fiscale și creșterea impozitelor. „Era un angajament al României”
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, în conferința de presă de la Palatul Victoria, despre efectele pe care le-au avut primele două pachete de măsuri fiscale, dar și despre decizia de majorare a impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice. Șeful Executivului a subliniat că deși au dus la scăderea temporară a consumului, pachetele fiscale au avut efecte pozitive asupra încasărilor bugetare. Bolojan a spus că primele două pachete de măsuri fiscale, adoptate în iulie și august, dintre care unele măsuri sunt deja în vigoare, iar altele urmează să fie implementate în perioada următoare, că au avut efecte importante cu toate constrângerile pe care le-au generat. Acesta a recunoscut că deciziile au avut consecințe neplăcute pentru români, dar a inistat că măsurile au fost absolut necesare pentru a restabili echilibrul bugetar. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, premierul a anunțat o majorare totală de aproape 10 miliarde de lei, repartizată pe mai multe categorii de venituri fiscale. „Primele două pachete,cel adoptat în iulie și cel din august, care parțial a intrat în vigoare,parțial ar urma să intre în perioada următoare, au avut efecte importante, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere a consumului ușoară, care au însemnat o creștere de prețuri. Din punct de vedere al bugetului de stat, aceste măsuri s-au dovedit corecte și au fost inevitabile. Asta înseamnă că în trimestrul al treilea, față de trimestrul trei al anului trecut, am încasat bugete mai mari. Au crescut încasările cu aproape 10 miliarde de lei, atât pe componentele de impozit pe venit, de încasări din TVA cu aproape 15% de exemplu, veniturile din accize cu 11%, iar contribuțiile pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate,unde aveam un deficit important, cu 8,5%”, a spus premierul. Bolojan spune că a început drumul către un deficit bugetar mai mic Oficialul a prezentat o analiză a cheltuielilor bugetare și a subliniat că Guvernul a început să reducă valoarea toatlă a plăților în sectorul public. Bolojan a explicat că luna octombrie a anului acesta a adus o scădere semnificativă față de aceeași lună a anului trecut. Comparând cheltuielile salariale din sectorul public, premierul a arătat că acestea au scăzut cu peste 500 de milioane de lei, la 13,6 miliarde de lei, față de 14,2 miliarde de lei anul trecut. Ajustarea este, în viziunea Guvernului, o condiție necesară pentru a reduce deficitul bugetar care a crescut alarmant. „În condiţiile în care, în luna octombrie, de exemplu, a fost o lună care, în comparaţie cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie să-l urmărim lună de lună de acum înainte, cu peste 500 de milioane, ajungând ca faţă de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în sectorul public, în octombrie anul trecut, la peste 13,6 miliarde, deci cu peste 500 de milioane reducere”. Bolojan a vorbit și despre majorarea impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice din 2026. Premierul spune că decizia de a mări impozitul nu este doar una fiscală, ci un angajament pe care România și l-a asumat în trecut. Acesta a explicat că România avea, raportat la puterea de cumpărare, unele dintre cele mai mici impozite pe locuințe din Uniunea Europeană. De asemenea, premierul a subliniat că impozitele pe proprietate sunt venituri directe pentru autoritățile locale, iar acestea folosesc fondurile pentru proiecte de infrastructură esențiale pentru comunități. „Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ceea ce se face în fiecare localitate. Și dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează școli, se anvelopează blocuri de locuințe, se lucrează la spitale și așa mai departe. Aceste investiții sunt finanțate într-o bună parte de la bugetul de stat al României prin programele naționale, prin fonduri europene cofinanțate de la bugetul de stat și în cazul marilor orașe din România sau a unor puține localități, din bugetele lor locale.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Întrebat de Gândul, Bolojan se face că nu înțelege problema angajării cumnatei lui Drulă în Guvern: „Noi nu facem dosare de cadre sau de rudenie” Imediat cum a fost numită secretar de stat la ministerul lui Pîslaru, cumnata lui Drulă a și cerut decontarea din bani publici a cheltuielilor pentru locuință și transport. Gândul publică documentul. Alina Gîrbea are și apartament în Belgia
Ilie Bolojan explică ce se întâmplă cu pensiile magistraților și blocajul tăierilor din administrație
UPDATE: A început conferința de presă a premierului Ilie Bolojan. Știre inițială: Premierul Ilie Bolojan va susține astăzi, 21 noiembrie, o conferință de presă de la ora 16:00. Subiectele principale vizează reforma pensiilor magistraților și problemele legate de tăierile din instituțiile publice. Pe lângă reforma pensiilor și restructurările din administrație, șeful Guvernului va vorbi și despre investițiile din programul SAFE de apărare, conform anunțului oficial al Executivului. Potrivit unor surse politice, liderii coaliției au decis să amâne o decizie privind tăierile din administrație până după alegerile din 7 decembrie. Nu s-a ajuns la un acord între partide dacă bugetul de salarii să fie redus cu 10% sau dacă doar anumite cheltuieli să fie diminuate. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a cerut o excepție pentru militari, în timp ce Kelemen Hunor, președintele UDMR, pentru domeniul educației. În paralel cu aceste opinii, reprezentanții PSD au organizat o ședință de partid și au hotărât că nu vor susține tăieri de salarii. Pensiile magistraților, în așteptarea avizului CSM În ceea ce privește pensiile magistraților, premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu recent pe care l-a susținut la ProTV că noul proiect de lege este finalizat, iar „singura modificare substanțială” constă în creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani „nu în 10 ani, cum era în primul proiect, ci în 15 ani”. Premierul țării dorește să adopte proiectul săptămâna viitoare și a cerut Consiliului Suprem al Magistraturii să ofere avizul rapid, pentru ca reforma să fie finalizată până la termenul stabilit de Comisia Europeană, adică 28 noiembrie.
Proiectul gigant al lui Ion Țiriac nu a putut fi salvat nici de premierul Bolojan
Ion Țiriac a făcut anunțul pe care nimeni nu și-l dorea. Sala polivalentă pe care plănuia să o ridice la Otopeni, un proiect de zeci de milioane de euro, gândit ca parte centrală a viitoarei sale academii, nu mai poate fi construită. Motivele nu țin de finanțare sau voință politică, ci de înălțime. Mai exact, de acordul refuzat de autoritățile aeronautice. Omul de afaceri a explicat public că s-a lovit de un blocaj administrativ imposibil de depășit, chiar și cu sprijinul premierului Ilie Bolojan și al ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban. Țiriac: „Astăzi, în mod oficial, vă anunț că nu pot să fac sala. Nu mi-au aprobat înălțimea” Țiriac a explicat motivul pentru care proiectul, promis de ani de zile, se oprește definitiv. „Îmi doresc să fac în sfârșit academia, v-am promis de atâta timp. Din păcate, astăzi, în mod oficial, vă anunț că nu pot să fac sala, deoarece nu mi-au aprobat înălțimea respectivă. Mulțumesc public domnului prim-ministru care a încercat, domnului Bolojan, ministrului Transportului (n.r. Ciprian Șerban), un tânăr care a încercat. Dar autoritățile aeronautice nu știu după 20 de ani, după ce au montat instalațiile, dacă înălțimea corespunde sau nu” a spus acesta. Proiectul era gândit să aibă o structură înaltă, necesară pentru competiții sportive internaționale. Regulamentele aeronautice din zona vizată nu au permis însă ridicarea construcției la cota dorită. Deși sala de sport nu poate fi construită, Țiriac nu renunță la planurile mari. A ținut să transmită că o parte a proiectului rămâne în picioare. „Eu voi face stadionul, că altfel, în 2027, rămân fără licență”, a punctat acesta. Ion Țiriac a primit o ofertă de sute de milioane de euro în aceste zile și a luat decizia: „Ieșită din comun!” Ion Țiriac a făcut o dezvăluire de ultimă oră despre cele 300 de mașini pe care le are în colecție. Miliardarul a povestit un episod recent în care a primit o „ofertă ieșită din comun” pentru a ceda bolizii de lux, dar pe care a refuzat-o. „De la 180 de mașini pe care le aveam înăuntru, sunt acum circa 300 de exponate. Le mulțumesc celor care au muncit să ajungem aici. E o treabă care nu ne mai aparține nouă, familiei. Familia a decis în unanimitate să o doneze fundației, în felul acesta să țină fundația și colecția, cu toate că am primit o ofertă ieșită din comun săptămâna trecută, nu este de vânzare și rămâne aici”, a spus Ion Țiriac, pe scena de la marele eveniment.
Miruță: Soluțiile lui Ilie Bolojan sunt instrumentul rațional la boala existentă
Miruță a subliniat, miercuri seara, la Digi24, că datoria națională a crescut „exponențial în ultimii doi ani” și că prioritatea Guvernului este să stopeze viteza acestei creșteri. El a argumentat că, deși nepopulare, măsurile fiscale luate pe termen scurt au fost necesare pentru a obține rapid resurse. Ministrul a explicat că Executivul nu a avut timp să taie imediat cheltuielile masive, astfel că a fost nevoit să majoreze temporar unele taxe. Guvernul a cerut mediului privat să fie „solidari” și să accepte „să mai creștem o tură niște taxe”, deoarece „singura soluție să iei bani de azi pe mâine este să crești niște taxe”. „Datoria României a tot crescut” „Domnul Bolojan este instrumentul rațional la boala existentă. Boala existentă este o datorie care a crescut exponențial în ultimii doi ani, pe care trebuie să o oprim. Trebuie să oprim viteza de creștere… Convingerea mea e că este bine și nu există de fapt o altă variantă. Pentru că populist poți să spui că vei avea mâine pe card, începând de mâine, de două ori mai mulți bani. De unde? Că am văzut filmul ăsta de vreo 20 de ani în România și datoria României a tot crescut”. El a adăugat că a respins abordările populiste, deoarece experiența ultimilor 20 de ani a demonstrat că promisiunile de îmbogățire rapidă au dus doar la creșterea datoriei, fără investițiile justificate. Cu privire la propunerea de reducere a cheltuielilor salariale, ministrul a criticat ferm varianta simplistă de a scădea salariile tuturor angajaților cu 10%, deoarece aceasta „pedepsește omul care muncește la una cu cel care nu muncește”. Miruță a anunțat că la ministerul Economiei va fi implementat un „template” de evaluare a performanței, pe care îl va pune la dispoziția celorlalte ministere. Scopul este de a măsura capacitatea și volumul de muncă al fiecărui angajat.
Gigi Nețoiu: Bolojan are ZILELE numărate
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum mandatul lui Bolojan nu va fi unul de lungă durată. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „Viitorul prim-ministru, sunt doi de la PNL care vor urma să vină… E vorba de domnul de la Ministerul de Interne, domnul Predoiu… Și vine domnul, care mi se pare un tip foarte bine pregătit, de la Finanțe, domnul Nazare.” Invitat la Marius Tucă Show, Gigi Nețoiu a vorbit despre cum mandatul lui Ilie Bolojan nu va fi unul de lungă durată. Acesta a început prin a spune că jocurile au fost deja făcute. Mai mult de atât, afaceristul a lansat și două posibile nume din PNL care să îl înlocuiască pe Bolojan. Primul nume este cel al lui Cătălin Predoiu, urmat fiind de Alexandru Nazare. Nețoiu a specificat că Grindeanu mai are de așteptat până vine la conducere. „Cea mai mare prostie. Păi eu vă spun. Hai să vă spun, că s-au făcut jocurile și aici. Da? Toate se clarifică. Deci dânsul, părerea mea este că are zilele numărate. Că or fi o săptămână, două săptămâni, trei săptămâni sau o lună, nu mai contează. Viitorul prim-ministru, sunt doi de la PNL care vor urma să vină… E vorba de domnul de la Ministerul de Interne, domnul Predoiu (n.r. Cătălin Predoiu, Vicepremier al României). Nu domnul Grindeanu, căci domnul Grindeanu este de la PSD și ei au mandatul lor. N-au trecut încă 2 ani, n-au trecut. Păi se schimbă repede, mai stă la rând domnul Grindeanu până la 2 ani. Și vine domnul, care mi se pare un tip foarte bine pregătit, de la Finanțe, domnul Nazare (n.r. Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor). Deci asta va fi conducerea, noua conducere a Guvernului României și a PNL-ului.”, a explicat afaceristul.
Lovitură de teatru în scandalul de corupție în care apare și numele premierului Ilie Bolojan
Gândul dezvăluie în exclusivitate detalii uluitoare din dosarul în care sunt implicați generali, rezerviști din Armată, SIE, SRI, lideri PNL, inclusiv premierul Ilie Bolojan, dar și mai mulți oameni de afaceri, toți în jurul lui Fănel Bogos. Acesta din urmă a reușit să câștige definitiv procesul în care cere de la DSVSA Vaslui despăgubiri de peste 3 milioane de lei, pentru aproape 90 de mii de găini eutanasiate. Ca o coincidență stranie, decizia prin care Bogos a primit câștig de cauză de la Curtea de Apel Iași s-a dat pe 3 noiembrie, fix cu două zile înainte ca omul de afaceri să fie reținut în dosarul în care este acuzat de șantaj și cumpărare de influență, și cu o zi înainte de începerea acestui scandal în presă. Inițial, Tribunalul Vaslui a respins solicitarea Vanbet, – societatea deținută de Bogos – privind despăgubirile cerute de la DSVSA Vaslui. Omul de afaceri Fănel Bogos Astfel, suma pe care trebuie să o primească societatea deținută de Fănel Bogos este de peste 3,1 milioane de lei, despăgubiri pentru: 89.253 capete găini ouătoare eutanasiate și 689.460 de ouă distruse urmare a confirmării focarului de salmoneloză aviară. Fănel Bogos este arestat preventiv Omul de afaceri vasluian Fănel Bogos a fost reținut pe 5 noiembrie de procurorii anticorupție din Iași pentru șantaj și cumpărare de influență în formă continuată după ce ar fi încercat să-l demită, contra cost, pe șeful Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, care a sancționat fermele controlate de acesta. În dosarul instrumentat de procurorii anticorupție de la Iași au mai fost reținute pe 6 noiembrie încă trei persoane, Laura Iusein, Mihai Aniței și Rareș Mihail Cristea, plasate apoi de judecători sub control judiciar. Pe 7 noiembrie, Fănel Bogos a fost arestat preventiv. Cazul DNA a plecat de la Fănel Bogos, patronul Vanbet SRL, la fermele căruia se găsise în septembrie 2024 un focar de salmonella, motiv pentru care șeful DSVSA, Mihai Ponea, a dispus neutralizarea a 230.000 de păsări. Fănel Bogos ar fi vrut să-l schimbe din funcție pe șeful DSVSA Pentru că șeful DSVSA a refuzat să-i aprobe lui Bogos dosarul de despăgubire, omul de afaceri a întreprins, “cu sprijinul mai multor persoane și sisteme relaționale de influență”, demersuri pentru a-l schimba din funcție pe directorul executiv al DSVSA Vaslui. Fănel Bogos avea de luat de la DSVSA Vaslui o despăgubire. Așa se face că, potrivit unor surse judiciare, Fănel Bogos ar fi apelat la o serie de autorități, foști generali din Armată, servicii secrete, foști procurori, autorități centrale și locale doar pentru a-l schimba din funcție șeful DSVSA, Mihai Ponea. Premierul Ilie Bolojan l-a primit la Palatul Victoria pe omul de afaceri Fănel Bogos Dosarul-epopee conține multe nume celebre la nivel național, iar una dintre persoanele care s-ar fi oferit să îl ajute pe omul de afaceri Fănel Bogos a fost Mihai Barbu, care l-a dus până în biroul premierului Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Până la declanșarea scandalului, Barbu era președinte al PNL Vaslui, președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară și trezorier al PNL la nivel național, funcții pe care le-a pierdut ulterior. „Pe 9 aprilie, Bogos Fănel l-ar fi contactat pe Mike Eduard și-i solicită sprijinul pentru a ajunge la prim-ministrul României, scopul celui dintâi fiind determinarea înalților funcționari din cadrul Guvernului României de a-l demite pe numitul Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui și numirea unei persoane care să promoveze în mod ilegal interesele financiare ale SC VANBET SRL”, arată csurse judiciare. Mike Eduard este membru în consiliul de administrație la Autoritatea Aeronautica Civilă Română RA. Toate detaliile despre acest dosar-epopee pot fi citite AICI, AICI, AICI sau AICI. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Personajul-cheie din DOSARUL MITEI de 22 milioane € pentru duty-free-uri scapă cu o condamnare cu suspendare EXCLUSIV | DNA a făcut ”portretul” afaceristului Cristi Bălan în dosarul ”Mită la Aeroport”: ”Anturaj periculos, om violent” / ”Dau un cuțit în cap!” EXCLUSIV | Cum se lăuda ”Spionul” Cristian Bălan, personaj-cheie în dosarul ”Mită la Aeroport”, că a preluat brandurile Carpați și Snagov: ”Rupem!” EXCLUSIV | Cum amenința periculosul din dosarul “Mită la Aeroport” doi proprietari de trusturi de presă: ”Dacă voi terminați anul în picioare…” Dosarul ”Mită la Aeroportul Otopeni”. Interceptări-șoc ale DNA: ”Dacă vrea să dispară un om, dispare!” + ”Crime la comandă… dărâmă guverne“